Extinderea transfrontalieră în UE presupune navigarea într-un labirint de norme și documente contradictorii privind TVA, ceea ce duce la creșterea costurilor. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) se confruntă cu sarcini de asigurare a conformității disproporționate, ceea ce le îngreunează creșterea și competitivitatea. CESE solicită reforme urgente în două avize elaborate pe baza rapoartelor Letta și Draghi, adoptate în cadrul sesiunii plenare din februarie. Printre propuneri se numără reglementarea financiară armonizată, raportarea bazată pe inteligența artificială și o politică industrială coordonată.

„Piața unică este coloana vertebrală a prosperității economice europene, însă rămâne incompletă în sectoare-cheie precum finanțele, energia și serviciile digitale”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke. „Dezbaterea de astăzi subliniază nevoia urgentă de reforme pentru a elimina barierele și a consolida sectorul serviciilor, asigurând condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din întreaga UE.”

Maria Luís Albuquerque, comisara pentru servicii financiare și pentru uniunea economiilor și a investițiilor, a susținut acest apel: „Viziunea mea pentru uniunea europeană a economiilor și a investițiilor constă în a crea condiții de bunăstare pentru cetățenii noștri și de creștere pentru întreprinderi, asigurându-le un mediu sigur, competitiv, bine reglementat și bine supravegheat”.

Avizele CESE au identificat două provocări majore în materie de competitivitate: fragmentarea pieței unice, evidențiată în rapoartele Letta și Draghi, și birocrația excesivă, care împovărează în special IMM-urile. Ambii factori frânează inovarea și creșterea economică.

Care este problema?

Întreprinderile din întreaga Europă sunt copleșite de reglementări complexe și care se suprapun. Acest lucru generează pierderi de timp și de bani, încetinește îndeplinirea obiectivelor Pactului verde și restricționează accesul la finanțare pentru întreprinderile mijlocii. Rezultatul este frustrarea întreprinderilor, creșterea costurilor de consum și încetinirea creșterii economice.

Dincolo de sarcinile de reglementare, Europa se confruntă cu provocări structurale mai profunde, care îi subminează competitivitatea. Progresele lente în ceea ce privește finalizarea pieței unice, disparitățile în ceea ce privește infrastructura digitală și energetică și lipsa unei politici industriale coordonate limitează capacitatea UE de a concura la nivel mondial. În timp ce alte blocuri economice acționează rapid pentru a atrage investiții și a promova inovarea, Europa riscă să rămână în urmă.

Cum se poate soluționa?

Consolidarea competitivității necesită o abordare cuprinzătoare, care să prevadă eliminarea barierelor din sectoare-cheie precum finanțele și energia, accelerarea transformării digitale și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru creșterea IMM-urilor.

Avizele CESE propun:

• Simplificarea reglementărilor fără reducerea standardelor sociale și de mediu.
• Crearea unei singure platforme bazate pe inteligență artificială pentru a simplifica raportarea pentru IMM-uri și întreprinderile mijlocii, accelerând și ușurând asigurarea conformității.
• Armonizarea normelor între sectoare pentru a reduce birocrația repetitivă.
• Standardizarea reglementărilor financiare în toate statele membre printr-o politică industrială coordonată la nivelul UE.
• Reformarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru un sistem mai echitabil și mai puțin împovărător. (gb)

Ediția 2025 a manifestării anuale pentru tineret a Comitetului Economic și Social European (CESE), Your Europe, Your Say! (YEYS) (Europa ta, părerea ta!), a avut loc la 13 și 14 martie și s-a axat pe rolul tinerilor în configurarea în comun a unui viitor rezilient. 

Manifestarea din acest an a reunit aproape 100 de tineri din întreaga UE, din cele nouă țări candidate și din Regatul Unit. Participanții au reprezentat organizații de tineret, consilii naționale de tineret și licee, aducând în prim-plan preocupările unor grupuri dintre cele mai diverse. În timp ce unii au experiență în susținerea cauzei tinerilor, pentru alții, acest eveniment a marcat un prim pas important în direcția implicării în democrația participativă de la nivelul comunităților lor și de la nivel mai larg.

