În comparație cu omologii săi globali, cum ar fi Statele Unite, zona euro se confruntă cu provocări presante: o productivitate scăzută a muncii, scăderea competitivității și încetinirea ritmului economic. Pentru a inversa această tendință, Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită o strategie urgentă și coordonată.

În avizul său „Politica economică a zonei euro pentru 2025”, CESE prezintă un plan de stimulare a creșterii economice prin aprofundarea pieței interne, reducerea birocrației în materie de reglementare și asigurarea sustenabilității fiscale. În același timp, politicile trebuie să abordeze tendințele transformatoare, cum ar fi inteligența artificială (IA) și presiunile exercitate de îmbătrânirea populației.

După șocuri externe precum pandemia de COVID-19 și criza energetică, zona euro se confruntă cu provocări economice majore. Deși s-au depus eforturi de stabilizare, aspecte precum incertitudinea internă, schimbările demografice și creșterea presiunilor fiscale presupun reforme îndrăznețe.

CESE propune o abordare în trei etape pentru a spori productivitatea și competitivitatea: aprofundarea pieței interne, coordonarea politicii industriale și reducerea birocrației. Sustenabilitatea bugetară este esențială, necesitând un cadru echilibrat, o colaborare mai strânsă la nivelul UE și eforturi de valorificare a veniturilor neexploatate. Investițiile rămân un punct slab, fiind nevoie de un capital de risc extins și de politici favorabile inovării.

Reziliența pieței forței de muncă este, de asemenea, esențială, necesitând flexibilitate, salarii echitabile, reforme în domeniul securității sociale și dezvoltarea competențelor bazate pe IA. CESE subliniază necesitatea unei responsabilități comune între UE și statele sale membre, pledând pentru o mai bună coordonare a politicilor. Prin acțiuni decisive și investiții strategice, zona euro poate construi o economie rezilientă, competitivă și durabilă pentru viitor (tk). 

În timp ce iarna face loc, cu greu, primăverii, CESE salută luna martie cu o serie de manifestări dinamice, care aduc în prim-plan vocile tinerilor și ale societății civile.

Programul va fi deschis cu cea de-a 16-a ediție a manifestării „Europa ta, părerea ta!”, care, la 13 și 14 martie 2025, va reuni, după cum se știe, aproape 100 de tineri participanți din partea organizațiilor de tineret, a consiliilor naționale de tineret și a liceelor, precum și 37 de profesori din statele membre ale UE, din țările candidate și din Regatul Unit. Toți vor împărtăși o experiență unică, exprimându-se cu o voce comună pentru a modela Europa în care doresc să trăiască.

Recomandările lor ar putea contribui la cea de-a doua ediție a Săptămânii societății civile a CESE, care se va desfășura cu doar câteva zile mai târziu, servind drept bază pentru discuții axate pe tineret, și ar putea fi comunicate reprezentanților la nivel înalt ai instituțiilor europene.

După o primă ediție promițătoare în 2024, Săptămâna societății civile din acest an va avea loc în perioada 17-21 martie și se va axa pe tema „Consolidarea coeziunii și a participării în societăți polarizate”. Instabilitatea socială, recesiunile economice și nemulțumirea larg răspândită, în special în rândul celor care se simt neauziți și lăsați în urmă, au adâncit și mai mult diviziunile societale.

Pentru a răspunde acestor preocupări presante, Săptămâna societății civile 2025 va reuni o gamă diversă de părți interesate ale societății civile din Europa și din afara acesteia, oferind o platformă unică pentru a se implica în dezbateri critice, a face schimb de bune practici și a colabora pentru a dezvolta soluții care să promoveze coeziunea socială și să consolideze angajamentul democratic.

