redactat de Grupul „Lucrători”

Industria europeană se confruntă cu numeroase provocări diferite, printre care prețurile extrem de ridicate la energie, dificultatea de a atrage forță de muncă calificată și accesul la finanțare. În 2023, UE a prezentat Planul industrial al Pactului verde european, axat pe realizarea neutralității emisiilor de dioxid de carbon. În prezentarea orientărilor politice din toamna trecută, președinta Ursula von der Leyen a menționat un „Pact pentru o industrie curată” care să favorizeze industrii competitive și să creeze locuri de muncă de calitate, în spiritul raportului lui Mario Draghi.

Industria este o parte esențială a dublei tranziții verzi și digitale, precum și a sistemului nostru economic. Dar ce înseamnă acest nou pact pentru lucrători? Existența unei forțe de muncă puternice, sindicalizate, bine plătite și cu condiții bune de lucru este o chestiune care privește nu doar sindicatele, ci și societatea în general, democrația și stabilitatea socială, și productivitatea întreprinderilor.

În lipsa unor orientări adecvate și a unei finanțări publice suficiente, acest pact ar putea ajunge să se bazeze pe acele părți din raportul Draghi și din agenda privind competitivitatea care sunt cele mai în favoarea dereglementării. Acest lucru ar putea pune în pericol modelul social european prin promovarea unui model concurențial dăunător, care stimulează uniformizarea la un nivel inferior în ceea ce privește salariile și condițiile de muncă.

Pentru a răspunde acestei preocupări, la 14 februarie, Grupul „Lucrători” al CESE și Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) organizează, la sediul CESE, o conferință comună pe tema „Politica industrială europeană pentru locuri de muncă de calitate”. Toate părțile interesate de această conferință sunt încurajate să își noteze data în calendar și să se alăture dezbaterilor. 

În decembrie, CESE a organizat o proiecție a filmului „Under the Grey Sky” („Sub cerul gri”), care denunță prețul personal teribil plătit de jurnaliștii belaruși pentru că au îndrăznit să relateze tulburările politice din țara lor.

„Under the Grey Sky” („Sub cerul gri”), primul lungmetraj al regizoarei belarus-poloneze Mara Tamkovich, relatează drama pe care o trăiește Lena, o jurnalistă belarusă care sfârșește în închisoare după ce a transmis în direct represiunea, ordonată de guvernul Belarusului, a unei demonstrații pașnice desfășurate în Piața Schimbărilor din Minsk. Acțiunea se desfășoară în 2020, când un val de proteste fără precedent traversează Belarusul în urma alegerilor falsificate, în virtutea cărora Aleksandr Lukașenko a fost reales pentru a șasea oară.

Lena și cameramanul ei Olya sunt arestate fiindcă au continuat să filmeze protestele, în pofida faptului că au fost interceptate de o dronă a poliției. Într-un crescendo de manipulări judiciare demn de Kafka, Lena este acuzată mai întâi de „organizarea de revolte și perturbarea transportului public”, iar apoi de înaltă trădare. Astfel, în urma unui proces secret , ceea ce ar fi trebuit să fie o detenție administrativă de șapte zile se transformă într-o pedeapsă cu închisoarea de opt ani. Olya primește doi ani de închisoare. Ilya, soțul Lenei, la rândul său hărțuit de poliția regimului, caută cu disperare să o scoată din închisoare, încercând chiar și să o convingă să pledeze vinovată în schimbul libertății – ceea ce Lena nu poate accepta.

Filmul este inspirat de povestea adevărată a jurnalistei TV belaruse Katsiaryna Andreyeva, a soțului ei, Ihar Iljash, și a colegei ei, Darya Chultsova. În timp ce Darya și-a încheiat pedeapsa de doi ani, Katsiaryna și Ihar se află în prezent în închisoare, executând o pedeapsă prelungită cu închisoarea de opt ani și trei luni. Ei sunt departe de a fi singurii în această situație: la sfârșitul lui 2024, Asociația Jurnaliștilor din Belarus estima că numărul lucrătorilor din mass-media care continuă să se afle în spatele gratiilor se ridică la 45. Mulți alții continuă să fie supuși presiunilor chiar și după ce au fugit în străinătate.

Filmul a fost prezentat în premieră mondială la festivalul Tribeca de la New York, în iunie 2024.

La 13 decembrie, în cadrul unui seminar privind rolul mass-mediei independente belaruse în promovarea unei societăți reziliente și democratice, Comitetul Economic și Social European (CESE) a găzduit o proiecție a filmului „Under the Grey Sky ” („Sub cerul gri”), în prezența dnei Tamkovich.

