Confruntați cu bombardamente zilnice, și în condițiile în care scopul lor principal este să rămână în viață, tinerii ucraineni nu își pot permite să se gândească la viitorul îndepărtat, spune Yevheniia Senyk, în vârstă de 18 ani, participantă la YEYS 2025 și activistă pentru tineret din Ucraina. Ea împărtășește modul în care războiul a afectat organizațiile de tineret din țara ei și de ce este important ca ele să aibă un cuvânt de spus pe scena europeană.

Cum crezi că a fost afectată organizația voastră în ultimii trei ani de războiul din Ucraina și cum s-au modificat activitățile pe care le desfășurați?

Scopul principal al Platformei SD, înființate în 2013, este de a proteja valori precum libertatea, solidaritatea, egalitatea și justiția, deoarece credem că acestea sunt cele mai importante valori pentru a construi un viitor progresist în Ucraina. De asemenea, avem o mulțime de filiale străine pentru a menține implicarea tinerilor ucraineni din străinătate, care au fost forțați să-și părăsească locuințele. 

În primul rând, războiul a afectat activitatea filialelor regionale, deoarece avem o mulțime de filiale, de exemplu, Odesa și Zaporijia, care sunt foarte aproape de zonele din prima linie, iar oamenii de acolo se confruntă zilnic cu bombardamente. Acestor persoane le este greu să se gândească la organizarea de manifestări, când scopul lor principal este doar să rămână în viață. Bombardamentele zilnice îi afectează pe tinerii din toată țara, pentru că nu îți poți permite să te gândești la viitorul îndepărtat atunci când nu știi ce se va întâmpla mâine și nici măcar ce se va întâmpla peste două ore.

De asemenea, din cauza războiului, situația financiară din Ucraina este instabilă, ceea ce duce la lipsa locurilor de muncă pentru tineri. Tinerii trebuie să își găsească un loc de muncă în timp ce încearcă să studieze și să se implice în organizații de tineret, ceea ce este un echilibru dificil de realizat.

După invazia pe scară largă, mulți tineri au început să lupte împotriva agresiunii ruse cu armele în mână, și nu prin intermediul consiliilor sau al organizațiilor de tineret. Drept urmare, tinerii nu au experiență politică. În viitor va fi greu să ne asigurăm că toată lumea poate participa în mod corespunzător la politică.

În cadrul Platformei SD, oferim educație politică gratuită, nonformală, pentru a ne asigura că tinerii știu cum pot influența politica la nivel regional și național.

De ce crezi că este important ca organizațiile de tineret sau reprezentanții acestor organizații să participe la manifestări precum „Europa ta, părerea ta!”?

În primul rând, aceste manifestări organizate la nivel internațional ne arată nouă, ucrainenilor, că Europa nu a uitat de noi. Pentru noi este important să fim aici, să avem un cuvânt de spus, să îi întrebăm pe alții despre experiențele lor și să revenim în țară cu idei noi.

De asemenea, arată că suntem capabili și ne angajăm să devenim parte a Uniunii Europene pentru că, dacă suntem aici, tinerii europeni ne pot asculta, iar noi îi putem asculta pe ei. Este ca un parteneriat între noi toți.

De ce crezi că au nevoie tinerii ca sprijin, ca ajutor, pentru a-i încuraja să rămână implicați în activitatea de tineret și în activismul pentru tineret?

Cred că este foarte important ca Uniunea Europeană să se consulte cu tinerii ucraineni. Cred că, dacă Uniunea Europeană continuă să ne ofere aceste oportunități de a avea un cuvânt de spus în conturarea politicii UE, vom ajunge la concluzii comune care vor fi benefice pentru ambele părți, deoarece facem parte din Europa, așa că trebuie să se ajungă la o concluzie comună în toate domeniile de politică. De asemenea, dacă Uniunea Europeană continuă să le ofere sprijin financiar tinerilor ucraineni pentru a participa la manifestări precum YEYS, îi va încuraja să rămână implicați în politică, deoarece sarcina financiară nu va reprezenta un obstacol atât de mare în calea participării.

Yevheniia Senyk este o tânără activistă în cadrul Platformei SD, o organizație membră a Consiliului național al tineretului din Ucraina. Este studentă la Relații internaționale în cadrul Universității Naționale Politehnice din Liov.  