Anul acesta, programul va include trei inițiative importante: discuții între organizațiile și rețelele societății civile europene (mese rotunde ale grupului de legătură al CESE) cu privire la modul în care o strategie europeană pentru societatea civilă ar putea promova o mai mare coeziune; Ziua inițiativei cetățenești europene (ICE) și rolul acesteia în combaterea polarizării; ceremonia de decernare a Premiului pentru societatea civilă. Tema celei de a 15-a ediții a Premiului pentru societatea civilă, care recompensează excelența în inițiativele societății civile, este combaterea polarizării dăunătoare a societății europene. Câștigătorii sunt: organizația societății civile Diversity („Diversitate”) din Belgia, Reporters d’Espoirs („Reporteri ai speranței”) din Franța și Slovenská debatná asociácia (Asociația slovacă de dezbateri) din Slovacia. Clasamentul va fi anunțat în timpul ceremoniei!

Săptămâna societății civile este o platformă care va invita societatea civilă organizată și cetățenii să se exprime cu privire la teme importante de actualitate, de la provocările tot mai mari reprezentate de schimbările climatice, creșterea costului vieții și adâncirea disparităților în materie de venituri, până la rezultatele alegerilor desfășurate în 2024 la nivel mondial - toate elemente care au creat un teren fertil pentru polarizare pe scară largă.

Vă invit să participați la acest schimb de opinii important, să vă alăturați discuțiilor noastre și să profitați de oportunitatea de a transforma dialogul în schimbare. Vocile noastre contează și pot fi auzite cât timp suntem uniți, proactivi și pregătiți să contribuim la realizarea unei Europe mai coezive și mai participative. Înscrierile sunt deschise. Nu ratați această ocazie!

Laurențiu Plosceanu

Vicepreședinte responsabil cu comunicarea 

Grupul „Lucrători” al CESE

Grupul „Lucrători” al CESE avertizează că drepturile sociale și ale lucrătorilor câștigate cu greu nu ar trebui lăsate deoparte în eforturile UE de a rămâne competitivă în economia mondială. În contextul apelurilor la mai multă dereglementare, UE nu trebuie să înregistreze regrese în ceea ce privește acte legislative esențiale, cum ar fi Pilonul european al drepturilor sociale.

În urma recomandărilor din rapoartele Draghi și Letta, Comisia a publicat o comunicare privind Busola pentru competitivitate, care, completată de inițiativele orizontale pe care le-a prezentat, urmărește să stimuleze activitățile întreprinderilor. Obiectivul este de a consolida avantajul competitiv al Europei.

Grupul „Lucrători” este profund îngrijorat de faptul că drepturile sociale și ale lucrătorilor ar putea fi pierdute din vedere în acest proces, întrucât UE pare să fi ales să țină pasul cu alte economii competitive, cu orice preț.

Acesta este motivul pentru care Grupul „Lucrători” a propus o serie de avize din proprie inițiativă care abordează problema competitivității din punctul de vedere al valorii adăugate a capitalului uman.  Aceasta este propunerea anunțată de aviz pe tema „Rolul sindicatelor în îmbunătățirea productivității”. Avizul va urmări să arate că forța motrice a productivității în UE (care afectează competitivitatea) este în principal investiția în capitalul uman (lucrători), precum și în tehnologie și inovare.

Rolul esențial al sindicatelor este subliniat în acest context, deoarece acestea unesc lucrătorii individuali prin negocieri și acțiuni colective, modelând dinamica pieței forței de muncă pentru a contribui la îndeplinirea promisiunii unei economii competitive.

În mod similar, un viitor studiu al Grupului „Lucrători” va urmări să analizeze și să evalueze situația actuală a legislației UE referitoare la Pilonul european al drepturilor sociale. Studiul va fi un instrument important de monitorizare a politicii sociale, deoarece, în căutarea căii de aur către competitivitate, se preconizează că Europa se va concentra în principal pe economia sa.   