CESE Info a vorbit despre acest film cu realizatoarea sa, dna Tamkovich:

În ce măsură urmărește filmul dumneavoastră evenimentele din viața reală și situația Katsiarynei Andreyeva? Ați utilizat înregistrări autentice ale protestelor din 2020 și ale procesului dnei Andreyeva?

Da, în acest film am utilizat de mai multe ori secvențe reale. Protestele pe care cele două jurnaliste le retransmit la începutul filmului sunt imagini reale care fac parte din filmările realizate de dnele Andreyeva și Chultsova; le-am încorporat într-o scenă interpretată de actori. Și înregistrarea legată de detenția lui Raman Bandarenka, la care personajele se uită pe laptop, este autentică (nota autorului: activistul Raman Bandarenka a fost omorât în bătaie de indivizi mascați după ce a încercat să îi împiedice să smulgă panglicile roșii și albe, simboluri ale drapelului Belarusului înainte de ocupația sovietică). La sfârșitul filmului, prezint, într-un fel de epilog, un montaj al retransmisiilor protestelor de către Katsiaryna.

Acțiunea filmului este strâns legată de realitate: modul în care jurnalistele au fost arestate și urmărite penal și condamnările pe care le-au primit. Dar scopul meu nu a fost de a prezenta evenimentele cu exactitate, ci mai degrabă de a evidenția adevărul emoțional al alegerilor dureroase pe care victimele acestei situații au trebuit să le facă și cu care au trebuit să se confrunte. Am ales să dau personajelor nume fictive pentru a pune o anumită distanță între ele și persoanele reale care le-au inspirat, dar și pentru a invita publicul să se gândească la povestea aceasta ca la una dintre multe altele, ca o metaforă pentru ceea ce s-a întâmplat cu întreaga nație. 

Publicul larg din Belarus știe ce s-a întâmplat cu dna Andreyeva și cu alți jurnaliști ca ea? Știți câte persoane au avut aceeași soartă sau o soartă similară?

În Belarus au avut loc arestări politice și represiuni la o scară atât de amplă încât este dificil să nu fi la curent cu situația. Cel puțin 130 000 de persoane au suferit diferite forme de represiune și aproximativ 500 000 de persoane au părăsit țara după 2020. Este o realitate pur și simplu prea mare pentru a fi ascunsă.

În ultimii ani, numărul oficial al prizonierilor politici (acuzați sau condamnați pentru acuzații penale) din Belarus a rămas mereu la în jur de 1 300 de persoane, dar trebuie avut în vedere că sute, dacă nu mii, și-au executat deja pedeapsa, unele au fost eliberate înainte de termen, iar multe dintre persoanele condamnate recent se tem să revendice statutul de prizonier politic. Este vorba despre un lanț de represiune aflat în mișcare constantă, cu noi deținuți care îi înlocuiesc pe cei care au fost eliberați. 

Care a fost principala motivație care v-a determinat să faceți acest film? Ce sperați să realizați cu acest film?

În calitate de cetățean belarus, am simțit nevoia de a face ceva atunci când regimul belarus a reprimat brutal protestul din 2020. În calitate de fostă jurnalistă, am putut să mă pun foarte ușor în locul personajelor mele. În calitate de cineastă, am văzut o poveste puternică și emoționantă pe care am simțit că trebuie să o spun. 

Care sperați că este principala concluzie sau emoție pe care spectatorii o iau cu sine după vizionarea filmului dumneavoastră?

Sper cu adevărat că oamenii vor reflecta la ceea ce înseamnă de fapt libertatea, la costul său și la măsura în care apreciază efectiv ceea ce au. Sper din inimă că se gândesc la Kacia și Ihar și la toate persoanele aflate în închisoare, deoarece libertatea este un lucru pe care multe persoane aici, în Europa, îl consideră de la sine înțeles. 

Ce ar trebui să facă UE – instituțiile sale, societatea civilă, asociațiile de jurnaliști și de apărare a drepturilor omului și guvernele naționale – pentru a ajuta?

Îndemn UE să nu uite de Belarus și să nu considere această țară drept o cauză pierdută. Sprijinul UE este ceea ce permite culturii noastre, mass-mediei noastre și societății civile să supraviețuiască sub această presiune enormă și, deși poate fi privit ca o investiție pe termen lung, acest sprijin va fi util.

