Aprofundarea abordării duale civile și militare în domeniul transporturilor

În cadrul unei dezbateri găzduite la Bruxelles de Comitetul Economic și Social European (CESE), vorbitori de marcă au subliniat importanța strategică a utilizării pe scară largă a transporturilor pentru a spori capacitatea Uniunii Europene de a răspunde la crizele actuale și viitoare.

UE trebuie să privească dincolo de echipamentul militar și să adopte o abordare mai amplă în materie de apărare, în vederea unei pregătiri temeinice. Această viziune asupra viitorului trebuie să includă o mai bună cooperare civilă și militară și o planificare prospectivă a infrastructurii fizice cu dublă utilizare, precum și reglementări administrative.

Aceasta a fost principala concluzie a dezbaterii pe tema Dubla utilizare a rețelei transeuropene de transport: suntem pregătiți pentru situații de criză?, găzduită de Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) a CESE, la 14 ianuarie 2025, la care au participat vorbitori proeminenți.

Baiba Miltoviča, președinta Secțiunii TEN, a subliniat că „UE trebuie să adopte o abordare mai cuprinzătoare a pregătirii sale civile și militare. Apărarea și reziliența Europei nu trebuie să se bazeze exclusiv pe noțiuni tradiționale de forță militară, cum ar fi armele și tehnologiile avansate. În schimb, trebuie să recunoaștem că baza pregătirii este multidimensională. Aceasta necesită o infrastructură solidă, o planificare inovatoare și o cooperare fără sincope între sectorul civil și cel militar.”

În aceeași ordine de idei, Kaspars Briškens, ministrul transporturilor din Letonia, a subliniat că consolidarea infrastructurii de transport a Europei este vitală atât pentru securitatea sa, cât și pentru creșterea sa economică: „Proiecte precum Rail Baltica demonstrează că integrarea mobilității civile și militare poate crea o rețea rezilientă și conectată, care să stimuleze dezvoltarea regională și să consolideze securitatea noastră colectivă. Planurile sunt clare, iar lucrările au demarat deja; prin urmare, toate eforturile ar trebui să vizeze mobilizarea finanțării necesare pentru finalizarea proiectelor europene cu dublă utilizare deja identificate.”

Aprofundarea abordării duale civile și militare în domeniul transporturilor

În ultimele decenii, infrastructura europeană a fost concepută în principal în scopuri civile. Ca urmare, Europa a devenit vulnerabilă în perioade de criză și, pentru a remedia aceste deficiențe, UE trebuie acum să își regândească abordarea în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii și a proceselor sale.

Circulația rapidă a mijloacelor militare peste frontiere în timpul unei crize ar putea deveni o problemă dacă lipsește infrastructura necesară, cum ar fi șoselele sau căile ferate, dar și dacă nu dispunem de proceduri administrative, controale vamale și noduri logistice simplificate și flexibile. Infrastructura și capacitățile învechite și insuficient echipate trebuie modernizate și actualizate pentru ca să nu devină blocaje în momente critice.

Un exemplu important în acest sens este rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), care joacă un rol esențial pentru a asigura, la nevoie, deplasarea rapidă și eficientă a forțelor militare europene atunci când este necesar. S-au înregistrat deja progrese, iar Regulamentul TEN-T actualizat impune acum statelor membre să țină seama de nevoile în materie de mobilitate militară atunci când construiesc sau modernizează infrastructura rețelei.

În plus, și sectorul civil joacă un rol esențial în sprijinirea eforturilor în timpul crizelor majore și nu numai atunci când este în joc securitatea. Parteneriatele civile-militare solide nu mai sunt opționale, ci au devenit esențiale pentru a face față provocărilor comune, cum ar fi schimbările climatice și securitatea energetică. Aceste crize moderne creează noi vulnerabilități și le amplifică pe cele existente, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme, deficitul de resurse și întreruperile aprovizionării cu energie, care pot submina atât viața civilă, cât și operațiunile militare.

Pentru a realiza o cooperare mai strânsă și pentru a îmbunătăți atât mobilitatea civilă, cât și pe cea militară, UE are nevoie de o nouă sursă de finanțare. Până în prezent, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) a alocat 1,7 miliarde EUR pentru infrastructura de transport cu dublă utilizare și a cofinanțat 95 de proiecte de mobilitate militară în 21 de țări. Pentru a fi eligibile pentru cofinanțare din partea UE, proiectele de infrastructură de transport trebuie să demonstreze că vor servi atât unor scopuri civile, cât și militare, și că se vor alinia la cadrul TEN-T. Această abordare nu numai că maximizează valoarea investițiilor publice, ci garantează și o infrastructură rezilientă și adaptabilă în Europa.

Punctele de vedere ale experților

În timpul dezbaterii, Philippe Chantraine, din partea DG MOVE, Comisia Europeană, a declarat că toate statele membre ale UE trebuie să își îmbunătățească infrastructura națională pentru a fi cu adevărat pregătite pentru viitoare crize. El a menționat implicarea tot mai mare a UE în mobilitatea militară și a făcut referire la Planul de acțiune european privind mobilitatea militară 2022-2026, care se axează pe investiții în infrastructura de transport cu dublă utilizare de-a lungul TEN-T, cu scopul de a accelera, digitaliza și raționaliza procedurile și procesele naționale.

Hasit Thankey, din partea NATO, a subliniat că mediul de securitate din Europa s-a schimbat și că UE trebuie să fie mai bine pregătită pentru crize, pentru a descuraja conflictele. MIE a jucat un rol important, dar statele membre trebuie acum să colaboreze activ pentru a îmbunătăți pregătirea pentru situații de criză în Europa, asigurându-se că investițiile corespund nevoii de capacități militare; în caz contrar, s-ar putea să fie prea târziu pentru această pregătire.

Jakub Siwiński, din partea Ministerului Infrastructurii din Polonia, a afirmat că, având în vedere situația geopolitică, investițiile în infrastructura de transport ar trebui să includă parametri cu dublă utilizare, deoarece acest tip de investiții ar putea spori în mod semnificativ mobilitatea militară și capacitățile de răspuns la situații de criză. El a adăugat că sectorul transporturilor are nevoie de o finanțare stabilă în următorul cadru financiar multianual (CFM) post-2027.

Concentrându-se asupra logisticii și industriei lanțului de aprovizionare, Nicolette Van der Jagt, din partea Asociației europene pentru servicii de expediție, transport, logistică și vamale (CLECAT), a susținut că transportul nu este doar un sector, ci și un factor favorizant pentru piața europeană, pentru competitivitatea și securitatea sa. Ea a subliniat că, pentru a spori gradul de pregătire al UE, este important să se stimuleze cooperarea între toți actorii, inovare și durabilitate.

În cele din urmă, Inga Birzgale, reprezentanta Consiliului Național al Tineretului din Letonia, a prezentat punctul de vedere al tinerilor și a spus că a sosit momentul să se investească resursele necesare în proiecte de transport care să fie adaptate exigențelor viitorului și să respecte valori precum incluziunea socială și durabilitatea. Această atitudine este esențială pentru a contribui la consolidarea încrederii și pentru a clădi o societate mai solidară.