În cele din urmă, în cadrul ședinței din aprilie a Categoriei „Vocea lucrătorilor pentru o participare mai democratică”, Grupul „Lucrători” va examina eforturile propuse de reducere a sarcinilor de reglementare asupra întreprinderilor – considerate un factor care încetinește competitivitatea Europei – și impactul acestora asupra legislației UE care protejează lucrătorii și mediul, în special în contextul diligenței necesare a întreprinderilor în materie de durabilitate și al raportării de către întreprinderi de informații privind durabilitatea.

Cea de-a doua ediție a Săptămânii societății civile 2025 a CESE, desfășurată în perioada 17-20 martie, se va axa pe consolidarea coeziunii și a participării în societăți polarizate. Asigurați-vă un loc aici!

Aveți încă timp să vă înscrieți la cea de-a doua ediție a Săptămânii societății civile a CESE, în cadrul căreia societatea civilă din Europa, factorii de decizie politică din UE, experții, jurnaliștii și alții se vor reuni pentru a discuta despre una dintre cele mai presante provocări actuale – cum se poate contracara polarizarea societăților noastre.

Generată de suprapunerea crizelor, de la pandemie și schimbările climatice la creșterea costurilor de trai și accentuarea disparităților în materie de venituri, polarizarea s-a răspândit în întreaga UE și în afara acesteia, adâncind diviziunile sociale, erodând încrederea în instituțiile democratice și afectând unitatea comunității.

În acest context, Săptămâna societății civile 2025 este un apel îndrăzneț la acțiune pentru a promova coeziunea socială și a consolida participarea democratică. Prin dezbateri animate și ateliere de colaborare, acest forum de patru zile va oferi o platformă unică pentru ca toți participanții să se implice în dezbateri critice, să facă schimb de bune practici și să colaboreze pentru a dezvolta soluții practice. 

Cum se desfășoară Săptămâna societății civile?

Săptămâna societății civile 2025 va cuprinde mese rotunde conduse de Grupul de legătură al CESE, precum și Ziua inițiativei cetățenești europene (ICE) și ceremonia de decernare a Premiului CESE pentru societatea civilă.

Va debuta cu un discurs programatic ce îndeamnă la reflecție, rostit de profesoara, scriitoarea și comentatoarea politică Albena Azmanova, care va pregăti terenul, modelând discursul pentru dezbaterile ulterioare.

În cadrul grupului de discuție la nivel înalt ulterior, vom dezbate pe marginea întrebării „Suntem încă uniți în diversitate?”. Printre membrii grupului la nivel înalt se vor număra vicepreședintele Parlamentului European, Younous Omarjee; ministrul societății civile, în numele Președinției poloneze, Adriana Porowska; președintele CESE, Oliver Röpke; copreședinta grupului de legătură al CESE, Brikena Xhomaqi; secretarul general al Mișcării Europene Internaționale, Petros Fassoulas; și Mădălina-Mihaela Antoci, reprezentanta Consiliului Național al Tineretului din Republica Moldova.

În cursul Săptămânii societății civile vom analiza modul în care educația civică poate contribui la reducerea decalajelor, modul în care Europa poate fi lider în materie de inovare fără a-și compromite valorile și modul în care locuințele pot deveni mai accesibile ca preț și mai durabile, combătând în același timp sărăcia energetică și sprijinind modul de viață multigenerațional. De asemenea, vom analiza modalitățile de consolidare a societății civile prin sprijin public și filantropic, modul în care ne putem asigura că politicile UE reflectă nevoile locale în tranziția verde și albastră, și cum putem recunoaște, proteja și colabora cu societatea civilă din întreaga Europă de o manieră mai eficace.

O sesiune specială, găzduită în comun cu Parlamentul European, va aborda în mod specific cadrul financiar multianual (CFM) și implicațiile acestuia pentru societatea civilă.

Ziua inițiativei cetățenești europene 2025

Cu ocazia Zilei ICE, la 18 martie, se va pune accentul pe instrumentul puternic al democrației participative, și anume inițiativa cetățenească europeană (ICE). Introdusă prin Tratatul de la Lisabona, inițiativa le permite cetățenilor să solicite Comisiei Europene să propună noi acte legislative ale UE cu privire la o anumită chestiune. Pentru ca inițiativa să fie luată în considerare de Comisie, organizatorii trebuie să strângă un milion de semnături pentru a-și susține cauza.

