Ca să sfârșești prin a fi arestat în Belarus, ajunge să-ți alegi profesia nepotrivită. Se pare că o astfel de greșeală fatală poate face să fii deținut chiar și în mijlocul Europei, de pildă în Serbia. Iar o organizație internațională atât de prestigioasă precum Interpolul va înlesni acest lucru. Vorbele mele sunt pline de sarcasm și de amărăciune, dar nu exagerez cu nimic. Numele meu e Andrey Gnyot. Sunt regizor și jurnalist din Belarus și fost deținut politic. Iată povestea mea.
Ca să sfârșești prin a fi arestat în Belarus, ajunge să-ți alegi profesia nepotrivită. Se pare că o astfel de greșeală fatală poate face să fii deținut chiar și în mijlocul Europei, de pildă în Serbia. Iar o organizație internațională atât de prestigioasă precum Interpolul va înlesni acest lucru. Vorbele mele sunt pline de sarcasm și de amărăciune, dar nu exagerez cu nimic. Numele meu e Andrey Gnyot. Sunt regizor și jurnalist din Belarus și fost deținut politic. Iată povestea mea.
Am decis să devin jurnalist în 1999. Televiziunea și radioul au fost pasiunea mea, visul meu și hobby-ul meu. Putea cineva în vârstă de 17 ani să-și imagineze că, în țara lui, jurnalismul independent va fi etichetat drept extremism și că toate celelalte mijloace de comunicare nu vor mai fi decât un simplu instrument de propagandă? Nu, niciunul dintre noi nu se aștepta ca acest lucru să se întâmple în Europa secolului XXI. Totuși, exact asta se întâmplă astăzi în regimul dictatorial din Belarus, țară în care nu există un singur canal de presă independent. Toate structurile mass-media sunt în mâna statului. Acesta exercită un control strict asupra politicii editoriale, lucru simplu de făcut. Puterea autoproclamată a lui Lukașenko este elogiată, oricine îndrăznește să o critice, chiar și în mod constructiv, fiind etichetat „dușmanul poporului”, calificativ moștenit de la trecutul comunist.
Așa se face că, la mijlocul anilor 2000, un tânăr și naiv absolvent de jurnalism a încercat să își croiască drum în această profesie. În timpul și după încheierea studiilor, am dobândit multă experiență practică în domeniul televiziunii și radioului, știind exact ce vreau. Dar șansele de a reuși se epuizau rapid: posturile de radio private au fost închise sau au fost preluate de stat, în timp ce posturile de televiziune independente nu mai beneficiau de nicio frecvență de emisie. Așa încât nu prea mai aveam de ales: fie mă puneam în slujba propagandei, fie mă feream de chestiunile sensibile, fie mă limitam la emisiuni anoste de divertisment. Jurnalismul a supraviețuit în Belarus doar mulțumită câtorva ziare și portaluri internet independente. Mulți jurnaliști și-au părăsit profesia, mulți dintre ei devenind victime ale represiunii. Ministerul Informațiilor din Belarus emitea în mod regulat avertismente către canalele media, dar trei avertismente erau suficiente pentru revocarea unei licențe. Potrivit Asociației Jurnaliștilor din Belarus, numărul ziarelor a scăzut cu 21 % în perioada 2020-2024. Pe piața din Belarus au rămas numai publicații aseptizate, precum cele destinate proprietarilor de case de vacanță, amatorilor de reviste umoristice și împătimiților de cuvinte încrucișate. Toate publicațiile sociopolitice independente fie au fost închise de autorități, fie au renunțat să fie publicate, din cauză că le era imposibil să mai funcționeze.
Din fericire, am reușit să găsesc o soluție de compromis pentru mine, exprimându-mi public dorința de a mă ocupa cu activități creative și de regie, domenii în care am avut mare succes. În același timp, mi-am continuat activitatea jurnalistică ca voluntar, fără a-mi dezvălui numele, pentru a nu mă expune public. Aceasta s-a dovedit a fi o tactică eficace. Pe baza întregii mele experiențe și a contactelor profesionale, am fost în măsură să pun la dispoziția mass-mediei independente noi înregistrări video din 2020 și am fost, de asemenea, în măsură să mă angajez în activism civic și politic, devenind cofondator al mișcării civile pentru drepturile omului „Asociația liberă a atleților din Belarus – SOS.BY”. Nu cred că pot fi acuzat de prejudecăți și implicare, deoarece am ales să fiu de partea poporului din țara mea – o dictatură nu are nicio legătură cu obiectivitatea, la fel cum propaganda nu are nicio legătură cu jurnalismul.
