Emilie PROUZET

Disfuncționalitățile pieței unice au un impact direct asupra costului vieții, iar CESE observă cu părere de rău că situația se înrăutățește. Costul vieții este, acum mai mult ca niciodată, principala preocupare a concetățenilor noștri, în special a tinerilor. Cei mai afectați sunt cei 94,6 milioane de europeni care sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

FMI estimează că barierele netarifare din interiorul UE echivalează cu taxe vamale de aproximativ 44 % pentru mărfuri, adică de trei ori mai mult decât barierele dintre statele SUA, pentru a recurge la o comparație devenită familiară. În cazul pieței serviciilor, vorbim de 110 %!

Numeroase domenii sunt afectate, precum alimentația, locuințele, energia, sănătatea și învățământul, și există inițiative europene. Toată lumea trebuie să își dea mai mult silința: statele membre, operatorii privați și Comisia Europeană, în rolul său de gardian al tratatelor. Voi aminti aici trei dintre principalele recomandări formulate în raportul nostru.

În primul rând, trebuie să abordăm urgent problemele reprezentate de constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare și de segmentarea națională de către operatorii privați, probleme care restrâng concurența și generează prețuri mai mari pentru consumatori. Paisprezece miliarde de dolari – atât cheltuiesc în plus consumatorii în fiecare an, conform unui studiu efectuat în 2020 de Centrul Comun de Cercetare. Ținând seama de inflație, este logic că obiectivul principal este acum să se îmbunătățească piața unică. Comisia depune eforturi în acest sens, în principal prin intermediul SMET – Grupul operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică. Deși problema este complexă, au fost prezentate propuneri. A venit momentul să evaluăm impactul lor și să facem progrese rapide în această privință.

Propunem, de asemenea, accelerarea procedurilor împotriva normelor naționale care încalcă dreptul UE. Ar trebui să analizăm posibilitatea unor măsuri provizorii împotriva încălcărilor vădite ale normelor UE. Nu trebuie să permitem crearea de bariere. Protecționismul anumitor state membre are consecințe directe. Ce trebuie să înțelegem din faptul că medicamentele pot expira înainte de a putea fi redirecționate acolo unde este nevoie de ele?

Nu în ultimul rând, avem datoria de a găsi o abordare echilibrată, prin care nu doar să prevenim erodarea standardelor ridicate în materie de durabilitate, bunăstare și protecție a lucrătorilor și să reducem sarcinile administrative inutile, ci și să facilităm comerțul transfrontalier, astfel încât să promovăm o piață unică echitabilă și competitivă.

Fragmentarea pieței unice are un impact direct asupra costului vieții în UE, aducându-i pe mulți europeni în pragul sărăciei. Am întrebat-o pe Emilie Prouzet, raportoarea avizului pe această temă, ce recomandări are CESE pentru rezolvarea acestei probleme și pentru crearea unei piețe unice echitabile și competitive. 

În perioada 3-5 iunie, Săptămâna verde a UE aduce în prim-plan „cei trei C”: Curățenie, Competitivitate și Circularitate.

Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară (ECESP), inițiativă emblematică a Comitetului Economic și Social European (CESE) și a Comisiei, este mândră să se numere printre organizatorii Săptămânii verzi a UE 2025, axată pe soluții bazate pe economia circulară pentru o UE competitivă. Conferința din acest an va aborda modul în care economia circulară poate spori competitivitatea durabilă, reduce deșeurile și stimula inovarea. În perioada 3-4 iunie, dezbaterile la nivel înalt vor explora aspectele de politică ale circularității și vor fi urmate, la 5 iunie, de discuții aprofundate cu părțile interesate cu privire la potențialul circularității pentru o Europă competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Evenimentul va reprezenta, de asemenea, ocazia de a prezenta raportul dialogului cu părțile interesate, desfășurat la 10 aprilie la CESE. Această manifestare în deschiderea conferinței a oferit părților interesate ocazia să poarte discuții animate cu privire la Pactul pentru o industrie curată, la strategia privind bioeconomia și la viitorul act legislativ privind economia circulară.

Vă puteți înscrie aici la conferința Săptămânii verzi a UE. (ac)

La premiul din acest an aspiră 58 de candidaturi – persoane fizice, întreprinderi private și organizații ale societății civile din multe state membre ale UE, reflectând o distribuție geografică largă.

