Invitata noastră surpriză este Ana Gomes, diplomată și politiciană portugheză, membră a Partidului Socialist Portughez. Ea scrie despre pericolul populismului, despre ascensiunea partidelor de extremă dreaptă și despre necesitatea de a combate acest fenomen și de a apăra anumite valori.
Invitata noastră surpriză este Ana Gomes, diplomată și politiciană portugheză, membră a Partidului Socialist Portughez. Ea scrie despre pericolul populismului, despre ascensiunea partidelor de extremă dreaptă și despre necesitatea de a combate acest fenomen și de a apăra anumite valori.
Diplomată de carieră din 1980, ea a deținut numeroase funcții, inclusiv în cadrul Organizației Națiunilor Unite la Geneva și în New York. În 1999, a fost șefa Secției pentru interese portugheze și apoi, până în 2003, ambasadoare la Jakarta, unde a jucat un rol în procesul care a condus la independența Timorului de Est și în restabilirea relațiilor diplomatice dintre Portugalia și Indonezia.
Deputată în Parlamentul European în perioada 2004-2019, ea a fost deosebit de activă în acest cadru în ceea ce privește relațiile externe, drepturile omului, securitatea și apărarea, dezvoltarea internațională, egalitatea de gen și combaterea evaziunii fiscale, a spălării banilor și a finanțării terorismului.
În 2021, în numele Partidului Socialist, a participat la alegerile prezidențiale împotriva președintelui aflat la sfârșit de mandat, Marcelo Rebelo de Sousa, și a reușit să iasă pe locul doi, înaintea candidatului partidului de extremă dreapta, Chega.
În prezent, continuă să activeze politic ca militant pentru drepturile omului, integritatea și transparența în viața publică, împotriva corupției și a criminalității organizate. Are o emisiune săptămânală de comentarii politice pe canalul de televiziune portughez SIC Notícias (Opinia Anei Gomes).
Invitatul nostru este dl Pietro Vittorio Barbieri, membru al CESE, care ne împărtășește opiniile sale cu privire la importanța dialogului civil și la necesitatea de a-i acorda locul cuvenit pe agenda europeană.
Invitatul nostru este dl Pietro Vittorio Barbieri, membru al CESE, care ne împărtășește opiniile sale cu privire la importanța dialogului civil și la necesitatea de a-i acorda locul cuvenit pe agenda europeană.
I-am cerut Tetianei Ogarkova – jurnalistă ucraineană care locuiește la Kiev – o imagine care să simbolizeze Ucraina astăzi, la doi ani de la invazia Rusiei, la 24 februarie 2022. Ea ne-a trimis o fotografie pe care a realizat-o în timpul călătoriei sale prin țară, alături de trupele ucrainene. Iată fotografia pe care dna Ogarkova dorește să o împărtășească cititorilor noștri și povestea din spatele ei.
I-am cerut Tetianei Ogarkova – jurnalistă ucraineană care locuiește la Kiev – o imagine care să simbolizeze Ucraina astăzi, la doi ani de la invazia Rusiei, la 24 februarie 2022.Ea ne-a trimis o fotografie pe care a realizat-o în timpul călătoriei sale prin țară, alături de trupele ucrainene. Iată fotografia pe care dna Ogarkova dorește să o împărtășească cititorilor noștri și povestea din spatele ei.
Tetiana Ogarkova deține un doctorat în literatură la Universitatea Paris XII Val-de-Marne și este conferențiară la Universitatea Mohila din Kiev, jurnalistă și șefa departamentului de relații cu presa internațională din cadrul Ukraine Crisis Media Center. Locuiește la Kiev.
O casă distrusă din satul Vremivka, lângă Nova Novosilka, epicentrul contraofensivei ucrainene din vara anului 2023.
Aceste sate din stepa ucraineană, aflate la întretăierea a trei regiuni (Donețk, Dnipro și Zaporijia) și departe de marile orașe, au fost populate de grecii strămutați din Crimeea începând cu secolul XVIII. Aceștia au rezistat ofensivei ruse din 2022, prețul plătit fiind distrugerea completă de către artileria inamică. Aici, în acest loc strategic, care ar putea fi esențial pentru eliberarea țărmului Mării Azov, Ucraina își apără în continuare pozițiile astăzi, la doi ani de la invazia Rusiei.
Candidaturile pentru cea de-a treia ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică pot fi depuse începând din 4 martie 2024.
Premiile europene pentru producția ecologică sunt, în fiecare an, o recunoaștere a excelenței în lanțul valoric ecologic. În acest an, ceremonia de înmânare a premiilor se va desfășura la 23 septembrie 2024: Ziua Europeană a Produselor Ecologice.