Prin discuții la nivel înalt și ateliere interactive, participanții vor explora subiecte-cheie, cum ar fi rolul ICE în combaterea polarizării și modalități de consolidare a sprijinului în toate statele membre. Se va pune un accent deosebit pe modul în care organizațiile societății civile pot participa activ la procesul ICE pentru a face auzită vocea cetățenilor în procesul de elaborare a politicilor europene.

De asemenea, participanții vor avea ocazia unică de a intra în contact direct cu organizatorii unor ICE – din trecut, prezent și viitor – pentru a face schimb de bune practici și de lecții învățate pentru propriile lor campanii.

În plus, manifestarea va evidenția importanța strategiilor de impact pentru eficientizarea ICE și a grupurilor de dezbatere ale cetățenilor, cu accent pe creșterea șanselor de monitorizare legislativă de către instituțiile UE.

Ediția din 2025 a Premiului societății civile

Ultima zi a Săptămânii societății civile 2025 va include, printre altele, ceremonia de decernare a celui de-al 15-lea Premiu CESE pentru societatea civilă.

Scopul Premiului CESE pentru societatea civilă este de a sensibiliza opinia publică cu privire la contribuția remarcabilă a societății civile la crearea unei identități și a unei cetățenii europene și la promovarea valorilor comune care consolidează integrarea europeană. Acesta este acordat anual unor persoane și organizații ale societății civile pentru proiectele lor non-profit inovatoare și creative pe diferite teme relevante pentru UE.

Anul acesta, premiul va fi acordat pentru trei proiecte care combat polarizarea dăunătoare a societății UE.

Săptămâna se va încheia cu o sesiune de închidere dinamică. Printre vorbitori se vor număra vicepreședintele executiv al Comisiei Europene (de confirmat); vicepreședinta Parlamentului European, Katarina Barley; președintele CESE, Oliver Röpke; secretara generală a Fundației „Centrul pentru democrație” din Serbia, Nataša Vučković.

Participați la dialog!

În cursul celor patru zile de discuții interesante, care au inspirat vorbitori de nivel înalt, și bune oportunități de colaborare în rețea, Săptămâna societății civile 2025 promite să fie o manifestare pe care nu doriți să o ratați. Asigurați-vă un loc astăzi și alăturați-vă pentru a transforma dialogul în schimbare. Vocea ta contează pentru construirea unei Europe mai coezive și mai participative!

Programul complet este disponibil aici.

Înscrieți-vă aici înainte de 12 martie. (ma)

La 11 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a anunțat deschiderea perioadei de depunere a candidaturilor pentru cea de-a patra ediție a premiilor europene pentru producția ecologică, termenul-limită fiind 27 aprilie 2025.

Aceste premii recompensează excelența de-a lungul lanțului valoric ecologic, recunoscând contribuții remarcabile în categorii precum „cel mai bun fermier ecologic”, „cel mai bun oraș ecologic”, „cea mai bună regiune ecologică”, „cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice”, „cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice” și „cel mai bun restaurant/serviciu de alimentație care servește produse ecologice”. CESE supraveghează în mod specific trei categorii:

• „cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice”;
• „cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice”;
• „cel mai bun restaurant/serviciu de alimentație care servește produse ecologice”.

Câștigătorii vor fi anunțați la 23 septembrie 2023, cu ocazia Zilei Europene a Produselor Ecologice. Părțile interesate din sectorul ecologic – inclusiv fermierii, prelucrătorii, comercianții cu amănuntul și autoritățile publice – sunt încurajate să își depună candidatura.

Pentru detalii privind eligibilitatea și candidaturile, vizitați site-ul web al Comisiei Europene. Întrebările privind categoriile gestionate de CESE pot fi trimise la adresa EUorganicawardsEESC@eesc.europa.eu.