În cadrul unor ateliere, tinerii, sub îndrumarea unor facilitatori, ei au identificat cele mai presante probleme pe care consideră că ar trebui să le abordeze actorii politici. Aceste probleme au abordat o vastă tematică, de la lupta împotriva corupției la dezvoltarea unei strategii coerente privind schimbările climatice și asigurarea unor drepturi egale pentru toți. Întrucât corupția erodează încrederea în instituții și slăbește democrația, este imperativ să se vină în sprijinul jurnalismului de investigație și să se îmbunătățească transparența în utilizarea banilor contribuabililor.

„Trebuie să garantăm asumarea răspunderii. Nu ne putem permite să rămânem pasivi, deoarece costul inacțiunii este prea mare. Trebuie să luptăm și să învingem”, a declarat un participant la YEYS.

Tinerii au exprimat, de asemenea, nevoia unor obiective comune în combaterea schimbărilor climatice, subliniind necesitatea de a consfinți „o existență lipsită de efectele negative ale schimbărilor climatice”. Ei au solicitat ca programele de învățământ să se bazeze pe anumite valori, astfel încât să influențeze pozitiv comportamentul online și să atenueze dezinformarea. Participanții la YEYS au pledat, de asemenea, pentru egalitatea în drepturi, egalitatea de tratament și de șanse, precum și pentru incluziunea tuturor în orice spațiu de acțiune. În ceea ce privește lipsa de reprezentare a tinerilor în procesele de luare a deciziilor politice, ei au subliniat că o democrație impune ca toate vocile să fie auzite.

Manifestarea, care a durat o zi și jumătate, a culminat cu sesiunea plenară finală a tinerilor, în cadrul căreia această adunare de tineri motivați și implicați și-a prezentat recomandările președintelui CESE, Oliver Röpke, și coordonatoarei pentru tineret la nivelul UE, Biliana Sirakova. Prin vot, participanții la YEYS au stabilit cinci teme prioritare în ordinea importanței.

(1) Combaterea corupției prin transparență și participarea tinerilor.

(2) Cetățenia activă: de la cadrul școlii și până la nivelul comunității.

(3) Promovarea egalității.

(4) Tineretul merită să aibă un cuvânt de spus.

(5) Elaborarea unei strategii coerente privind schimbările climatice.

Președintele Röpke a subliniat că aceste recomandări ar putea orienta activitatea consultativă a CESE și a evidențiat egalitatea de gen drept o prioritate esențială pentru Comitet. Dna Sirakova a menționat că aceste recomandări vor fi comunicate pentru a contribui la lucrările UE. (cpwb)

Cu ocazia comemorării a trei ani de la începutul războiului de agresiune brutal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei - un atac nu doar asupra unei națiuni suverane, ci și asupra valorilor fundamentale ale democrației, demnității umane și ordinii internaționale bazate pe norme - suntem solidari cu poporul ucrainean, a precizat președintele CESE, Oliver Röpke, într-o declarație prezentată în cadrul ședinței plenare a CESE din luna februarie.

Încă din prima zi a acestei invazii, am fost alături de Ucraina – nu doar simbolic, ci și prin acțiuni concrete. Astăzi, ne reafirmăm angajamentul ferm de a sprijini suveranitatea, democrația și viitorul european ale Ucrainei. Solicităm UE să își mențină și să își consolideze sprijinul politic, economic, umanitar și militar.

Poporul ucrainean a dat dovadă de un curaj și o reziliență extraordinare în apărarea țării sale și a principiilor care ne unesc ca cetățeni europeni. Încă din prima zi a acestei invazii, CESE, membrii săi și societatea civilă europeană pe care o reprezintă au fost alături de Ucraina - nu doar simbolic, ci și prin acțiuni concrete.