În total, se vor acorda opt premii, din șapte categorii. Acestea recompensează actori din lanțul valoric ecologic pentru proiecte remarcabile, inovatoare, durabile și menite să inspire, care oferă o valoare adăugată reală pentru producția și consumul ecologic. Prima ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică a avut loc în 2022. (ks)
Viitoarele alegeri europene sunt esențiale pentru capacitatea UE de a combate alarmismul eurosceptic și de extremă dreaptă. Ele vor modela peisajul politic al UE și vor defini un rol activ și incluziv pentru cetățeni și organizațiile societății civile.
Viitoarele alegeri europene sunt esențiale pentru capacitatea UE de a combate alarmismul eurosceptic și de extremă dreaptă. Ele vor modela peisajul politic al UE și vor defini un rol activ și incluziv pentru cetățeni și organizațiile societății civile.
În acest context, CESE, casa societății civile organizate, organizează prima ediție a Săptămânii societății civile: Rise Up for Democracy! între 4 și 7 martie 2024.
Această manifestare va reuni persoane de toate vârstele și din toate mediile sociale: tineri, jurnaliști din toate statele membre ale UE, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, ai părților interesate și ai instituțiilor UE, care se vor implica în discuții animate, subliniind contribuția societății civile la aspectele sociale, politice și economice care ne afectează viața de zi cu zi.
Pentru că democrația se naște din participare, această nouă manifestare emblematică a CESE va combina cinci inițiative majore:
Zilele societății civile, unde cetățenii își vor face cunoscute așteptările cu privire la chestiuni esențiale pentru democrațiile noastre;
Inițiativa cetățenească europeană (ICE), întâlnire anuală la nivel înalt a viitorilor inițiatori de ICE, pentru stabilirea următorului lor obiectiv legislativ;
Europa ta, părerea ta! un eveniment unic dedicat tinerilor, care aduce UE mai aproape de tinerii din toate statele membre ale UE și din afara ei, inclusiv tineri reprezentanți ai țărilor candidate la aderarea la UE și ai Regatului Unit;
Premiul pentru societatea civilă, care recompensează proiecte creative și inovatoare fără scop lucrativ în sprijinul persoanelor cu afecțiuni mintale;
și, nu în ultimul rând, Seminarul jurnaliștilor, cu participarea jurnaliștilor din toate statele membre ale UE, care vor avea ocazia de a vedea direct cum lucrează Comitetul și de a relata aceste experiențe în țara lor.
Săptămâna societății civile va fi o platformă care va oferi societății civile organizate și cetățenilor posibilitatea să își exprime în timp util opiniile cu privire la aspecte-cheie pentru noua legislatură europeană. Cel mai important, manifestarea va încuraja participarea alegătorilor la vot și o atitudine proeuropeană.
Contribuțiile rezultate în urma Săptămânii societății civile și cele care provin de la participanți vor fi incluse într-o rezoluție care va prezenta principalele mesaje ale societății civile pentru o Europă mai democratică în perspectiva alegerilor europene.
Vă invit să ne unim forțele în acest demers important: nu ezitați să contribuiți la discuții și să încurajați cetățenii și asociațiile să ia parte la alegerile europene. Nu ratați această ocazie! UE are nevoie ca cetățenii săi să se exprime și să fie prezenți la vot.
În noua noastră rubrică Eu votez. Dar tu?, care va fi publicată până în iunie 2024, vă prezentăm opiniile invitaților noștri despre cum și de ce să participăm la alegerile europene. În ediția actuală, invitatul nostru este Andrej Matišák, șef adjunct al biroului de afaceri externe în cadrul celui mai mare cotidian din Slovacia, Pravda.
În noua noastră rubrică Eu votez. Dar tu?”, care va fi publicată până în iunie 2024, vă prezentăm opiniile invitaților noștri despre cum și de ce să participăm la alegerile europene. În ediția actuală, invitatul nostru este Andrej Matišák, șef adjunct al biroului de afaceri externe în cadrul celui mai mare cotidian din Slovacia, Pravda.
Bine ați venit în Slovacia! Bine ați venit în țara recordurilor europene.
Nu, nu vorbesc de un număr excepțional de castele, de tratamente spa exclusive sau de munți frumoși. Mă refer la recordurile politice ale Slovaciei. Și, din păcate, suntem codașii clasei.