Această inițiativă sprijină Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice al UE, promovând producția ecologică și sensibilizarea consumatorilor. (ks) 

Redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

Prețurile locuințelor au crescut, în UE, cu 47 % între 2010 și 2022. În aceeași perioadă, chiriile au crescut cu 18 %. Potrivit Eurostat, în 2023, peste 10 % din gospodăriile din orașe și 7 % din gospodăriile din zonele rurale au cheltuit peste 40 % din venitul lor disponibil pentru locuințe. Pentru a evidenția mai bine modul în care putem face ca locuințele să devină mai accesibile ca preț și mai durabile pentru toți europenii, CESE a comandat un studiu care explorează soluțiile de politică necesare pentru acest deziderat. În cadrul acestui interviu, coautorii studiului, Agnieszka Maj, economistă, și Karolina Zubel, directoare pentru mediu, energie și schimbări climatice din cadrul Centrului de Cercetare Socială și Economică (CASE), discută principalele sale constatări.

La ce se referă acest studiu al CESE și de ce este el relevant?

Acest studiu privind locuințele durabile la prețuri accesibile în UE examinează necesitatea unor locuințe durabile și la prețuri accesibile în UE, subliniind rolul digitalizării (IA, autorizațiile digitale de construcție, bazele de date relevante) și al structurilor economiei sociale. Prin studii de caz, el evidențiază eforturile inovatoare care duc la prețuri mai abordabile și îmbunătățesc accesibilitatea și sustenabilitatea locuințelor. Studiul oferă recomandări concrete pentru 2030 și 2050, aliniindu-se la obiectivele UE privind reziliența la schimbările climatice, echitatea socială și creșterea economică. El oferă perspective strategice pentru adaptarea politicilor în domeniul locuințelor la provocările în continuă evoluție, promovând în același timp bunăstarea la nivelul comunității.

Care sunt principalele constatări ale studiului?

Digitalizarea reprezintă o oportunitate semnificativă de a îmbunătăți eficiența planificării, construcției și gestiunii locuințelor; ea ar putea reduce costurile și ar putea spori sustenabilitatea. În prezent, însă, digitalizarea are un impact limitat asupra economiilor de costuri. Printre principalele obstacole în calea adoptării progresului digital se numără punctele de vedere tradiționale ale părților interesate, rentabilitatea scăzută percepută a investițiilor, costurile ridicate de punere în aplicare și lipsa stimulentelor, a formării și a reglementărilor. Pentru a debloca întregul potențial al digitalizării, este esențial să se investească în continuare în infrastructura digitală, de exemplu prin asigurarea interoperabilității platformelor digitale.

Implicarea entităților din economia socială (asociații de locuințe cu profit limitat, organizații de interes public, cooperative) reprezintă o inovare politică promițătoare pentru abordarea provocărilor actuale în materie de locuințe. Aceste entități oferă soluții locative eficiente din punctul de vedere al costurilor și bine concepute, care promovează coeziunea comunitară și stabilitatea locativă pe termen lung. De exemplu, locuințele fără scop lucrativ și cu profit limitat din Viena, care reprezintă 30 % din totalul locuințelor orașului, joacă un rol esențial în stabilizarea pieței locuințelor prin exercitarea unui efect de diminuare a prețurilor. Acest lucru contribuie la menținerea chiriilor la prețuri accesibile și previne denaturările pieței.

Pe baza constatărilor, care sunt principalele dumneavoastră recomandări de acțiune și în materie de cercetări suplimentare?

Pe termen mediu, politicile UE în domeniul locuințelor ar trebui să acorde prioritate introducerii unui „Nou pact european pentru locuințe sociale durabile și accesibile” și a unei „Directive privind locuințele” pentru o abordare unificată în toate statele membre. Țările ar trebui să promoveze modele inovatoare, cum ar fi cooperativele și locuințele cu profit limitat, să ofere sprijin financiar flexibil proiectelor de locuințe și să adopte instrumente digitale pentru a îmbunătăți soluțiile locative.

