Încălcările libertăților și drepturilor din spațiul Schengen se cer abordate

This page is also available in

În sprijinul unei propuneri de strategie a UE privind spațiul Schengen, Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat să se ia mai multe măsuri pentru a proteja libertățile și drepturile în vigoare în UE față de încălcările drepturilor omului la frontierele externe ale Uniunii. CESE este îngrijorat de reintroducerea de către unele state membre a controalelor la frontierele interne și regretă profund ritmul lent al progreselor în ceea ce privește includerea deplină a Bulgariei, Croației, Ciprului și României în spațiul Schengen.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a salutat noua strategie a UE privind viitorul spațiului Schengen prezentată de Comisia Europeană. Cu toate acestea, CESE a avertizat că UE și statele membre sunt obligate să respecte și să promoveze Carta drepturilor fundamentale în cadrul gestionării frontierelor UE și naționale, al cooperării polițienești și judiciare și al politicilor în materie de migrație și azil.

Apelul său la acțiune, exprimat în avizul privind noua strategie, adoptat în sesiunea sa plenară din octombrie, a fost formulat după apariția unor relatări îngrijorătoare privind încălcarea drepturilor fundamentale la frontierele externe ale UE, ceea ce reprezintă un motiv de serioasă preocupare pentru CESE.

Solicităm Comisiei Europene și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă să monitorizeze și să soluționeze aceste probleme îngrijorătoare și să dea curs fără întârziere rapoartelor privind încălcările drepturilor fundamentale,, a declarat raportorul avizului, Ionuț Sibian.

CESE a constatat că, în ultimii ani, spațiul Schengen s-a confruntat cu o serie de provocări complexe în ceea ce privește aplicarea sa consecventă. Criza refugiaților din 2015 a scos la iveală o serie de deficiențe ale abordării UE în ce privește gestionarea frontierelor externe și a migrației, în timp ce pandemia de COVID-19 a determinat reintroducerea temporară a frontierelor interne. Perturbările din spațiul Schengen au afectat întreprinderile, lucrătorii, comunitățile de frontieră și cooperarea transfrontalieră.

CESE a subliniat că Comisia ar trebui să monitorizeze și să evalueze în mod periodic și cu atenție necesitatea și amploarea acestor reintroduceri, luând măsuri atunci când este necesar.

În aviz, Comitetul a îndemnat, de asemenea, Consiliul să ia măsuri rapide pentru a pune capăt excluderii continue a Bulgariei, Croației, Ciprului și României de la aplicarea deplină a Tratatului Schengen.

Cetățenii din Cipru, România, Bulgaria și Croația nu se bucură încă pe deplin de drepturile lor în calitate de cetățeni ai UE, deoarece sunt excluși din spațiul Schengen. CESE sprijină includerea lor. Aceste țări doresc să participe, iar Bulgaria, Croația și România își controlează deja frontierele externe în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, a subliniat dl Sibian.

Prin urmare, CESE solicită Comisiei Europene o foaie de parcurs mai detaliată în vederea aderării depline a acestor țări și solicită Consiliului European să accelereze includerea lor pentru a consolida buna funcționare și securitatea UE.

Strategia propusă de Comisia Europeană urmărește să asigure gestionarea eficace și modernă a frontierelor externe ale UE, să consolideze cooperarea în vederea unor călătorii sigure și fără frontiere interne în spațiul Schengen și să îmbunătățească guvernanța acestuia, astfel încât să protejeze drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

 

Controlul integrat și responsabil la frontiere

CESE salută propunerile privind o abordare mai integrată a gestionării frontierelor externe ale UE.

Cu toate acestea, solidaritatea și valorile UE sunt puse, de asemenea, în pericol de țări terțe care doresc să exploateze situația actuală, a adăugat dl Sibian.