Candidaturile acoperă o gamă largă de subiecte, de la implicarea și capacitarea tinerilor la coeziune și incluziunea socială, de la alfabetizarea mediatică și dezinformare la drepturile omului și egalitatea de gen.

Multe inițiative abordează problema la sursă și contribuie la prevenirea polarizării.

Inițiative precum „EUth Voices for Social Change”, condusă de organizația non-profit Youthmakers Hub din Grecia, își propun să capaciteze tinerii să cultive schimbări pozitive în comunitățile lor. Aceste proiecte abordează polarizarea dăunătoare, construind o cultură a toleranței, încurajând oamenii să se implice în dialoguri constructive și să se opună discursurilor care incită la dezbinare, de exemplu prin alfabetizare digitală și producerea unor podcasturi.

Alte proiecte combat discursurile polarizante și radicalizarea. Ele elimină decalajele culturale, etnice și dintre generații, abordează diviziunile societale, promovează înțelegerea reciprocă și cooperarea, protejează drepturile fundamentale și inspiră coeziunea socială.

DEMDIS Digital Discussion, o inițiativă lansată de DEMDIS în Slovacia, a creat o nouă platformă software pentru a găzdui discuții digitale echitabile – chiar și pe teme controversate. Utilizatorii votează cu privire la declarații și sunt plasați în grupuri de opinie separate. Prin găsirea unui numitor comun, proiectul construiește punți între aceste tabere polarizate.

Ghidul privind drepturile omului al Societății baltice pentru drepturile omului este un exemplu al modului în care societatea civilă poate acționa pentru a ocroti drepturile fundamentale. Ghidul funcționează ca o platformă pentru educația în domeniul drepturilor omului, oferind explicații multilingve cu privire la modul în care drepturile omului pot și ar trebui să funcționeze în situații specifice în viața de zi cu zi.

Candidaturile din acest an conțineau, de asemenea, mai multe abordări culturale și artistice pentru combaterea polarizării, cum ar fi Atlasul geopolitic al culturii și al mass-mediei independente în Europa al asociației Arty Farty. Această inițiativă scoate în evidență temele prioritare ale unei rețele de organizații culturale și mass-media independente din întreaga Europă, cum ar fi incluziunea, reducerea decalajelor teritoriale sau necesitatea de a combate dezinformarea. Aceste proiecte demonstrează că cultura și mass-media pot juca un rol transformator în depolarizarea societății.

Cei trei câștigători ai celei de-a 15-a ediții a Premiului pentru societatea civilă al CESE, din Slovacia, Belgia și Franța, au fost răsplătiți pentru inițiative demne de urmat de combatere a polarizării negative în întreaga Europă. Câștigătorii au fost anunțați la 20 martie, în cadrul unei ceremonii de decernare a premiilor, organizată în Săptămâna societății civile.  

Suma alocată acestui premiu a fost împărțită astfel: premiul întâi a primit 14 000 EUR, iar ceilalți doi câștigători, câte 9 000 EUR.

PREMIUL ÎNTÂI: Slovak Debate Association din Slovacia, pentru inițiativa The Critical Thinking Olympiad

Slovak Debate Association (SDA) este un ONG din Slovacia. Misiunea sa este de a promova spiritul deschis și gândirea critică și de a încuraja cetățenia activă în rândul tinerilor slovaci. SDA a lansat o serie de programe prin care îi învață pe tineri să evalueze fapte și opinii, să-și formuleze propriile argumente și să-și formeze o gândire critică cu privire la conținuturile oferite de mass-media pentru a găsi surse credibile de informații. Organizația construiește astfel un spațiu pentru o dezbatere publică deschisă cu privire la aspectele-cheie cu care se confruntă societatea slovacă.

Unul dintre programele de mare succes, lansat în 2021, este Olimpiada de gândire critică. Inițiativa se bucură deja de o largă adeziune, aproape 9 000 de elevi din peste 300 de școli participând anul trecut. Acest proiect inovator propune un concurs menit să consolideze reziliența elevilor în fața dezinformării. Dezinformarea este răspândită în Slovacia: 61% dintre slovaci nu au încredere în mass-media și mai bine de jumătate dintre ai cred în teorii ale conspirației. Olimpiada de gândire critică își propune să înfrunte direct aceste provocări prin consolidarea educației în domeniul mass-mediei și prin schimbarea obiceiurilor de consum ale tinerilor.