Pe termen lung, politicile privind locuințele ar trebui să adopte o abordare strategică și durabilă, punând accentul pe soluțiile locale și pe monitorizarea continuă. Digitalizarea trebuie să fie standardizată prin legislație, în paralel cu practici ale economiei circulare, cum ar fi împrumuturi bancare legate de circularitatea clădirilor, stimulente pentru închiriere bazate pe eficiența energetică și inițiative de finanțare la nivel local. În plus, conceptul de „locuință socială” ar trebui extins pentru a include familiile cu venituri medii, similar modelului de „locuințe societale” din Viena, promovând mixul social și prevenind gentrificarea. De asemenea, este esențial să se pună accentul atât pe noile construcții și renovări, cât și pe transformarea clădirilor neutilizate, pentru a răspunde în mod eficace nevoilor în materie de locuințe.

Viitoarele cercetări în acest domeniu ar trebui să se concentreze pe abordări favorabile incluziunii în planificarea urbană, construcția și furnizarea de locuințe, pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru toți cetățenii. De asemenea, ar trebui să analizeze impactul tehnologiilor emergente, cum ar fi IA și automatizarea, asupra economiilor de costuri și a eficienței în dezvoltarea și gestionarea locuințelor. În plus, cercetarea ar trebui să exploreze modele inovatoare de locuințe în toate statele membre ale UE, identificând strategii care pot spori atât accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor, cât și sustenabilitatea.

Studiul a fost comandat de CESE la solicitarea Grupului „Organizații ale societății civile”.

Piața energiei electrice trebuie reformată astfel încât să facă mai mult decât să îndeplinească obiectivele de neutralitate climatică pentru 2050. Este esențial să se asigure securitatea aprovizionării, prețuri stabile și accesibile și dreptul la energie pentru a proteja grupurile vulnerabile, afirmă Comitetul Economic și Social European.

În avizul său „Viitorul aprovizionării cu energie și al stabilirii prețului la energie în UE”, publicat în ianuarie și elaborat de Jan Dirx și Thomas Kattnig, CESE pledează pentru un model de reglementare guvernamentală, acolo unde este necesar, și pentru antreprenoriatul privat, acolo unde este posibil, și recomandă instituirea unui organism pentru energie electrică.

Acesta ar putea lua forma unei întreprinderi înființate de guvern care acționează ca formator de piață pe piața energiei electrice și, prin urmare, ar putea atinge obiectivele neutralității climatice, securității aprovizionării și prețurilor stabile și accesibile.

Potrivit Comitetului, schimbările necesare pe piața energiei electrice ar trebui să se desfășoare în trei etape:

• Etapa 1 – din prezent până în 2030

  Organismul pentru energie electrică își va dezvolta portofoliul cu un mix definit de energie electrică (fără emisii de CO₂). În această perioadă, tranzacționarea energiei va avea loc pe bază de tranzacționare pentru ziua următoare, dar influența pe piață a organismului pentru energie electrică va crește.

• Etapa 2 – din 2030 până în 2040

  Organismul își va obține poziția de formator de piață și va controla o parte adecvată a ofertei de pe piață prin contractele de furnizare. Tranzacționarea pentru ziua următoare se va ajusta în consecință în această perioadă.

• Etapa 3 – din 2040 până în 2050

  Organismul pentru energie electrică va optimiza oferta de energie electrică pentru a asigura, începând din 2050, o ofertă sustenabilă de energie electrică pe termen lung, fără emisii de gaze cu efect de seră, la un nivel de prețuri stabile și previzibile. (mp)

Progresele înregistrate de Europa în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) au încetinit semnificativ, stârnind îngrijorări cu privire la îndeplinirea obiectivelor pentru 2030. Raportul din 2025 privind dezvoltarea durabilă în Europa (ESDR), publicat de Rețeaua ONU de soluții pentru dezvoltare durabilă, arată că progresele înregistrate referitoare la ODD în perioada 2020-2023 au reprezentat mai puțin de jumătate din ritmul înregistrat în perioada anterioară.