Javier Garat Pérez

Ca răspuns la inițiativa președintei Ursula von der Leyen referitoare la pactul european privind oceanele, Comitetul Economic și Social European a prezentat recomandări-cheie pentru promovarea unei abordări cuprinzătoare și echilibrate în materie de guvernanță a oceanelor. Viziunea sa se axează pe asigurarea unor oceane sănătoase și productive, pe stimularea economiei albastre a UE, pe consolidarea cercetării și inovării în domeniul marin și pe protejarea ecosistemelor marine pentru generațiile viitoare.

Deblocarea potențialului economiei albastre

CESE subliniază importanța dezvoltării unei economii albastre robuste și competitive. Aceasta implică simplificarea cadrelor de reglementare, asigurarea autonomiei strategice, promovarea inovării și realizarea de progrese în direcția decarbonizării.

Pentru a asigura un viitor prosper pentru industria maritimă, susținem realizarea unor investiții urgente în e-combustibili, în energia din surse regenerabile offshore și în tehnologii marine inovatoare. În plus, instituirea unui cluster maritim solid, cu obiective clare în materie de sustenabilitate, va ajuta Europa să-și păstreze poziția de lider în industriile marine. Acesta este motivul pentru care este imperativ să se înființeze o „Alianță industrială pentru lanțurile valorice din economia albastră” și să se consolideze strategia UE în materie de securitate maritimă.

În plus, recomandăm să fie evaluate politicile existente, cum ar fi politica comună în domeniul pescuitului. Pescuitul durabil ar trebui să primească sprijin continuu, în timp ce dependența de pește și fructe de mare ar trebui redusă. Importurile ar trebui să fie supuse acelorași standarde sociale și de mediu. De asemenea, CESE îndeamnă Comisia Europeană să elaboreze un plan de acțiune al UE pentru alimentele de origine marină („alimente albastre”) până în 2026.

Îmbunătățirea cunoștințelor, a cercetării și a inovării în domeniul marin

CESE pledează insistent pentru majorarea finanțării în materie de cercetare și inovare în domeniul marin, subliniind necesitatea unei colaborări între echipele științifice la nivel mondial și a disponibilității unor tehnologii mai eficace în sectorul maritim. Pentru ca acest lucru să se întâmple, sugerăm înființarea unor centre pentru economia albastră și a unui observator european al oceanelor.

Stimularea investițiilor și a finanțării pentru sustenabilitatea oceanelor

Subliniem că trebuie mobilizate fonduri publice și private semnificative pentru a sprijini ODD 14 (Viața subacvatică). În acest scop, ar trebui instituite linii bugetare dedicate proiectelor legate de oceane în cadrul programelor de finanțare ale UE, cum ar fi Orizont Europa. În plus, Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) ar trebui să beneficieze de o susținere financiară sporită pentru a sprijini sectoarele competitive și decarbonizate.

O tranziție incluzivă și justă din punct de vedere social

O economie oceanică rezilientă trebuie să asigure un tratament echitabil pentru lucrătorii din domeniul maritim. CESE recomandă măsuri care să abordeze deficitul de forță de muncă, să încurajeze reînnoirea generațională și să furnizeze oportunități de reconversie profesională. Ar trebui să existe sisteme cuprinzătoare de sprijin social pentru a-i proteja pe lucrători, în special pe cei care nu pot asuma funcții noi din cauza schimbărilor tehnologice.

Asigurarea unor oceane sănătoase și reziliente

Oceanele noastre sunt supuse multor amenințări din cauza schimbărilor climatice, a poluării, a materialelor plastice și a presiunilor antropice. Prin urmare, solicităm eforturi mai puternice pentru refacerea și protejarea mediului marin, precum și o conservare durabilă aliniată la angajamentele privind biodiversitatea la nivel global. Obținerea unei „stări ecologice bune” este, de asemenea, esențială pentru stabilitatea economică și reziliența la schimbările climatice. În plus, ar trebui să investim urgent în infrastructura verde, în reducerea poluării și într-un plan european de adaptare la schimbările climatice, consolidând în același timp rolul UE de lider în guvernanța marină globală.