Concursul vizează trei grupe de vârstă, respectiv elevi din clasele VIII-XIII (sistemul slovac de învățământ); participanții trebuie să facă față, în trei runde, unor serii de provocări din mass-media reală. Sarcinile sunt concepute astfel încât să reflecte conținuturile la care elevii pot fi expuși în viața de zi cu zi. Ei analizează materiale video de pe TikTok, verifică veridicitatea unor conținuturi create de IA și evaluează postări de pe Instagram, încearcând să facă distincția dintre realitate și dezinformare. De asemenea, elevii participă la o rundă de luări de cuvânt în public, în cadrul căreia trebuie să-și expună argumentele în fața colegilor lor.

„Olimpiada de gândire critică contribuie la depolarizarea societății, învățând mii de elevi să adopte puncte de vedere diverse, să depisteze o serie de prejudecăți și să-și exprime opiniile în mod constructiv”, a declarat Richard Vaško, fondatorul și coordonatorul programului. „Prin consolidarea gândirii critice și a alfabetizării mediatice prin intermediul acestui exercițiu bazat pe competențe, îi capacităm pe tineri să reziste dezinformării și să judece nuanțat dezbaterile societale.”

PREMIUL AL DOILEA: Reporters d'Espoirs din Franța pentru inițiativa Prix Européen Jeunes Reporters d’Espoirs

Reporters d'Espoirs este o organizație franceză non-profit înființată în 2003. Aceasta a lansat abordarea de tip „jurnalism de soluții”, o formă de jurnalism practicată în prezent pe scară largă, care caută răspunsuri la provocările cu care se confruntă societatea actuală. Organizația încurajează jurnaliștii să adopte această mentalitate pozitivă și acordă o serie de premii celor mai bune reportaje și inovații editoriale ale jurnaliștilor și tinerilor.

Prix Européen Jeunes Reporters d’Espoirs este o inițiativă menită atât să recompenseze, cât și să formeze jurnaliștii în domeniul jurnalismului de soluții în limba franceză. Acest program polivalent le oferă candidaților posibilitatea de a învăța jurnalismul de soluții prin intermediul unui curs online, organizat împreună cu Ecole de Journalisme et de Communication d'Aix-Marseille. Fiecărui candidat i se atribuie, de asemenea, un mentor pentru a-și îmbunătăți competențele de scriere și de vorbire și este instruit în tehnica prezentării de proiecte și idei. Câștigătorii sunt invitați, de asemenea, să participe la o excursie instructivă de 48 de ore la Paris, care le oferă ocazia să întâlnească jurnaliști și experți din întreaga Europă care împărtășesc aceeași viziune. Șase câștigători primesc apoi premii în valoare totală de 10 000 EUR.

„Combaterea polarizării este inerentă metodei adoptate de jurnalismul de soluții și constă în a scoate în evidență complexitatea lumii, diversitatea actorilor care acționează la toate nivelurile și în toate țările, împreună sau separat, descriind totodată capacitatea inițiativelor locale de a-și extinde sfera de acțiune”, ne explică Gilles Vanderpooten, directorul organizației Reporters d'Espoirs.

În cadrul celor trei ediții organizate până în prezent, au fost trimise peste 400 de candidaturi din 25 de țări. Cea de-a patra ediție va depăși în curând 300 de candidaturi. Organizația a sprijinit deja peste 75 de candidați să-și perfecționeze franceza scrisă și vorbită.

Ideea este ușor de reprodus, iar echipa pregătește deja colaborări cu jurnaliști din Spania, Italia și Belgia pentru ca premiul să capete anvergură.

„Ambiția noastră este ca premiul să se extindă dincolo de mediul francofon, în alte limbi ale Uniunii Europene”, a declarat dl Vanderpooten. „Este esențial pentru implicarea din ce în ce mai mare a tinerilor în «Europa soluțiilor»”.

PREMIUL AL TREILEA: FEC Diversité asbl din Belgium pentru proiectul ESCAPE GAME EXTREME DROITE pour se désintoxiquer

În Europa și în întreaga lume, ideologiile de dreapta capătă amploare. Partidele de extremă dreaptă câștigă teren, iar populismul este în creștere. Organizația belgiană non-profit FEC Diversité a conceput o modalitate de a contracara aceste opinii în rândul profesorilor, al sindicatelor și al cetățenilor obișnuiți.