În 2021, Belarus s-a situat pe locul 158 din 180 în clasamentul libertății presei. Comparativ cu 2020, a coborât cinci locuri. „Belarus este cea mai periculoasă țară din Europa pentru lucrătorii din mass-media”, avertizează organizația internațională pentru drepturile omului, Reporteri fără Frontiere.
Trebuie remarcate preferințele cetățenilor belaruși în 2020, un an marcat de acțiuni de protest: internetul și platformele de comunicare socială au reprezentat principalele surse de știri pentru 60 % dintre respondenți. Televiziunea – numai în cazul a 11 % dintre respondenți. Presa scrisă – pentru 7 %, și radioul – pentru 5 % dintre ei. După ce a înțeles acest lucru, regimul dictatorial a început să intervină dur și nemilos. Principala născocire a fost lupta împotriva „extremismului”, folosită de atunci ca argument pentru cenzură și persecuție. Autoritățile blochează accesul la conținutul canalelor mass-media care își continuă activitatea din străinătate, iar orice cooperare cu acestea este considerată drept o formă de extremism.
La sfârșitul anului 2023, în Belarus erau încarcerați 32 de jurnaliști. În centrele de detenție, jurnaliștii au fost supuși presiunilor și unor tratamente inumane. Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, bloggerul și jurnalistul Igor Losik la „Radio Liberty” a intrat în greva foamei pentru o lungă perioadă în colonia penitenciară, după care și-a tăiat venele și gâtul. A fost condamnat la 15 ani de închisoare. Urmărirea penală pentru orice formă de cooperare cu mass-media independentă care est etichetată „formațiune extremiste” s-a intensificat. O nouă tendință constă în persecutarea nu numai a reprezentanților societății civile, ci și a cetățenilor obișnuiți care comentează orice eveniment social și politic în fața jurnaliștilor.
La 31 octombrie 2024, regimul din Belarus a catalogat contul meu personal de Instagram drept „material extremist”. Aceasta înseamnă că nu numai eu, ci și toți abonații mei din Belarus vor fi urmăriți penal pentru că mi-au urmărit contul. Peste 5 000 de resurse internet din Belarus au fost declarate „extremiste” de către dictatură. Probabil că nicio altă țară europeană nu se poate lăuda cu astfel de cifre impresionante! Credem noi, belarușii, că se acordă suficientă atenție problemei jurnalismului din această țară? Vă voi spune pe șleau că nu. Nu numai că instituția jurnalismului este pe cale de a fi desființată în Belarus, dar și profesioniștii din domeniul jurnalismului sunt eliminați fizic.
Dictatura încearcă, de asemenea, să-i persecute pe jurnaliștii și activiștii din afara Belarusului. Exemplul meu este o ilustrare vie a acestui gen de persecuție. Regimul a învățat cum să utilizeze instituțiile democratice pentru a-și atinge obiectivele inumane. Jurnaliștii, activiștii, bloggerii și cetățenii activi pe plan politic au fost urmăriți penal pentru infracțiuni fiscale, în principal pentru că nu au plătit impozitele în trecut. Acesta s-a dovedit a fi un ecran de fum perfect pentru a disimula motivațiile politice aflate la baza persecuției. Ales Bialiatski, activist pentru drepturile omului și laureat al Premiului Nobel, se află în închisoare, fiind acuzat infracțiuni financiare. Redactorul-șef al canalului media independent „TUT.BY” (desființat de regim în 2020) și colegii săi se află în spatele gratiilor în virtutea aceluiași articol de lege referitor la fraudele financiare. Articolul privind criminalitatea financiară a fost reținut de Interpol pentru a mă pune sub urmărire. Organizației Interpol i-a luat aproape opt luni pentru a efectua o anchetă internă și a ajunge la concluzia că urmărirea mea încălca articolele 2 și 3 din statut. Cu toate acestea, am fost arestat și încarcerat în închisoarea centrală din Belgrad timp de șapte luni și șase zile. Am petrecut cinci luni în arest la domiciliu, supus unor restricții severe. Curtea Supremă a Serbiei a decis de două ori să mă predea regimului dictatorial din Belarus. În două rânduri, avocatul meu și cu mine am contestat cu succes această hotărâre. Una peste alta, mi-a fost răpit un an din viață, sănătatea mea fizică și mentală fiind afectate. Și asta doar pentru că mi-am ales profesia greșită într-o țară nepotrivită. Și numai pentru că am avut o opinie și mi-am exprimat-o făcând uz de cetățenia activă.