Asigurarea unui cadru cuprinzător de guvernanță a oceanelor

Pentru a stimula prosperitatea economică, concomitent cu respectarea limitelor planetei noastre, CESE solicită cooperarea regională cu comunitățile locale pentru a menține politicile aliniate. De asemenea, pledează insistent pentru acorduri internaționale mai bune, pentru o diplomație europeană mai puternică privind oceanele și pentru înființarea unor grupuri de lucru dedicate, axate pe domeniul maritim, în cadrul instituțiilor UE.

În sfârșit, CESE recomandă și îmbunătățirea amenajării spațiului maritim pentru a echilibra diferite interese, cum ar fi extinderea energiei offshore, pescuitul și acvacultura. Scopul este promovarea coexistenței și a sustenabilității, garantând totodată continuarea activității comunităților tradiționale de pescari, dar și implicarea lor în luarea deciziilor.

Elevul Adam Mokhtari, în vârstă de șaptesprezece ani, a fost unul dintre reprezentanții Irlandei la evenimentul Your Europe, Your Say! - YEYS (Europa ta, părerea ta), care a avut loc în martie la Bruxelles, cu tema „Tinerii au cuvântul”. Ulterior, el a prezentat recomandările YEYS în cadrul Săptămânii societății civile a CESE, unde a luat cuvântul într-o sesiune pe temaTrasarea cursului Europei - Reconectarea societăților polarizate prin învățarea comunitară și educația pentru cetățenie. Adam explică ce i-a plăcut la YEYS și ne împărtășește propria poveste pentru a scoate în evidență de ce își dorește o Europă în care toată lumea să se simtă inclusă.

Autor: Adam Mokhtari

Salut! Numele meu este Adam Mokhtari și am avut o experiență uimitoare ca reprezentant al Irlandei la manifestarea „Your Europe, Your Say!” (YEYS) 2025. Aproximativ 90 de tineri din toată Europa s-au reunit pentru a împărtăși idei și a contura viitorul.  

Una dintre părțile mele preferate au fost activitățile în grup pentru a discuta chestiuni importante și a lua decizii. De asemenea, mi-a plăcut foarte mult activitatea în care am fost pe rând ascultători, vorbitori și observatori, discutând despre ce înseamnă Europa pentru fiecare dintre noi personal. Fiecare dintre noi a avut șapte minute la dispoziție pentru a vorbi – ceea ce ne-a asigurat că vocea tuturor este auzită.

La final, am ales împreună cinci recomandări-cheie. Acestea sunt: autoritățile să devină mai transparente și să-i includă pe tineri, să se predea cetățenia activă în școli, să se asigure egalitatea pentru toți, să li se ofere tinerilor posibilitatea reală de a-și spune cuvântul în politică și să se creeze un plan de acțiune solid privind schimbările climatice.

Am fost onorat să îi reprezint pe toți participanții la YEYS la Săptămâna societății civile a CESE, prezentând recomandările noastre factorilor de decizie. Acest lucru mi-a arătat că vocea tinerilor contează!

Puterea educației

Educația joacă un rol major în a-i ajuta pe tineri să se implice în democrație. Ne învață cum să gândim critic, să identificăm știrile false și să luăm măsuri. Fără sprijinul școlii mele, nu aș fi avut această oportunitate. Acum, vreau să-i încurajez și pe alții să se implice.

La YEYS, președintele CESE, Oliver Röpke, și coordonatorul pentru tineret la nivelul UE, Biliana Sirakova, ne-au ascultat ideile și ne-au încurajat să continuăm să facem eforturi pentru schimbare.

Povestea mea și de ce este importantă incluziunea

M-am născut în Irlanda, dar părinții mei s-au mutat aici la sfârșitul anilor '90. Când au ajuns, au primit dragoste și respect din partea poporului irlandez. Mama și tata mi-au spus că, în acea perioadă, în Irlanda exista foarte puțină diversitate. În ciuda acestui fapt, părinții mei au prosperat în anii '90.

Sunt irlandez și sunt european. Am rădăcini algeriene.  Uneori m-am simțit diferit de ceilalți, dar de cele mai multe ori mă simt ca toți ceilalți.  Am învățat multe din culturi diferite și cred că asta ne face viața mai bună. Dacă am fi toți la fel, ar fi plictisitor.  Trebuie să fii deschis la diferențe și să îi înțelegi pe ceilalți.