Comitetul Economic și Social European (CESE), în calitate de partener instituțional al societății civile, anunță cu mândrie cea de-a doua ediție a Săptămânii societății civile! 

Axată pe tema „Consolidarea coeziunii și a participării în societățile polarizate”, manifestarea de patru zile va include sesiuni conduse de Grupul de legătură al CESE cu rețelele europene ale societății civile. Printre punctele importante se numără, de asemenea, Ziua Inițiativei cetățenești europene (ICE), ceremonia de decernare a Premiului pentru societatea civilă și contribuțiile consiliilor economice și sociale naționale, ale reprezentanților tinerilor, ale jurnaliștilor și ale organizațiilor societății civile din țările candidate.

Înscrierile încep în februarie 2025. Mai multe informații vor fi disponibile în curând pe pagina de internet #CivSocWeek și pe canalele de comunicare socială.  Rămâneți aproape!

Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori”

„Deblocarea competitivității pentru o prosperitate împărtășită” este obiectivul central al priorităților recent adoptate ale grupului nostru.

În fața provocărilor globale actuale, prioritizarea competitivității și crearea unui mediu favorabil afacerilor trebuie să se afle în avangarda agendei politice, susținută de acțiuni politice concrete.

Într-o Uniune Europeană favorabilă întreprinderilor, competitivitatea se bazează pe excelență și pe o concurență solidă în locul subvențiilor sau protecționismului, iar întreprinderile au acces competitiv la toate resursele de producție necesare. O UE favorabilă întreprinderilor înseamnă, de asemenea, adoptarea unui regulament care să favorizeze întreprinderile și productivitatea, în care sarcina administrativă să fie redusă la minimum și în care piața unică să fie pe deplin funcțională. În plus, încrederea solidă între întreprinderi și factorii de decizie politică este esențială atât pentru atragerea investițiilor, cât și pentru a proteja interesele întreprinderilor din UE în raport cu concurenții internaționali.

Acesta este motivul pentru care solicităm 10 seturi de măsuri de politică favorabile întreprinderilor definite ca priorități principale:

1. Reformarea radicală a abordării în materie de reglementare
2. Sisteme de inovare productivă axate pe investiții și inovare
3. Capacitate tehnologică ridicată în materie de apărare, securitate și tranziție verde și sprijin pentru întreprinderile nou-înființate din domeniul tehnologiei
4. O bază industrială solidă
5. Piețe financiare integrate prin dezvoltarea uniunii piețelor de capital și a uniunii bancare
6. Accesul adecvat la muncă
7. Sisteme energetice și de transport eficace
8. Condiții comerciale egale
9. O tranziție verde orientată către întreprinderi
10. Finanțe publice eficiente

Aceste acțiuni sunt urgente dacă dorim să valorificăm impactul pozitiv al întreprinderilor competitive asupra unei economii solide și a unei Uniuni Europene care să-și exercite influența la nivel mondial.

Rapoartele Letta și Draghi au fost semnale de alarmă: fie UE își restabilește competitivitatea, fie se va confrunta cu compromisuri dificile în ceea ce privește bunăstarea, standardele de mediu și libertățile fundamentale.

Nu ne putem permite acest lucru.

Pentru ediția din anul acesta a manifestării „Europa ta, părerea ta!” (Your Europe, Your Say! - YEYS), CESE a primit sute de candidaturi de la licee din întreaga UE, din țările candidate și din Regatul Unit.

Organizatorii au examinat și evaluat cu atenție toate candidaturile, selectând 36 de licee care vor participa la ediția din 2005 a YEYS în perioada 13 și 14 martie!

YEYS, care constituie evenimentul emblematic anual al CESE pentru tineret, va reuni în acest an aproape 100 de elevi și 37 de profesori. Ediția din 2025 a YEYS, intitulată „Să dăm tinerilor o voce”, va dura o zi și jumătate și se va concentra asupra rolului pe care tinerii îl pot juca în modelarea unui viitor rezilient. Scopul său este de a-i responsabiliza să se implice în acțiuni civice și să contribuie activ la democrația participativă, atât în comunitățile lor, cât și în afara acestora.

În timp ce CESE se pregătește să îi primească pe toți participanții la YEYS, membrii CESE vor vizita școlile selectate la începutul anului 2025, pentru a se întâlni cu aceștia și a face schimb de opinii cu ei înainte de evenimentul principal.

