Pentru a preveni munca forțată, Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază importanța cooperării internaționale și a ancorării instituționale a societății civile organizate în noua propunere a Comisiei, recomandând orientări pentru sprijinirea întreprinderilor, o bază de date specifică cu indicatori de risc și un sistem de evaluare comparativă.
Combaterea tuturor formelor de muncă forțată sau obligatorie și transformarea UE într-un lider mondial în domeniul drepturilor omului. Cu acest mesaj ca deviză, sesiunea plenară a CESE din ianuarie a adoptat avizul pe tema „Interzicerea produselor fabricate prin muncă forțată pe piața Uniunii”, elaborat de Thomas Wagnsonner.
În document, Comitetul sprijină propunerea de regulament a Comisiei Europene de interzicere a produselor fabricate prin muncă forțată pe piața Uniunii, subliniind că este esențial ca toate statele membre ale UE să ratifice Protocolul din 2014 la Convenția din 1930 a Organizației Internaționale a Muncii.
De asemenea, CESE constată cu satisfacție că combaterea muncii forțate a copiilor a fost inclusă în propunere și solicită accelerarea acestui proces prin includerea, în domeniul de aplicare al regulamentului, a convențiilor OIM existente privind munca copiilor.
Comentând adoptarea avizului, dl Wagnsonner a declarat: promovarea drepturilor economice, sociale, culturale și a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor și, prin urmare, eradicarea tuturor formelor de muncă forțată și de exploatare sunt esențiale pentru a asigura, în special, poziția de lider mondial a UE în domeniul drepturilor omului și al democrației
.
Prevenirea riscului muncii forțate
Potrivit CESE, este esențial ca întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) să fie sprijinite să identifice, să prevină, să atenueze sau să elimine riscul de muncă forțată în cadrul operațiunilor și al lanțurilor lor valorice.
Este foarte important să se elaboreze orientări pentru a sprijini întreprinderile, care să fie publicate odată cu intrarea în vigoare a regulamentului.
Instrumentul principal de interzicere ar trebui să fie o bază de date care să evidențieze indicatori de risc preciși și transparenți bazați pe originea și componentele unui produs, precum și pe alte informații relevante, dar fără a se limita la acestea.
Pentru a asigura în mod eficace respectarea legii, baza de date ar trebui să conțină informații detaliate despre produs, fabricant, importator, origine și componente, împreună cu resursele și mineralele utilizate în produs și componentele sale.
Baza de date trebuie să fie actualizată și cu noi informații ca urmare a proceselor de investigare și, în numele transparenței, ar trebui să fie deschisă și accesibilă întreprinderilor, autorităților competente, societății civile organizate și publicului larg.
Pentru a eficientiza baza de date, Comitetul propune introducerea unui sistem de evaluare comparativă, bazat pe un sistem de rating pentru regiuni și sectoare până la grupe de produse, produse și întreprinderi care prezintă un risc ridicat și scăzut, pe baza informațiilor introduse în baza de date de experți.
De asemenea, CESE solicită Comisiei să studieze fezabilitatea înființării unei agenții de rating public a UE, responsabilă cu evaluarea sustenabilității sociale și de mediu, precum și a drepturilor omului în mediul de afaceri. O astfel de organizație ar trebui să aibă sarcina de a elabora standarde europene pentru sistemele de diligență necesară, care ar putea contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile, în special în interesul întreprinderilor europene.
Cooperarea internațională și crearea de rețele puternice ale societății civile sunt esențiale
Problema muncii forțate poate fi soluționată numai printr-o cooperare strânsă la nivel internațional. Una dintre cauzele principale este practica maximizării profiturilor cu prețul nerespectării drepturilor omului; prin urmare, originea problemei trebuie abordată pe scară largă, iar regulamentul propus de Comisie ar putea reprezenta un pas suplimentar important în crearea unor fundamente globale.
UE ar trebui să își intensifice eforturile în această direcție și să sprijine un pas suplimentar important în crearea unor fundamente globale, luând în considerare și contribuția la o posibilă convenție a OIM privind munca decentă în lanțurile de aprovizionare. Pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare, sunt esențiale cooperarea și schimbul de informații cu țările terțe și cu organizațiile internaționale.
La nivel național, afirmă că societatea civilă organizată are un rol central de jucat în combaterea tuturor formelor de muncă forțată sau obligatorie. Partenerii sociali și ONG-urile sunt bine plasate din punct de vedere strategic pentru a asigura angajamentul instituțional și durabilitatea, iar ancorarea lor instituțională în noua legislație, în viitorul proces de punere în aplicare la toate nivelurile lanțului de aprovizionare prezintă o importanță capitală.