Din păcate, unii migranți și tineri se confruntă astăzi cu discriminarea, ura și tratamentul inechitabil, atitudini care pot fi încurajate de rețelele sociale. Această situație trebuie să se schimbe. Când văd aceste lucruri, mă întristez. Unii imigranți din Irlanda trec acum prin momente grele, trăiesc pe străzi și sunt considerați o problemă. Nu este ușor și este foarte trist.

Am fost norocos să merg la școli în care toată lumea se simte inclusă, dar nu toți tinerii au această experiență. Trebuie să ne asigurăm că toți tinerii se simt acceptați și integrați, astfel încât să nu se simtă excluși sau deconectați de societate.

Să construim un viitor mai bun

Pentru a face Irlanda și Uniunea Europeană mai incluzive, avem nevoie de o educație mai bună despre diverse culturi și despre ceea ce face UE pentru noi.  Acest lucru va contribui la înțelegerea și la îmbunătățirea incluziunii.

Avem nevoie de evenimente comunitare pentru a aduce oamenii împreună și pentru a interacționa într-un mod pozitiv unii cu alții. Mai mulți tineri trebuie să fie implicați în decizii la nivel local, chiar și în cluburi de tineret, cluburi sportive sau școli ori la nivelul UE. Acest lucru îi va face să se simtă incluși în lucrurile care sunt importante pentru ei. Arătați-le tinerilor cum să se implice.

Avem nevoie de sprijin din partea UE pentru a face din incluziune o prioritate.  A fost minunat să aud că incluziunea reprezintă o prioritate pentru CESE.

Ce îmi doresc eu pentru Europa

Mulți tineri nu știu prea multe despre ceea ce face UE pentru ei. UE ar trebui să facă mai mult pentru a ne ajuta să ne implicăm în politică și în procesul de votare. 

Îmi doresc o Europă unită, corectă și primitoare, în care toți să se simtă incluși, indiferent de mediul din care provin.

YEYS mi-a arătat că tinerii pot face diferența. Chiar dacă nu toate ideile noastre sunt acceptate imediat, cel puțin sunt auzite. Ca tânăr irlandez cu rădăcini algeriene, simt că vocea mea contează – și vreau ca și alții să aibă aceeași oportunitate.

Educația poate ajuta la reunirea oamenilor și la combaterea discriminării și le poate oferi tinerilor posibilitatea de a-și spune părerea. Voi duce această experiență acasă și îi voi încuraja și pe alții să se implice. Viitorul se află în mâinile noastre!  Europa este a noastră și avem un cuvânt de spus!

Adam Mokhtari este un elev de 17 ani din Irlanda. Studiază la Liceul Bremore Educate Together din Balbriggan, lângă Dublin. Pasionat de UE și de consolidarea incluziunii și a reușitelor societăților, Adam a participat la evenimentul YEYS 2025 și a fost reprezentant al YEYS la ediția din acest an a Săptămânii societății civile.

În acest număr:

• Apărarea europeană: cheltuielile trebuie să fie judicioase și eficiente – Marcin Nowacki, membru al CESE
• Planul „ReArm Europe” – Nicolas Gros-Verheyde

• YEYS în prim-plan:

  - Implicarea tinerilor ar trebui să fie mai mult decât bifarea unei căsuțe – Bruno António

  - A încuraja pentru a responsabiliza – Kristýna Bulvasová

  - Tinerii din Republica Moldova la YEYS: Formarea unei generații care să vadă dincolo de limitări – interviu cu Mădălina-Mihaela Antoci

Reducerea diviziunilor: cum poate societatea civilă să combată polarizarea dăunătoare

Într-o perioadă în care societățile noastre se confruntă cu o polarizare tot mai accentuată și încrederea în instituțiile democratice este în scădere, societatea civilă trebuie să facă față acestor dificultăți. Polarizarea, în sine, nu este întotdeauna negativă, căci dezbaterea democratică are de câștigat din diversitatea de opinii. Cu toate acestea, atunci când polarizarea conduce la ostilitate, dezinformare și dezbinare, ea amenință însăși fundamentele democrațiilor noastre.