Sesiunile de deschidere și de închidere din 14 martie 2025 vor fi transmise în direct. Linkul pentru a urmări această manifestare va fi publicat pe site-ul web al CESE, pe pagina oficială a ediției din 2025 a YEYS, Europa ta, părerea ta! 2025 | CESE, unde puteți găsi, de asemenea, mai multe informații și actualizări cu privire la această manifestare.

La 23 ianuarie, CESE va găzdui o proiecție a filmului „Flow”, candidat la Premiul LUX – Premiul european de film al publicului 2025.

În regia lui Gints Zilbalodis, regizor din Letonia, acest film de animație apreciat de critici este o coproducție între Letonia, Franța și Belgia. Recunoscut la nivel mondial, filmul a câștigat premii la festivaluri precum Golden Globe Award pentru cel mai bun film de animație, Annecy International Animation Film Festival, New York Film Critics Circle Awards și Premiile Academiei Europene de Film.

Urmăriți aventura lui Cat, un supraviețuitor solitar al unei inundații postapocalptice, pe măsură ce navighează într-o nouă realitate pe o barcă de salvare și învață să colaboreze cu alte animale.

Manifestarea face parte din seria de proiecții cinematografice din cadrul CESE, organizate în parteneriat cu Premiul publicului LUX al Parlamentului European, cu scopul de a promova diversitatea culturală și de a stimula dialogul pe teme sociale urgente.

În prezent, se distribuie în întreaga Europă mii de exemplare ale celei mai recente ediții a broșurii renumite a CESE, Pașaportul pentru democrație europeană. Probabil v-ați întrebat dacă Pașaportul pentru democrație europeană este disponibil și în format electronic. Răspunsul este da! 

Versiunea interactivă online, cu videoclipuri, teste de cunoștințe, hărți și multe altele, este deja disponibilă în 13 limbi, iar celelalte versiuni lingvistice vor urma în curând! Consultați broșura și descoperiți cum puteți aduce cu adevărat o schimbare! 

Cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Grupului de legătură al CESE, fondatorii și actualii membri ai grupului au solicitat măsuri active pentru apărarea democrației europene, a spațiului public deschis și a unei Europe juste.

La 11 decembrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a găzduit cea de-a 20-a aniversare a Grupului său de legătură cu rețelele societății civile europene, singurul organism permanent pentru dialog politic și cooperare structurată între organizațiile societății civile (OSC) și instituțiile UE. De-a lungul celor două decenii de existență, Grupul de legătură a jucat un rol major în amplificarea vocii societății civile organizate și în aducerea preocupărilor sale pe agenda europeană. Grupul cuprinde 45 de rețele ale societății civile active la nivel european, care întruchipează pe deplin principiile consacrate la articolul 11 din tratat.

„Sărbătorind 20 de ani de existență a Grupului de legătură al CESE, onorăm nu numai realizările remarcabile ale acestuia, ci și parteneriatele durabile care au modelat democrația participativă în Europa. Timp de două decenii, Grupul de legătură a devenit o platformă dinamică, amplificând vocile societății civile și încurajând colaborarea între diverse părți interesate. Privind către viitor, nutresc convingerea că vom continua să fim uniți pentru a consolida valorile democratice, a extinde spațiul civic și a crea o Europă de care să se poată bucura cu adevărat toți cetățenii”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke, în discursul său de deschidere.

„Drumul nostru nu a fost ușor”, a explicat Brikena Xhomaqi, copreședintă a Grupului de legătură, „dar am învățat să avem încredere reciprocă. Și sper că ne vom consolida cooperarea pentru a lupta împreună pentru o strategie coerentă a societății civile europene”.

În discursul său programatic, Katarina Barley, vicepreședintă a Parlamentului European, responsabilă cu relațiile cu organizațiile societății civile, a declarat că „Parlamentul European este pregătit să consolideze cooperarea cu Grupul de legătură. Avem nevoie de o cooperare din ce în ce mai structurată cu organizațiile societății civile.  Împreună trebuie să facem mai mult pentru a contracara amenințările la adresa democrației în Uniunea Europeană, care sunt mai mari decât în orice moment din istoria UE”, adăugând că, în ceea ce privește Grupul de legătură, „dacă nu ar exista, un astfel de grup ar fi trebuit înființat.”