El a evocat discursul din 2021 al președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, privind starea Uniunii, în care ea a subliniat importanța crucială a ajungerii la un acord cu privire la un sistem european comun de gestionare a frontierelor externe ale UE, migrației și azilului, pentru a împiedica țările terțe să profite de lipsa de unitate.

În special, CESE ar dori ca Comisia să acționeze mai rapid pentru ca Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă să devină complet operațională.

De asemenea, sprijină propunerile Comisiei referitoare la interoperabilitatea sistemelor informatice naționale privind frontierele și migrația și la vizele digitale și documentele de călătorie, cu condiția ca numai informațiile necesare să facă obiectul schimbului de date.

Acest aspect este cu atât mai relevant pentru solicitanții de azil sau în cadrul cooperării cu țări din afara UE. În acest domeniu, CESE consideră că procedura de verificare premergătoare intrării migranților este o idee interesantă, dar care riscă să fie utilizată în mod abuziv.

Presupusele încălcări ale drepturilor omului în cadrul operațiunilor la frontieră reprezintă un alt motiv de preocupare. Recenta numire a unui ofițer pentru drepturile fundamentale în cadrul FRONTEX este un important pas înainte – dacă postul este finanțat în mod corespunzător, sarcinile sunt îndeplinite în mod independent, iar asumarea responsabilității este asigurată. Comitetul solicită, de asemenea, consolidarea forumului consultativ privind drepturile fundamentale și implicarea societății civile organizate, prin intermediul CESE.

În cadrul spațiului Schengen, CESE salută propunerile Comisiei privind o cooperare mai strânsă în materie de securitate și schimbul de date între statele membre pentru a limita necesitatea controalelor la frontiere, remarcând totodată că drepturile fundamentale trebuie să fie pe deplin protejate, iar poliția și alte agenții de securitate trebuie să poată fi trase la răspundere.

Din acest motiv, Comitetul pune sub semnul întrebării accentul pus pe utilizarea de poligrafe și de alte instrumente nefiabile din punct de vedere științific pentru a detecta starea emoțională a unei persoane. De asemenea, se teme că un schimb mai amplu de informații privind pasagerii, astfel cum s-a sugerat, ar putea aduce atingere drepturilor cetățenilor la liberă circulație.

Într-o notă mai favorabilă, CESE consideră că o abordare comună a migrației (așa cum este prezentată în noul Pact privind migrația și azilul) este un element important în asigurarea bunei funcționări a spațiului Schengen. Cu toate acestea, solicită o gamă mai largă de modalități de a intra în UE în mod legal, pentru a se preveni traficul de persoane.

 

O guvernanță transparentă și favorabilă incluziunii

O serie de evenimente au demonstrat cât de necesar este ca deciziile la frontieră să fie coordonate și monitorizate, pentru a menține integritatea spațiului Schengen și chiar și a pieței interne.

Propunerea privind organizarea periodică a unor Forumuri Schengen între statele membre cu privire la provocările comune ar putea reprezenta o cale importantă de realizare a acestui obiectiv. Aceste discuții vor fi foarte productive dacă vor include CESE și alte organizații și dacă vor fi cât mai transparente posibil, asigurând accesul publicului la toate documentele.

În plus, CESE sprijină puternic actualizarea Codului frontierelor Schengen pentru a include învățămintele desprinse de pe urma pandemiei. Ar trebui introduse norme privind călătoriile în UE, dar, mai presus de toate, codul ar trebui să garanteze că verificările la frontierele interne sunt impuse doar ca o măsură foarte limitată de ultimă instanță.

Un mecanism de evaluare Schengen mai solid ar consolida, de asemenea, călătoriile fără frontiere. Procesele accelerate de blocare a restricțiilor dăunătoare, sinergiile crescute cu sprijinul extern la frontieră și monitorizarea sporită a drepturilor omului sunt tot atâtea sugestii pozitive. Cu toate acestea, mecanismul nu ar trebui fie utilizat în mod abuziv, în scopuri politice, așa cum se tem ai CESE.