Într-o perioadă de incertitudine geopolitică tot mai accentuată, recentele declarații ale reprezentanților SUA care pun sub semnul întrebării angajamentul NATO în materie de apărare colectivă sunt extrem de îngrijorătoare. Europa nu-și poate permite să se complacă în starea actuală.

Ucraina luptă nu doar pentru supraviețuirea sa, ci și pentru securitatea întregului continent european.

CESE îi îndeamnă pe liderii UE să profite de acest moment pentru a consolida capabilitățile europene de securitate și apărare, a redefini autonomia strategică, a apăra multilateralismul și a aprofunda cooperarea cu Națiunile Unite, dezvoltând totodată parteneriate globale mai solide cu aliații democratici din afara Europei.

Europa trebuie să acționeze acum.

Indecizia nu reprezintă o opțiune. Autocrații și agresorii devin mai puternici atunci când există momente de ezitare.

Democrațiile trebuie să rămână unite și ferme.

CESE solicită UE să își consolideze autonomia strategică, apărând atât democrația, cât și drepturile fundamentale și sprijinind cu fermitate Ucraina. Acum este momentul ca UE să întreprindă acțiuni geopolitice strategice.

Puteți citi declarația completă aici. (at)

Organizațiile societății civile (OSC) sunt atacate în Europa și în America. UE trebuie să acționeze acum pentru a le apăra și a proteja democrația. În cadrul dezbaterii sale plenare organizate cu ocazia Zilei mondiale a ONG-urilor, Comitetul Economic și Social European (CESE) a transmis un mesaj clar: organizațiile societății civile sunt apărătorii din prima linie ai democrației. Întrucât reducerea fondurilor le amenință supraviețuirea, UE trebuie să ia măsuri imediate pentru a le proteja și sprijini.

La 27 februarie, CESE a organizat o dezbatere intitulată „UE și societatea civilă: consolidarea democrației și a participării”, oferind reprezentanților și experților organizațiilor societății civile și deputaților în Parlamentul European ocazia de a discuta și a evalua rolul OSC-urilor în acest domeniu vital.

Raquel García Hermida-Van Der Walle, deputată în Parlamentul European din partea Renew Europe, a subliniat că OSC-urile contribuie adesea la echilibrul puterilor. OSC-urile oferă, de asemenea, diferite metode de interacțiune socială, fiind posibil să înlocuiască serviciile guvernamentale care s-ar putea să lipsească. Prin urmare, OSC-urile sunt primele vizate, întrucât se pot dovedi a fi incomode din punct de vedere politic pentru unele guverne.

Nicholas Aiossa, directorul Transparency International Europe, a declarat că „există o campanie politică orchestrată în Parlamentul European pentru a discredita OSC-urile, a le retrage fondurile și a le perturba rolul și funcția. Nu au fost găsite dovezi de nereguli financiare”.

În ianuarie, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta din Parlamentul European a acuzat ONG-urile în domeniul mediului și al schimbărilor climatice că sunt finanțate de Comisia Europeană pentru a desfășura activități de lobby în Parlament, în alte instituții ale UE și pe lângă deputați în Parlamentul European, stârnind indignare în rândul OSC-urilor europene.

Criticile la adresa OSC-urilor nu sunt o noutate, dar recentele atacuri au fost amplificate de știri false și dezinformare. Astfel cum a precizat Brikena Xhomaqi, copreședinta Grupului de legătură al CESE, situația este un semnal de alarmă pentru ca toate OSC-urile să fie unite și să aducă schimbarea: „Oamenii ar trebui să știe că majoritatea OSC-urilor depind de munca voluntară, astfel încât nu risipim banii contribuabililor”.

De asemenea, participanții au solicitat Comisiei Europene să se exprime mai ferm cu privire la acest subiect și au propus o serie de soluții pentru a consolida rolul OSC-urilor.

García Hermida-Van Der Walle a precizat că va depune eforturi pentru ca rolul OSC-urilor să fie recunoscut și consolidat într-o mai mare măsură în raportul privind statul de drept și în mecanismul de condiționalitate, ca o condiție favorizantă.