La manifestarea dinamică care marchează cea de-a 20-a aniversare a Grupului de legătură au participat peste o sută de invitați, inclusiv mai multe personalități importante din sectorul societății civile. Printre aceștia s-au numărat reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Serbia și Moldova, în conformitate cu politica CESE de a invita reprezentanți ai țărilor candidate la UE să participe la lucrările sale. Au participat și patru foști președinți ai CESE: Staffan Nilsson, Henri Malosse, Luca Jahier și George Dassis. Dl Jahier a subliniat că CESE are responsabilitatea de a crea și de a menține o platformă de dialog civil, în timp ce dl Dassis a arătat că „principalul lucru este să trăim în pace, iar pentru a obține pacea, trebuie să fim puternici și să rămânem uniți”.

Nu ați putut participa? Aici puteți viziona înregistrarea manifestării, declarația comună a președinției Grupului de legătură, materialul video final, fotografiile și comunicatul de presă de pe pagina manifestării.  (lm)

Cea mai recentă publicație a Comitetului Economic și Social European conține o serie de 11 povești despre realizările sale recente.

Ele arată modul în care CESE a acționat pentru a se asigura că principalele aspecte economice și sociale, identificate de partenerii sociali și de societatea civilă, sunt discutate și abordate la nivel european.

Aceste povești demonstrează, de asemenea, modul în care, prin activitatea sa consultativă, CESE influențează legislația UE și monitorizează punerea în practică corespunzătoare a acesteia.

Puteți citi mai multe despre aceste 11 povești sau le puteți descărca pe site-ul nostru: Realizări recente ale CESE | CESE.

Pentru a obține copii imprimate pe suport de hârtie în limbile engleză și franceză, vă rugăm să trimiteți un e-mail la adresa vipcese@eesc.europa.eu.

Dacă vrea să supraviețuiască, UE trebuie să comunice în mod eficace, în special în contextul actual de propagare vertiginoasă a dezinformării, de evoluție rapidă a IA și de răspândire a tendințelor autoritare. Pentru a ajunge la toată lumea, comunicarea cu privire la UE trebuie să aibă loc la nivel local.

„Reconfigurarea Europei” (Rebranding Europe), noua carte a lui Stavros Papagianneas, strateg în materie de comunicare și autor, pregătește terenul pentru o discuție critică cu privire la rolul UE pe scena mondială, unde Europa se află la răscruce între agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei - de trei ani în continuare -, războiul din Orientul Mijlociu și o serie de provocări geopolitice și economice.

Prezentarea cărții a avut loc la 3 decembrie la Residence Palace din Bruxelles. Cu ocazia acestei prezentări, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Laurențiu Plosceanu, a participat la dezbaterea privind poziționarea Europei pe o arenă mondială turbulentă și necesitatea ca UE să își comunice în mod eficient valorile.

„UE se află într-un moment de răscruce. Pentru a-și asigura viitorul, Europa trebuie să comunice cetățenilor săi și lumii o viziune clară și convingătoare. Nu este vorba despre politică, ci despre încredere, identitate și scopul comun”, a declarat dl Papagianneas.

Participanții la dezbatere au subliniat că o comunicare eficace nu este doar o opțiune, ci și o necesitate pentru supraviețuirea UE, în special în era contemporană a dezinformării, a IA și a autoritarismului tot mai pronunțat. Europa trebuie să fie lider în promovarea democrației și a drepturilor omului. Rolul mass-mediei este esențial în modelarea sferei publice a Europei, după cum a recunoscut Colin Stevens, redactor-șef al EU Reporter și moderatorul discuției. „Noi, mass-media, trebuie să explicăm în mod repetat că Europa îi privește pe toți. Și trebuie să facem acest lucru în fiecare zi a săptămânii”, a declarat el.

Experții sunt de acord că este foarte dificil să se combată dezinformarea sau „știrile false” la sursă, în special pe fondul apariției IA. Contramăsura cea mai eficace este reziliența în rândul populației.

Dl Plosceanu a semnalat că „este momentul să-i ascultăm pe oameni, mai degrabă decât să le vorbim. Oamenii își doresc mai multă implicare și participare.” El a accentuat că este importantă cooperarea cu presa locală și a îndemnat instituțiile UE să creeze parteneriate cu mass-media regională și să invite jurnaliști regionali la Bruxelles. El a concluzionat că Europa trebuie să fie prezentă la nivel local, pe teren.

Întrucât marea majoritate a europenilor gândesc mai întâi la nivel local, apoi regional și național și, doar într-un final la nivel european, comunicarea cu privire la Europa trebuie să se adapteze la această realitate, recunoscând că discursurile, pentru a ajunge la oameni, trebuie să fie locale, regionale și naționale. (mt)