ESCAPE GAME EXTREME DROITE pour se désintoxiquer este un joc de evadare, care le permite jucătorilor să se „decontamineze” de ideile extremei drepte, într-un mod distractiv și atractiv. Jucătorii sunt informați că au fost „infectați” cu ideologii de extremă dreaptă și trebuie să se decontamineze îndeplinind anumite sarcini. În felul acesta, ei află cum se răspândesc și se amplifică ideile de extremă dreaptă în societate.

Jocul este alcătuit din patru districte, fiecare cu probe specifice pe care jucătorii trebuie să le treacă. În districtul A, participanții se antrenează în discuții privind impactul extremei drepte la locul de muncă, prin interacțiuni cu 19 obiecte. În districtul B, jucătorii citesc mărturii reale ale migranților pentru a le înțelege periplul spre Europa. În districtul C, pe fondul sonor al unui „discurs pe extremă dreaptă” se derulează o serie de imagini. În districtul D, jucătorii se familiarizează cu un raport privind un partid de extremă dreaptă, înainte de a rezolva cuvinte încrucișate.

La acest joc imersiv participă și animatori îmbrăcați în costume, care poartă măști de gaze și își modifică vocea. Ideea din spatele diverselor încercări este de a mobiliza toate cele cinci simțuri pentru ca experiența să fie cât mai reală și pentru a sensibiliza publicul cu privire la miza democrației în Europa.

De la lansarea sa în iunie 2023, aproape 1000 de actori au fost „decontaminați”, iar jocul s-a răspândit la nivelul sindicatelor, al organizațiilor și școlilor din Belgia și din afara acesteia. Participanți din Franța și Bulgaria au venit să joace acest joc pentru a-l duce cu ei în altă parte.

„Suntem mândri că am creat un instrument educațional inovator care abordează problema ideilor de extremă dreaptă într-un mod atractiv și interactiv”, spune Malika Borbouse, reprezentanta FEC Diversité. „Încurajând dialogul și reflecția colectivă, inițiativa noastră a contribuit la reducerea tensiunilor și la promovarea unei societăți mai favorabile incluziunii.”

Comitetul Economic și Social European (CESE) a salutat noua „Viziune pentru agricultură și alimentație” a Comisiei Europene, o foaie de parcurs pentru reforme menită să consolideze poziția fermierilor și să construiască sisteme alimentare durabile. Cu toate acestea, CESE solicită un nivel mai ridicat de ambiție în cadrul politicii agricole comune (PAC).

Viziunea, dezbătută în cadrul sesiunii plenare a CESE din 27 martie, include măsuri de stimulare a puterii de negociere a fermierilor, de creștere a transparenței de-a lungul lanțului de aprovizionare și de îmbunătățire a dialogului privind politica alimentară. Comisarul UE pentru agricultură, Christophe Hansen, a descris viziunea drept un „răspuns specific la apelurile pentru un sector agroalimentar competitiv, echitabil și rezilient” și a subliniat importanța colaborării strânse cu toate părțile interesate, inclusiv cu societatea civilă.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a remarcat că viziunea reflectă multe dintre prioritățile CESE. „Ea recunoaște rolul-cheie al tuturor actorilor din sectorul agroalimentar în asigurarea durabilității și a competitivității”, a afirmat președintele, adăugând că recomandările CESE au mers, în anumite domenii, mai departe decât propunerile Comisiei.

Membrii CESE salută inițiativele de consolidare a rolului producătorilor în cadrul negocierilor și al contractelor. Astfel, cu privire la consolidarea poziției producătorilor în negocierea și încheierea contractelor Stoyan Tchoukanov, raportorul avizului CESE pe tema Modificarea Regulamentului privind organizarea comună a piețelor (OCP) a declarat: „Contractele scrise cu clauze de renegociere vor spori transparența și puterea de negociere a fermierilor”.

Comisia intenționează, de asemenea, să consolideze cooperarea în cadrul sistemului alimentar, promovând producția durabilă și o alimentație mai sănătoasă. Emilie Prouzet, raportoare pentru avizul CESE pe tema Noi norme privind combaterea la nivel transfrontalier a practicilor comerciale neloiale, consideră că acesta este un prim pas pentru sprijinirea fermierilor, evitând, în același timp, insecuritatea juridică.

Viziunea include un angajament față de un nou sistem de gestionare a riscurilor și a crizelor la nivelul UE, aliniindu-se la solicitările CESE de a dispune de instrumente mai puternice pentru a face față șocurilor de mediu, de piață și climatice. Se preconizează, de asemenea, o viitoare strategie pentru reînnoirea generațiilor, care ar sprijini tinerii fermieri cu acces la terenuri, competențe în materie de investiții și infrastructură rurală.