Michał Wawrykiewicz, deputat în Parlamentul European din partea PPE, a declarat că misiunea sa este de a contribui la sensibilizarea cu privire la aceste subiecte fundamentale în cadrul grupului său. Un alt aspect pe care l-a menționat a fost legat de aducerea la cunoștința factorilor de decizie că OSC-urile și ONG-urile sunt organizații care își desfășoară activitatea pe teren, furnizând servicii esențiale care au un impact direct asupra vieții oamenilor.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a susținut pozițiile reprezentanților OSC-urilor, declarând că „trebuie să ne opunem eforturilor de negare a legitimității acestor organizații sau de restricționare a accesului acestora la resursele esențiale pentru participarea democratică. De la constrângerile în materie de finanțare până la creșterea presiunii politice, este limpede că organizațiile societății civile au nevoie de un sprijin mai ferm și mai previzibil pentru a-și continua activitatea vitală”. (at)

Principala sarcină a actualei Președinții poloneze a Consiliului Uniunii Europene va fi ca Europa să rămână unită, să avanseze și să ia decizii rapide

În cadrul sesiunii plenare din februarie, Comitetul Economic și Social European a organizat o dezbatere privind prioritățile Președinției poloneze a UE cu Magdalena Sobkowiak-Czarnecka, subsecretara de stat poloneză pentru afaceri europene.

Referindu-se la securitatea externă a UE și, în special, la războiul de agresiune împotriva Ucrainei, dna Sobkowiak-Czarnecka a declarat: „Obiectivul nostru este să continuăm să ajutăm Ucraina și să menținem unitatea unitatea UE pe plan intern”. Ea a menționat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca una dintre primele realizări ale Președinției poloneze.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat că Polonia preia președinția prin rotație a UE într-un moment marcat de provocări dificile, precum tensiunile geopolitice și crizele energetice.

El a adăugat că „dezbaterea de astăzi a reafirmat importanța crucială a stabilității, rezilienței și unității în conturarea viitorului Uniunii Europene. Prioritățile Președinției poloneze se aliniază îndeaproape la ambițiile noastre colective, în special în ceea ce privește promovarea unei abordări multidimensionale a securității. Într-o perioadă de incertitudine la nivel mondial, angajamentul nostru față de o acțiune decisivă și bazată pe cooperare rămâne neclintit”.

Sub deviza „Securitate, Europa!”, lucrările Președinției poloneze a UE se vor axa pe șapte dimensiuni ale securității – externă, internă, economică, alimentară, energetică, sanitară și informațională.

În ultimele luni, cooperarea dintre Comitet și Președinția poloneză a fost puternică și productivă. CESE a elaborat 15 avize exploratorii, care au fost deja adoptate sau vor fi adoptate în curând. (mp)

Michal Pintér, delegat al Comisiei consultative pentru mutații industriale (CCMI) a CESE

Pactul pentru o industrie curată, prezentat recent, recunoaște importanța strategică pentru economia UE a industriilor energointensive și identifică corect principalele provocări cu care se confruntă acestea. Chiar dacă pactul conține idei remarcabile, cum ar fi piețele-lider verzi, sprijinirea economiei circulare și finanțarea pentru decarbonizare, măsurile propuse nu reflectă urgența situației, și nici îndrăzneala necesară pentru a inversa declinul industriilor energointensive din Europa.