Între 2016 și 2019, progresul a crescut cu 1,9 puncte, dar acesta a scăzut la doar 0,8 puncte în anii următori. Această încetinire are loc în contextul provocărilor de mediu, sociale și geopolitice din ce în ce mai mari. ODD 2 („Fără foamete”) rămâne o preocupare majoră, deoarece în întreaga Europă persistă probleme legate de securitatea alimentară și de durabilitate.

Un studiu separat efectuat pentru Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază necesitatea unor schimbări ale regimului alimentar pentru a sprijini agricultura durabilă și sănătatea publică.

Pe fondul noii poziții de lider a UE, experții solicită politici și investiții mai puternice pentru a accelera progresele în ceea ce privește ODD. Cooperarea și finanțarea la nivel mondial sunt considerate esențiale, cea de a 4-a Conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare care va avea loc în Spania, în iunie 2025, urmând să se concentreze pe intensificarea sprijinului financiar pentru durabilitate.

Guillaume Lafortune, vicepreședinte al Rețelei de soluții pentru dezvoltare durabilă și autorul principal al raportului, avertizează că intensificarea tensiunilor geopolitice complică eforturile de sustenabilitate, dar este totuși optimist.

„Lumea este din ce în ce mai periculoasă, instabilă și incertă”, a declarat el. „În același timp, oamenii, în special tinerii, doresc o dezvoltare durabilă. Având în vedere dimensiunea economiei mondiale și tehnologiile disponibile, lumea are potențialul de a realiza pe deplin dezvoltarea durabilă.”

„Sistemele alimentare durabile sunt un factor esențial pentru punerea în aplicare a ODD. Pentru a accelera acțiunile, avem nevoie de mecanisme mai ambițioase pentru a proteja mijloacele de subzistență ale fermierilor, ale micilor producători de alimente și ale altor părți interesate de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente. Dar trebuie, de asemenea, să combatem distribuția inechitabilă și să asigurăm o tranziție justă”, a declarat Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului (NAT) a CESE, solicitând, în același timp, o mai mare implicare a societății civile.

Având în vedere că au mai rămas doar cinci ani, UE se confruntă cu o decizie critică: acționează în mod decisiv sau riscă să nu își respecte angajamentele față de un viitor durabil și echitabil. (ks)

UE are nevoie de un accent mai puternic pe politica în domeniul concurenței pentru a-și consolida competitivitatea la nivel mondial, pentru a stimula productivitatea și pentru a se asigura că piața unică rămâne un pilon al puterii economice.

În sesiunea plenară din ianuarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat avizul intitulat „O politică în domeniul concurenței în centrul competitivității UE”. Avizul solicită o integrare mai profundă a economiilor naționale și strategii mai inteligente privind ajutoarele de stat pentru a debloca potențialul economic al Europei și pentru a aborda principalele provocări globale, inclusiv digitalizarea, schimbările climatice și reziliența.

CESE a subliniat că politica în domeniul concurenței este esențială pentru stimularea inovării, a sustenabilității și a creșterii economice. „Nu există niciun conflict între concurență și competitivitate”, a declarat raportoarea Isabel Yglesias. „Cu proceduri simplificate, instrumente flexibile și resurse suficiente, politica în domeniul concurenței poate stimula prosperitatea întreprinderilor și a cetățenilor din UE.”

Noile norme ale UE în materie de concurență, cum ar fi Regulamentul privind piețele digitale (DMA) și Regulamentul privind subvențiile străine (FSR), abordează deja denaturările pieței și consolidează poziția globală a blocului. Cu toate acestea, CESE solicită măsuri suplimentare de modernizare a evaluărilor concentrărilor economice și de asigurare a controlului efectiv al concentrărilor economice bazate pe inovare, chiar dacă acestea se situează sub pragurile actuale ale UE.