În cadrul Săptămânii societății civile din acest an, am văzut exemple remarcabile de inițiative care luptă împotriva polarizării dăunătoare. Premiul CESE pentru societatea civilă a pus în lumină organizații care promovează educația în domeniul mass-mediei, combat dezinformarea și încurajează dialogul între generații. Acestea sunt tipurile de proiecte care trebuie susținute dacă ne dorim să construim societăți reziliente și coezive.

În întreaga Europă, asistăm la o fragmentare tot mai accentuată a societății. Provocările sunt numeroase: inegalități economice, excluziune socială, dezinformare digitală și extremism politic. Recenta ascensiune a mișcărilor populiste în Europa, reducerea pluralismului mediatic și scăderea încrederii în instituții ilustrează modul în care polarizarea alimentează nemulțumirea. Aceste tendințe slăbesc structurile democratice și erodează coeziunea socială. În astfel de vremuri, societatea civilă nu este doar un participant la procesul democratic, ci și un gardian al rezilienței acestuia.

Organizațiile societății civile se află de mult timp în prima linie a apărării valorilor democratice. Ele acționează ca mediatori, aducând la masa discuțiilor voci diverse, combătând dezinformarea și promovând dezbateri publice informate. Oferă o platformă celor care nu se simt auziți, militând pentru politici incluzive care reduc diviziunile, nu le adâncesc. Prin implicare civică, discuții bazate pe fapte și inițiative care promovează toleranța, societatea civilă luptă activ împotriva forțelor diviziunii.

CESE crede cu tărie că consolidarea participării și a dialogului este singura cale de urmat. Vedem acest lucru în activitatea noastră zilnică – membrii noștri, reprezentând angajatori, sindicate și ONG-uri, participă la dezbateri intense, dar întotdeauna cu scopul de a găsi un numitor comun. Puterea noastră rezidă în consens, iar acest model trebuie extins în întreaga Europă.

Societatea civilă trebuie să fie responsabilizată să își joace pe deplin rolul în combaterea polarizării. Aceasta presupune să-i asigurăm accesul la finanțare, să-i protejăm libertatea de acțiune și să creăm un mediu în care contribuțiile sale la viața democratică să fie recunoscute și apreciate. Mecanismele participative, fie că este vorba despre consultări cetățenești, inițiative de la firul ierbii sau instrumente de democrație deliberativă, trebuie consolidate pentru ca oamenii să se simtă implicați în procesul decizional.

Viitorul Europei depinde de cât de bine se simt cetățenii săi reprezentați, implicați și ascultați. Societatea civilă nu este un accesoriu al democrației, ci coloana sa vertebrală. Pe măsură ce traversăm această eră a dezbinării, trebuie să-i oferim societății civile instrumentele, recunoașterea și spațiul de care are nevoie pentru a ne proteja în continuare valorile democratice. Prin încurajarea dialogului, promovarea incluziunii sociale și combaterea extremismului, societatea civilă poate fi forța care transformă polarizarea din sursă de conflict într-un factor determinant al dezbaterii constructive și al progresului social.

Haideți să lucrăm împreună pentru a ne asigura că nu dezbinarea ne va defini viitorul. Să construim în schimb o Europă în care diversitatea de opinii ne întărește unitatea, implicarea reconstruiește încrederea și societatea civilă deschide calea către crearea unor punți de legătură.

Oliver RÖPKE

Președintele CESE

L-am întrebat pe Javier Garat Pérez, raportorul avizului CESE pe tema „Recomandările societății civile pentru un pact european privind oceanele”, despre cele mai importante recomandări ale CESE cu privire la inițiativa Comisiei Europene care stabilește o viziune globală pentru toate politicile legate de oceane. Ce măsuri concrete trebuie luate pentru a proteja oceanele împotriva devastării și a poluării și pentru a le conserva biodiversitatea? Care sunt cele mai mari amenințări la adresa bunăstării oceanelor și ce soluții propune Comitetul? 