În avizul său recent adoptat „Viitorul industriilor energointensive (IEI) ale UE în contextul prețurilor ridicate la energie și al costurilor de tranziție”, Comitetul Economic și Social European a recunoscut existența unui decalaj semnificativ de competitivitate între industriile energointensive din UE și concurenții săi de la nivel mondial. Comisia a denunțat în mod corect prețurile energiei ca fiind principala cauză. Cu toate acestea, Pactul și Planul de acțiune privind energia la prețuri accesibile nu propun nicio reformă a organizării pieței energiei electrice. Prețurile marginale au funcționat atâta vreme cât UE beneficia de gazoducte relativ ieftine și stabile din Rusia. Din păcate, realitatea s-a schimbat, deoarece acum aprovizionarea cu GNL a devenit costisitoare și volatilă și, probabil, cu această situație ne vom confrunta și în anii următori. În pofida unei ponderi tot mai mari a energiei electrice ieftine și fără combustibili fosili în mixul energetic al UE, reperul pentru stabilirea prețului energiei electrice rămâne în continuare prețul combustibililor fosili.

Eforturile în materie de politici vizând creșterea surselor de energie regenerabilă sunt binevenite, însă nu reduc facturile la energie electrică, din cauza organizării actuale a pieței. Sunt necesare măsuri imediate pentru a transfera beneficiile în materie de costuri ale energiei electrice din surse regenerabile către industrii și pentru a evalua toate opțiunile de atenuare a prețurilor, inclusiv decuplarea prețului energiei electrice.

Pactul recunoaște, de asemenea, lacunele mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (lipsa de soluții în ce privește exportul, redistribuirea resurselor și eludarea) și ale instrumentele de protecție comercială. Totuși, din păcate, el oferă puține elemente cu privire la modul în care va fi protejată piața UE, situația industriilor energointensive rămânând nesigură într-un război comercial global.

CESE îndeamnă instituțiile UE să pună în aplicare măsuri decisive în cadrul unor planuri de acțiune sectoriale, pentru a preveni continuarea dezindustrializării și pentru a menține capacitatea de transformare industrială a UE.

Comitetul Economic și Social European (CESE) îndeamnă UE să pună în aplicare o strategie industrială solidă, care să sporească competitivitatea, să creeze locuri de muncă de calitate și să se alinieze la Pactul verde european. Pentru a-și atinge obiectivele, această strategie trebuie să fie monitorizată îndeaproape și adaptată la noile provocări.

„Europa se confruntă cu un risc serios de dezindustrializare. Industria și acțiunile în domeniul climei trebuie să meargă mână în mână”, a declarat Andrea Mone, raportorul avizului CESE pe tema „Viitorul industriei UE în contextul prețurilor ridicate la energie și al costurilor de tranziție”, adoptat în cadrul sesiunii plenare din februarie.

În acest aviz, CESE a subliniat necesitatea unui cadru economic și de reglementare puternic pentru a face față costurilor ridicate ale energiei și materiilor prime, provocărilor legate de investițiile în tranziția verde, lacunelor în materie de infrastructură, lipsei de personal calificat și cererii interne scăzute. Pentru promovarea coeziunii sociale și teritoriale, este esențială o politică în domeniul concurenței axată pe investiții și inovare.

Solicitarea CESE de a se lua măsuri urgente intervine în contextul preocupărilor tot mai mari cu privire la securitatea economică a Europei și la dependențele sale externe.  Într-o epocă caracterizată de incertitudini geopolitice și comerciale tot mai mari, este nevoie de o politică comercială rezilientă a UE pentru a proteja sustenabilitatea industrială în contextul obiectivelor asimetrice de decarbonizare, al supracapacității globale și al tensiunilor comerciale în creștere. Pentru atingerea acestui obiectiv, este esențial să se asigure o autonomie sporită în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime critice.

Astfel cum s-a subliniat în raportul Draghi, creșterea investițiilor și reformele în materie de guvernanță joacă un rol crucial. O piață unică unificată, în special în domeniul energiei, va consolida economia UE. Reducerea sarcinilor de reglementare, perfecționarea cadrelor pieței energiei electrice și îmbunătățirea instrumentelor financiare, cum ar fi contractele de achiziție de energie electrică, vor sprijini tranzițiile industriale.