Slovacii au votat pentru prima dată la alegerile pentru Parlamentul European în 2004. De atunci, țara mea a avut întotdeauna cea mai scăzută participare la vot. Întotdeauna.
Bine ați venit în Slovacia! Bine ați venit în țara recordurilor europene.
Nu, nu vorbesc de un număr excepțional de castele, de tratamente spa exclusive sau de munți frumoși. Mă refer la recordurile politice ale Slovaciei. Și, din păcate, suntem codașii clasei.
Slovacii au votat pentru prima dată la alegerile pentru Parlamentul European în 2004. De atunci, țara mea a avut întotdeauna cea mai scăzută participare la vot. Întotdeauna.
În 2014, aceasta a fost de numai 13,05 %. La momentul respectiv, am fost atât de convins că rata de participare va fi mai mică de 15 %, încât mă gândeam chiar să iau un împrumut bancar și să înființez un partid. Chiar și retrospectiv, cred că aș fi avut șansa să devin deputat în Parlamentul European.
Totuși, pe un ton mai serios: cum percep slovacii Uniunea Europeană în prezent? Ca pe o pușculiță din care se pot servi? Cu siguranță, însă problema este că Slovacia nici măcar nu poate utiliza eficient fondurile UE. Suntem printre cei mai slabi și în acest domeniu.
Deviza „Bruxelles dictează totul” este larg răspândită. Fără îndoială, poate fi întâlnită pretutindeni. Însă politicienii slovaci au perfecționat acest slogan la maximum. Dacă se întâmplă ceva bun, își asumă ei meritele. Dacă se întâmplă ceva rău, scuza este că „Bruxelles-ul a dat din nou greș”, și foarte puțini politicieni reușesc să nu cadă în capcana acestei explicații.
Totuși, și mass-media poate fi considerată o problemă. Acoperirea mediatică a subiectelor legate UE este adesea complet superficială. Jurnaliștii evită afacerile UE pentru că le consideră plictisitoare, astfel încât, atunci când le prezintă, se concentrează în primul rând pe chestiuni problematice, fie ele reale sau inventate.
Permiteți-mi să spun câteva cuvinte despre sectorul afacerilor. Antreprenorii vorbesc rareori în public despre avantajele UE. Și ei preferă să se plângă de ordinele și reglementările venite de la Bruxelles.
Toți acești factori luați împreună i-au determinat pe slovaci, potrivit sondajelor, să fie din ce în ce mai eurosceptici. Dacă adăugăm dezinformarea, inclusiv din partea Rusiei, pe care politicienii aflați în prezent la guvernare o utilizează în interesul propriu, ajungem la un cocktail exploziv de dezinteres și frustrare.
Nu, Slovacxit nu este deocamdată pe ordinea de zi. Dar este posibil să auzim tot mai des de el când, în cele din urmă, Slovacia va deveni o țară care nu mai are dreptul la fonduri UE.
Dacă dorim să evităm un scenariu sumbru, liderii politici din Slovacia trebuie, în cele din urmă, să privească UE ca un spațiu esențial pentru funcționarea țării lor și să se comporte în consecință. Din păcate, este deja clar că o parte considerabilă a reprezentării politice actuale a Slovaciei ar începe mai degrabă o luptă cu UE pentru a-și proteja interesele, orice ar fi.
Acest lucru înseamnă că toți alegătorii cărora le pasă de UE trebuie să discute despre importanța sa cu rudele, prietenii și chiar cu necunoscuți. Poate le cer prea mult și nu este clar la ce va duce demersul lor. Însă, orice altă variantă este mai rea.
În ultimul an, competitivitatea a devenit una dintre principalele priorități politice europene și nimeni nu poate ignora importanța acesteia pentru viitorul UE.
În ultimul an, competitivitatea a devenit una dintre principalele priorități politice europene și nimeni nu poate ignora importanța acesteia pentru viitorul UE.
Competitivitatea a fost o temă esențială a discursului anual privind starea Uniunii rostit de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European, în luna septembrie a anului trecut. Dna von der Leyen s-a angajat să facă ceea ce este necesar pentru a apăra avantajul competitiv al Europei.
Întreprinderile europene întâmpină dificultăți în a recruta forță de muncă calificată, reglementarea sectoarelor-cheie este mai strictă decât în țările concurente, și anume Statele Unite și China, investițiile în cercetare și dezvoltare sunt mai scăzute, iar infrastructura fizică și digitală împiedică creșterea economică și comercială. Aceste provocări sunt bine cunoscute și au fost documentate în mai multe studii.