În pofida unui sprijin larg, există în continuare preocupări. Participanții la dezbatere au semnalat dificultățile pe care le ridică discutarea reformei PAC post-2027 fără a cunoaște cu claritate următorul buget al UE. CESE solicită, de asemenea, o aplicare mai strictă a condiționalităților sociale și avertizează că viziunea nu abordează pe deplin aspecte precum concentrarea pieței și speculațiile financiare care afectează prețurile la alimente.

CESE și-a reafirmat rolul de partener-cheie în transformarea viziunii Comisiei în politică. Comitetul s-a angajat să colaboreze în continuare pentru a se veghea la ocrotirea intereselor fermierilor, ale producătorilor, ale lucrătorilor și ale consumatorilor în conturarea viitorului agriculturii UE. (ks)

Greul consolidării coeziunii în vederea depolarizării societăților cade pe organizațiile societății civile, întrucât acestea au puterea și motivația de a proteja spațiile civice și democratice. Acesta a fost mesajul principal al Săptămânii societății civile, eveniment care a fost găzduit pentru al doilea an de Comitetul Economic și Social European (CESE) și în cadrul căruia s-a discutat despre tendința alarmantă de polarizare pe scară largă, observată în toate societățile din UE.

Peste 800 de persoane, printre care reprezentanți ai organizațiilor societății civile (OSC-uri), ai ONG-urilor și ai grupurilor de tineret, precum și părți interesate și jurnaliști, s-au întâlnit la CESE în perioada 17-20 martie pentru Săptămâna societății civile, în cadrul căreia și-au împărtășit punctele de vedere și au discutat despre modurile de consolidare a coeziunii și a participării în societățile marcate de polarizare.

Săptămâna societății civile a găzduit 14 sesiuni organizate de membrii Grupului de legătură al CESE și de partenerii Zilei inițiativei cetățenești europene (ICE), printre altele, ceremonia de decernare a Premiului CESE pentru societatea civilă. Participanții au elaborat un set cuprinzător de măsuri realizabile și cerințe-cheie pentru mai multă coeziune în societate, cum ar fi:

• consolidarea coeziunii prin educație și cultură;
• asigurarea de locuințe accesibile ca preț și durabile;
• consolidarea participării publicului prin intermediul ICE;
• asigurarea unei tranziții juste favorabile incluziunii și a unei creșteri verzi și albastre;
• elaborarea unei strategii europene solide pentru societatea civilă;
• consolidarea sprijinului și a finanțării pentru organizațiile societății civile;
• implicarea tinerilor în crearea unei Europe mai puternice și mai reziliente;
• stimularea inovării și a tehnologiei pentru binele comun.

La sesiunea de închidere, Oliver Röpke, președintele CESE, a declarat: „La încheierea celei de-a doua ediții a Săptămânii societății civile, sunt adânc impresionat de energia, reziliența și angajamentul actorilor societății civile din toată Europa. Această săptămâna a demonstrat că, atunci când societatea civilă se unește, putem făuri soluții prin care să ne consolidăm democrația, să promovăm coeziunea socială și să construim o Europă cu adevărat în serviciul cetățenilor săi.”

Din partea Comisiei Europene, Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a subliniat rolul esențial pe care îl au OSC-urile în orientarea societăților, în conformitate cu valorile europene fundamentale.

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a lansat un apel ferm la acțiune, solicitând OSC-urilor să își arate forța și să reacționeze la retorica agresivă: „Avem nevoie de o societate civilă puternică și de un parteneriat real între societatea civilă și factorii de decizie pentru a clădi împreună o societate coerentă, cu un impact real asupra vieții oamenilor.”

Reprezentanții organizațiilor societății civile au subliniat că societățile civile nu sunt simpli furnizori de servicii, ci constituie o parte esențială a democrației și a participării. Nataša Vučković, secretara generală a Fundației „Centrul pentru democrație” din Serbia, s-a arătat optimistă cu privire la capacitatea societății civile de a juca un rol fundamental în combaterea cauzelor profunde și a răspândirii discursurilor antidemocratice și antieuropene, atât în UE, cât și în țările candidate. Acest lucru poate fi realizat prin explicarea rostului Uniunii Europene și prin asigurarea faptului că beneficiile acesteia ajung la toți cetățenii în viața lor de zi cu zi. (at)