O tranziție justă necesită un dialog social și o negociere colectivă puternice. Politica industrială trebuie să se alinieze la strategiile privind educația și forța de muncă, punând accentul pe cercetare, inovare și consolidarea competențelor. Investițiile în infrastructura energetică, în energia regenerabilă și în inițiativele privind economia circulară vor contribui la realizarea obiectivelor climatice.

CESE a adoptat, de asemenea, un aviz complementar pe tema „Viitorul industriilor energointensive (IEI) ale UE”, în care propune soluții adaptate pentru a asigura sustenabilitatea lor pe termen lung. Abordarea provocărilor specifice cu care se confruntă aceste industrii este vitală pentru viitorul industrial al UE. (ll)

Cu ocazia celei de a 69-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor, de la New York, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Consiliul economic, social și cultural al Uniunii Africane (ECOSOCC al UA) și-au reafirmat angajamentul ferm privind promovarea egalității de gen și a capacitării femeilor.

Acum, când comunitatea internațională sărbătorește 30 de ani de la adoptarea Declarației și a Platformei de acțiune de la Beijing, CESE și ECOSOCC al UA recunosc atât progresele înregistrate, cât și provocările în curs, care continuă să împiedice atingerea unei egalități de gen depline.

Cea de-a doua declarație comună a celor două organisme evidențiază prioritățile-cheie, inclusiv promovarea rolului de lider al femeilor prin instituirea de cote de gen, eradicarea violenței de gen prin convenții internaționale, reducerea decalajului de gen în sectorul digital și promovarea emancipării economice a femeilor.

Declarația îndeamnă la politici mai robuste privind munca de îngrijire neremunerată, includerea femeilor în eforturile de pace și elaborarea de politici pe bază de date. De asemenea, ea evidențiază cooperarea de la nivel mondial pentru eliminarea inegalităților sistemice și pentru susținerea drepturilor femeilor. Totodată, CESE solicită UE să combată violența de gen, să asigure paritatea de gen și să apere rolul societății civile în promovarea egalității.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat: „Acum, când sărbătorim 30 de ani de la Declarația de la Beijing, trebuie să trecem de la vorbe la fapte. Egalitatea de gen nu este un privilegiu, ci un drept fundamental, iar concretizarea acestui drept este esențială pentru a avea societăți durabile și incluzive. CESE își menține ferm angajamentul de a elimina obstacolele, asigurând participarea deplină a femeilor la luarea deciziilor și încurajând emanciparea lor economică. Acum este momentul ca guvernele, instituțiile și societatea civilă să acționeze decisiv – nu există egalitate fără responsabilitate.”

Comisia pentru Statutul Femeilor este principalul organism internațional și interguvernamental care luptă pentru egalitatea de gen. Aceasta a fost cea de-a doua participare a CESE la cea mai mare reuniune anuală a ONU privind capacitarea femeilor. (tk)

Invitatul nostru surpriză este Nicolas Gros-Verheyde, jurnalist, autor și expert francez în domeniul apărării și al politicii externe. El analizează în detaliu cele cinci propuneri din cadrul Planului „ReArm Europe”, prezentat recent de Comisia Europeană pentru a consolida apărarea europeană pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la angajamentul SUA față de securitatea europeană.

De cetățenie franceză, Nicolas Gros-Verheyde este jurnalist din 1989. A lucrat pentru Ouest France, ARTE, LCI și France Culture în calitate de corespondent pentru UE și NATO. Este cunoscut și respectat în cercurile europene pentru cunoștințele sale vaste în domeniul afacerilor europene și al politicii externe și de apărare. Este director editorial al B2, canalul mass-media cel mai important și cuprinzător din domeniul apărării și al diplomației europene, înființat în 2008. Acesta este administrat de o asociație non-profit sub forma unei cooperative de jurnaliști și finanțat pe bază de abonamente. https://club.bruxelles2.eu/

Autor al cărților „Défense européenne à l'heure de la guerre en Ukraine”, „La politique européenne de sécurité et de défense commune. Parce que l'Europe vaut bien une défense” și „Europe de la défense” și comentator politic pentru emisiunile de știri ale LN24, France-Info și RTBF.