Niciodată nu am avut o generație atât de educată ca acum, cu un potențial atât de mare, dar care să fie supusă unei presiuni atât de mari și să se confrunte cu atât de multe îndoieli cu privire la ce îi rezervă viitorul, afirmă Bruno António, expert în domeniul tineretului și vorbitor principal la evenimentul „Europa ta, părerea ta!”, ediția 2025. El a vorbit pentru CESE Info despre modul în care se pot amplifica vocile tinerilor și de ce, într-un moment în care discriminarea și xenofobia se răspândesc în Europa, este esențial ca viitoarele programe UE pentru tineri să continue să-i învețe pe aceștia despre importanța democrației.

1. Tinerii de astăzi sunt pasivi sau activi în viața politică și comunitară? Cum pot tinerii să se implice mai mult în elaborarea politicilor?

Diverse studii arată că tinerilor le pasă și participă activ. Dacă definim implicarea politică drept conștientizarea problemelor importante ale societății, este evident că tinerii iau atitudine pentru a determina schimbări. Dar este deosebit de interesant modul în care aleg să se implice. Printre modalitățile tradiționale de participare se numără votul, voluntariatul în ONG-uri sau aderarea la aripa de tineret a partidelor politice. În prezent, acestea par să fie mai puțin populare în rândul tinerilor, care preferă să influențeze elaborarea politicilor publice prin semnarea de petiții sau prin participarea la proteste și alte modalități inovatoare. În cadrul rețelei DYPALL analizăm aceste modalități de implicare, care includ consultanța, participarea la consiliile locale ale tinerilor și alte mecanisme locale de dialog cu tinerii. Observăm un interes puternic din partea tinerilor de a participa, însă, în continuare, majoritatea mecanismelor dominante nu sunt nici sensibile la nevoile tinerilor, nici cu adevărat semnificative.

2. Rezultatele recente ale alegerilor europene și sondajele naționale arată că mulți tineri au votat pentru partidele de dreapta. De ce credeți că este așa și considerați că este vorba de o tendință îngrijorătoare, care ar putea pune în pericol valori europene precum egalitatea și incluziunea?

Creșterea numărului de voturi pentru partidele de dreapta în rândul tinerilor este o tendință îngrijorătoare. Credem că se datorează nemulțumirii față de politica tradițională, unei neîncrederi profunde în instituțiile politice, dorinței de a avea o identitate națională puternică și temerilor legate de securitatea economică și socială. Trebuie să reușim să înțelegem cauzele profunde ale acestor tendințe alarmante de vot. Această generație a crescut într-o perioadă de crize constante și de incertitudine cu privire la viitor. Niciodată nu am avut o generație atât de educată ca acum, cu un potențial atât de mare, dar care să fie supusă unei presiuni atât de mari și să se confrunte cu atât de multe îndoieli cu privire la ce îi rezervă viitorul. Algoritmii rețelelor sociale amplifică tipurile de conținut ce provoacă disensiuni, influențând perspectivele.

Toate acestea creează incertitudini legate de viitor. Votul acordat partidelor populiste poate fi, pe de o parte, o formă de protest și un semn de nemulțumire generală. Dar, pe de altă parte, poate reflecta și dorința de a avea figuri puternice la putere, care să ofere un sentiment de siguranță. Cu toate acestea, istoria a demonstrat că, atunci când astfel de partide populiste de dreapta ajung la putere, tinerii își pierd adesea speranța și se simt trădați. De multe ori, acest lucru se întâmplă prea târziu, când își dau seama că drepturile, libertățile și alte valori importante pentru ei le sunt luate sau puse sub semnul întrebării.

Această tendință pune deja în pericol valorile noastre europene, putem observa acest lucru nu numai în discursul politic, ci și în viața de zi cu zi a oamenilor din comunitățile noastre, unde actele de xenofobie sau discriminare față de cei care sunt diferiți se normalizează. Prin urmare, este esențial ca viitoarele programe UE pentru tineret să continue să îi sprijine pe tineri să înțeleagă importanța democrației, să învețe despre aceasta și să o trăiască, ajutându-i, în același timp, să își dezvolte abilitățile necesare pentru a-și construi reziliența împotriva amenințărilor reprezentate de mișcările antidemocratice.

3. Cât de conștienți sunt tinerii europeni de ce face UE pentru ei? Cum pot fi încurajați să se intereseze mai mult de UE? Cum ați evalua eforturile de comunicare ale UE?