Dna von der Leyen l-a însărcinat pe dl Mario Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene, să facă propuneri concrete cu privire la modul în care poate fi îmbunătățită competitivitatea UE. Salutăm acest demers. Cu toate acestea, doar sugestii bune nu sunt suficiente, este nevoie de voință politică și de capacitatea de a le pune în aplicare.
UE și-a stabilit obiectivul de a-și consolida reziliența și influența în lume, însă pierde competitivitatea necesară pentru atingerea acestui obiectiv. Se preconizează că valoarea cotei deținute de UE în economia mondială va scădea constant, de la aproape 15 % până la numai 9 % în 2050.
Prin urmare, este esențial și urgent să îmbunătățim productivitatea și competitivitatea UE. În acest scop, UE trebuie să adopte o agendă în materie de competitivitate care, în conformitate cu principiile pieței unice și ale economiei sociale de piață, să fie orientată spre viitor, bine definită și coordonată și să promoveze prosperitatea întreprinderilor și a lucrătorilor, îmbunătățindu-le capacitatea de a inova, a investi, a face schimburi comerciale și a concura pe piața globală pentru binele comun, dar și de a impulsiona tranziția europeană către neutralitatea climatică. Aceste aspecte sunt esențiale nu numai pentru a asigura, pe viitor, prosperitatea, inovarea, investițiile, comerțul și creșterea, ci și pentru a crea locuri de muncă de calitate și a îmbunătăți nivelul de trai.
Acest nou elan suscită așteptări clare din partea întreprinderilor europene, care solicită repoziționarea competitivității într-un cadru economic și societal pe termen lung mai larg.
CESE urmărește să identifice factorii și actorii care influențează competitivitatea și productivitatea pe termen lung și care trebuie luați în considerare într-o viziune integrată. Am analizat ecosistemele de competitivitate cu scopul de a explica Comisiei care sunt indicatorii pe care ar trebui să îi consolideze sau să îi completeze în continuare.
Astfel, o abordare bazată pe realitatea țării în evaluarea problemelor și modul lor de soluționare par a fi aspecte esențiale pe care Comisia nu le-a abordat suficient în cele două comunicări privind competitivitatea pe termen lung.
La nivel mai general, Comisia a elaborat o listă de 17 factori de performanță care trebuie evaluați anual cu privire la cele nouă dimensiuni ale competitivității pe care le identifică. De asemenea, este necesar ca statele membre să le respecte pe deplin, iar Comisia să dispună de mijloacele adecvate de punere în aplicare pentru a le obliga să facă acest lucru. Acestea sunt solicitările noastre.
Următorii indicatori sunt cei mai importanți:
accesul la finanțare, la un cost rezonabil, dar fără a penaliza generațiile viitoare;
în ceea ce privește serviciile publice și infrastructura critică, trebuie să investim și să măsurăm mai bine aceste investiții. În acest sens, propunem șase parametri de evaluare.
în ce privește cercetarea și inovarea, este crucială consolidarea cooperării, fie între sectorul public și cel privat, fie la scară regională sau globală;
în ce privește rețelele de date și energia, securitatea, prețul și neutralitatea climatică sunt cuvintele-cheie;
în ce privește circularitatea, nu mai este nevoie să demonstrăm rolul UE, dar trebuie să acordăm atenție echilibrului în ce privește concurența între operatori;
cadrul legislativ al UE privind digitalizarea este un precursor: conectivitatea, IA, datele etc. În acest cadru, trebuie să răspundem provocării de a echilibra aspectele umane cu promisiunile tehnologiei digitale;
educația și formarea trebuie să fie în măsură să răspundă provocărilor demografice și sociologice;
în fine, în ce privește autonomia strategică și comerțul, dependența este punctul nostru slab. Întreprinderile trebuie să se reorganizeze, iar UE trebuie să ofere un cadru favorabil pentru a face față acestei provocări.
În cele din urmă, în ceea ce privește piața unică, reiterăm cu fermitate necesitatea ca statele membre să respecte normele acquis-ului comunitar și principiile tratatelor. Eliminarea barierelor și instituirea unui control real. Voința politică a guvernelor UE de a pune în aplicare ceea ce negociază la Bruxelles și capacitatea Comisiei de a lucra în cadrul unor servicii interdepartamentale, și nu într-un mod compartimentat, care este o sursă de inconsecvență. Iată de ce avem nevoie.
Nu putem decât să repetăm acest lucru.
Și, în acest context, să ne bazăm pe Bruxelles pentru rezultatele verificărilor competitivității și să utilizăm clusterele industriale regionale la nivel național. Instrumente există, să le folosim!