Marcin Nowacki

În contextul în care Europa se confruntă cu un peisaj geopolitic în evoluție rapidă, se pune o întrebare fundamentală: cum își poate asigura Uniunea Europeană securitatea într-o lume din ce în ce mai nesigură? În avizul său pe tema „Finanțarea apărării în UE”, CESE prezintă o foaie de parcurs cuprinzătoare pentru consolidarea securității UE și pregătirea pentru provocările actuale și viitoare.

Acest aviz intervine într-un moment în care amenințările la adresa securității se intensifică. În centrul poziției adoptate de CESE se află apelul în favoarea instituirii unui mecanism unificat și solid de finanțare a apărării UE. Structurile actuale de finanțare sunt inadecvate, fiind necesară o schimbare în acest sens. Fără o abordare mai coordonată a finanțării apărării, UE riscă să rămână în urmă în ceea ce privește protejarea intereselor sale. Printre preocupările menționate în aviz se numără faptul că „78 % din cele 75 miliarde EUR cheltuite de țările UE pentru achiziții publice în domeniul apărării (...) au fost direcționate către furnizori din afara UE”, astfel cum se menționează în raportul Comisiei pe tema „Viitorul competitivității europene”. Această dependență tot mai mare de furnizorii externi nu poate fi trecută cu vederea.

Cu toate acestea, nu este vorba doar despre a cheltui mai mult, ci și despre a efectua cheltuieli judicioase și eficiente. CESE recomandă consolidarea coordonării dintre UE și NATO, creșterea finanțării pentru inițiative precum Fondul european de apărare (FEA) și Instrumentul european pentru pace (IEP) și privilegierea achizițiilor comune pentru a raționaliza resursele și a reduce costurile. În plus, CESE pledează pentru ca membrii europeni ai NATO să aloce cel puțin 2,5 % din PIB-ul lor pentru apărare – o măsură care ar consolida răspunsul Europei la amenințările geopolitice actuale. Acest obiectiv mai ridicat de cheltuieli garantează că membrii europeni ai NATO contribuie în mod mai eficace la securitatea colectivă, păstrându-și în același timp suveranitatea deplină asupra forțelor lor armate.

În plus, inițiative precum actul privind sprijinirea producției de muniții și Actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA) sunt esențiale pentru consolidarea capabilităților de apărare ale UE. Aceste eforturi vor permite Europei să pună în comun resursele sale în mod eficace, asigurând atât pregătirea militară, cât și cea civilă.

Progresele tehnologice, inclusiv inteligența artificială, dronele și securitatea cibernetică, devin din ce în ce mai vitale pentru securitatea națională. CESE subliniază importanța investițiilor în aceste domenii pentru a face față amenințărilor emergente. Colaborarea dintre sectorul public și cel privat este esențială pentru stimularea inovării, în special în domeniul inteligenței artificiale, în sectorul dronelor și în ce privește sistemele de securitate cibernetică.

În avizul său, CESE pledează, de asemenea, pentru ca industria europeană a apărării să fie dotată cu un ecosistem rezilient, încurajând o cooperare mai strânsă între întreprinderi, IMM-uri și guverne. Promovarea inovării și menținerea competitivității Europei vor reduce dependența de furnizorii externi, construind o industrie a apărării mai autonomă.

În plus, nu trebuie să uităm de inițiativele regionale din cadrul UE. Consolidarea colaborărilor regionale va contribui la adaptarea strategiilor de apărare pentru a răspunde provocărilor specifice de securitate cu care se confruntă diferitele state membre. Această abordare garantează un răspuns adecvat, în cadrul mai larg al Uniunii, la preocupările de la nivel regional.

Consolidarea apărării UE nu privește doar securitatea, ci și susținerea valorilor UE. Avem convingerea că, urmând foaia de parcurs prezentată în avizul nostru, UE își va putea asigura viitorul, va putea proteja pacea pe teritoriul său și își va putea apăra interesele economice.