Putem spune cu ușurință că gradul de conștientizare al tinerilor cu privire la ce face UE pentru ei este cu siguranță mai ridicat decât în cazul generațiilor mai în vârstă. Programele pentru tineret precum Erasmus+, CES și DiscoverEU contribuie la construirea acestui sentiment de apartenență la o identitate europeană și ar trebui să fie consolidate și oferite tuturor tinerilor din Europa.

Dar sunt ei cu adevărat conștienți de ce face Europa pentru ei? În opinia noastră, nu. UE ar trebui să-și demonstreze mai bine impactul asupra societății – în special asupra tinerilor – făcându-l mai vizibil și mai bine înțeles. Deciziile luate de instituțiile UE au un impact enorm, iar acest lucru ar trebui să-i determine pe tineri să se intereseze mai mult de problemele UE. Cum? Se remarcă două idei: instituțiile UE trebuie să transmită un mesaj puternic, arătându-le tinerilor că ceea ce se decide la nivelul UE le afectează direct viața. De asemenea, aceleași instituții ar trebui să extindă programele care le oferă tinerilor mai multe oportunități de a învăța, experimenta și descoperi UE. Acest lucru poate spori sentimentul de apartenență, empatie, conexiune și prietenie între europeni.

În ciuda eforturilor enorme depuse de diferite instituții ale UE pentru a ajunge la cetățeni și în ciuda îmbunătățirilor semnificative aduse diferitelor campanii și instrumente, nu putem spune că sunt suficiente. În practică, sunt adesea departe de realitățile tinerilor.

Deși UE a făcut progrese în ceea ce privește prezența pe rețelele sociale și campaniile destinate tinerilor, mesajele sale nu au încă impactul dorit, în special în rândul tinerilor atât de diverși din societățile noastre. Eforturile de comunicare ale UE trebuie dezvoltate și structurate în continuare prin încorporarea de noi metode de informare, cum ar fi angajarea de ONG-uri de tineret ca ambasadori ai viziunii tinerilor, dezvoltarea de platforme descentralizate pentru informare și structurarea unor campanii de prezentare care să facă legătura între politicile UE și experiențe cotidiene în care se poate regăsi oricine. În acest context, este esențial să se experimenteze noi abordări de comunicare și să se implice direct tinerii în crearea și desfășurarea campaniilor și în alte eforturi de comunicare. 

2. Cum putem amplifica vocile tinerilor?

Luându-le în serios și recunoscându-le valoarea. Instituțiile au puterea și capacitatea de a amplifica vocile tinerilor, dar ceea ce lipsește uneori este dorința de a le oferi spațiul, sprijinul, oportunitățile și instrumentele necesare pentru o implicare semnificativă. Participarea tinerilor nu ar trebui să fie tratată ca o listă de verificare ce așteaptă să fie bifată, adică să fie invitați tinerii la evenimente publice pentru a face fotografii pentru rețelele sociale, dar neglijându-li-se contribuțiile. Participarea tinerilor trebuie să aibă impact, adică tinerii trebuie să vadă rezultatele implicării lor și schimbările care urmează.

Amplificarea vocilor tinerilor necesită sprijin instituțional, cum ar fi reprezentarea tinerilor în organismele decizionale. De asemenea, este necesară construirea încrederii, ceea ce necesită timp, spații și procese de calitate pentru a colabora. Pentru aceasta, trebuie alocate fonduri adecvate, iar instituțiile trebuie să aibă capacitatea de a lucra mai bine și de a implica tinerii în procesul decizional. Aceasta presupune investiții, un angajament autentic și timp.

Bruno António este directorul executiv al rețelei DYPALL, o platformă europeană de organizații ale societății civile, autorități locale și instituții de cercetare care urmărește promovarea participării tinerilor la procesul decizional local. În ultimii 12 ani, Bruno a lucrat ca expert în domeniul tineretului și consultant extern pentru mai multe instituții, precum Comisia Europeană și Consiliul Europei. Anterior, a fost secretar general al organizației Youth for Exchange and Understanding, precum și director executiv la ECOS – Cooperativa de Educação, Cooperação e Desenvolvimento. Este licențiat în educație socială la Universitatea Algarve din Faro, Portugalia.