Avizul subliniază rolul vital al ajutoarelor de stat în sprijinirea dublei tranziții verzi și digitale. Cu toate acestea, subvențiile slab coordonate riscă să submineze productivitatea și creșterea economică. Studiile arată că o mai bună coordonare în cadrul UE ar putea stimula productivitatea cu peste 30 %. CESE recomandă alinierea subvențiilor între statele membre pentru a consolida lanțurile valorice europene și a preveni ineficiențele.

Proiectele importante de interes european comun (PIIEC) și Fondul european pentru competitivitate propus ar trebui să fie concepute dintr-o perspectivă paneuropeană pentru a stimula inovarea industrială la scară largă. Aceste instrumente trebuie să asigure o distribuție echitabilă a beneficiilor în întreaga Uniune, promovând sustenabilitatea și reziliența.

Pentru a poziționa UE ca lider mondial, CESE subliniază necesitatea:

• unei mai mari integrări pentru a reduce subvențiile alocate în mod necorespunzător și pentru a stimula productivitatea;
• unor norme mai stricte pentru a proteja inovarea europeană în timpul achizițiilor străine;
• unor proceduri simplificate și mai rapide în materie de concurență și ajutoare de stat pentru a spori eficiența; și
• unei politici echilibrate în domeniul concentrărilor economice, care promovează inovarea, sustenabilitatea și investițiile în infrastructură. (ll)

Interesele legitime ale UE în regiunea arctică europeană vor fi apărate cel mai bine în ansamblul lor printr-o strategie a UE pentru regiunea arctică care să consolideze participarea societății civile la toate deciziile relevante. Cooperarea strânsă cu Groenlanda este, de asemenea, vitală pentru investiții durabile în regiunea arctică, pentru a asigura prosperitatea și reziliența regiunii.

CESE a prezentat un aviz din proprie inițiativă pe tema „Dezvoltarea strategiei europene pentru regiunea arctică, în dialog cu societatea civilă”, adoptat în sesiunea sa plenară din ianuarie, în care subliniază rolul important pe care îl joacă regiunea arctică în autonomia strategică, reziliența și competitivitatea Europei.

Anders Ladefoged, membru al CESE și raportorul avizului, a declarat: „Avizul nostru referitor la politica UE privind regiunea arctică prezintă perspectiva societății civile asupra modului în care UE și-ar putea dezvolta politica pentru această regiune, ținând seama de propriile interese și, în același timp, contribuind la asigurarea rezilienței și a prosperității regiunii pentru persoanele care trăiesc acolo.”

De asemenea, CESE sprijină și încurajează consultarea și cooperarea deplină cu populația indigenă din regiunea arctică. În acest context, Christian Moos, membru al CESE și coraportorul avizului, a afirmat: „Interesele statelor arctice europene sunt apărate cel mai bine împreună, prin cooperarea dintre statele membre din nordul UE și prin Strategia europeană pentru regiunea arctică, care trebuie să asigure participarea societății civile și să apere drepturile populației locale și indigene.”

Groenlanda, care face, de asemenea, obiectul avizului, se confruntă cu o situație similară cu cea a regiunii arctice europene, atât în ceea ce privește oportunitățile, cât și provocările legate de transformarea rapidă din regiune.

În ceea ce privește Groenlanda, dl Moos a declarat: „Cooperarea europeană consolidată, inclusiv în Groenlanda, este vitală pentru investiții durabile în regiunea arctică europeană pentru ca aceasta să devină o regiune prosperă și rezilientă.”

Pentru groenlandezi, unul dintre principalele obiective este consolidarea autodeterminării lor ca națiune sub sloganul „nimic legat de noi să nu se decidă fără noi”. Cu toate acestea, UE este văzută ca un aliat apropiat, având în vedere valorile comune, cum ar fi drepturile omului și dialogul social. (at)