Din fericire, am reușit să am câștig de cauză – altfel nu ați citi aceste cuvinte. Mulțumită solidarității incredibile dintre jurnaliști, oamenii politici, societatea civilă și organizații, am părăsit Serbia și am ajuns în siguranță la Berlin. Dar povestea mea nu s-a încheiat. În fața mea stau încă un proces îndelungat de redresare și multe bătălii de dat. Știu că nu mi-am ales din întâmplare vocația, chiar dacă unii o consideră o formă de extremism. Sunt convins că jurnalismul independent face parte integrantă dintr-o societate democratică, de genul celei pe care doresc să o construiască cetățenii belaruși. Și sperăm că nu va trebui să străbatem de unii singuri acest drum atât de important.
Peter Schmidt, Diandra Ní Bhuachalla și Arnaud Schwartz
CESE, care a reprezentat societatea civilă din UE la COP29 din Baku, capitala Azerbaidjanului, a pledat pentru acțiuni climatice urgente și concrete, solicitând totodată ca justiția socială și justiția de mediu să devină prioritare în negocierile privind clima.
Peter Schmidt, Diandra Ní Bhuachalla și Arnaud Schwartz
CESE, care a reprezentat societatea civilă din UE la COP29 din Baku, capitala Azerbaidjanului, a pledat pentru acțiuni climatice urgente și concrete, solicitând totodată ca justiția socială și justiția de mediu să devină prioritare în negocierile privind clima.
L-am invitat pe Peter Schmidt, președintele Grupului ad-hoc pentru COP, să ne vorbească despre mesajele-cheie ale CESE legate de tema principală a COP29 – finanțarea combaterii schimbărilor climatice.
Peter Schmidt: creșterea bruscă a numărului de evenimente climatice extreme în întreaga lume ne amintește fără drept de apel că trebuie să fim mai ambițioși în materie de climă. Anul acesta este pe cale de a fi consemnat ca cel mai cald din istoria datelor meteorologice, iar dezastrele climatice provocate de om, cum ar fi inundațiile, incendiile forestiere și secetele, au loc mai frecvent și se manifestă cu o intensitate sporită, exacerbând inegalitățile sociale. Costul inacțiunii climatice depășește cu mult costul acțiunii.
Pentru COP29, mizele sunt considerabile. Obținerea unui acord cu privire la soluții globale de finanțare a combaterii schimbărilor climatice este esențială pentru ca țările în curs de dezvoltare să deblocheze mijloacele necesare pentru acțiuni climatice la nivel mondial. Participarea CESE la COP29 de la Baku a adus în dezbatere recomandări bazate pe avizul nostru privind finanțarea acțiunilor climatice, punând accentul pe reconfigurarea arhitecturii financiare internaționale pentru a debloca și a facilita o finanțare eficace și accesibilă a combaterii acțiunilor climatice.
Am insistat asupra necesității de a institui noul obiectiv colectiv cuantificat pentru a elimina lacunele în materie de finanțare a acțiunilor climatice, astfel încât aceasta să devină mai adecvată scopului, mai favorabilă biodiversității, să aibă un impact sporit și să fie direcționată cu mai mare precizie către țările și comunitățile cele mai vulnerabile. Fluxurile de finanțare a combaterii schimbărilor climatice ar trebui să fie ghidate de principiile tranziției juste, în conformitate cu Acordul de la Paris și să se axeze pe obiectivele de dezvoltare durabilă. Este extrem de important ca actorii publici și privați să-și asume angajamente pe termen lung, iar finanțele publice vor juca un rol esențial în mobilizarea investițiilor private destinate inițiativelor în domeniul climei și în reducerea riscurilor asociate cu aceste investiții.
Comitetul solicită, pe de o parte, ca inițiativele locale și mișcările de la nivel local să poată avea acces la finanțarea combaterii schimbărilor climatice, și pe de altă parte, să se adopte o abordare cuprinzătoare pentru a curma ciclul îndatorării și al investițiilor insuficiente în adaptare. Solicităm o distribuție echitabilă a fondurilor pentru climă, pentru a aborda disparitățile. În plus, angajamentul societății civile are o importanță decisivă pentru elaborarea unei abordări democratice și favorabile incluziunii, care să garanteze că investițiile în domeniul climei sunt eficace și sustenabile.
Delegata CESE pentru tineret în cadrul COP (2023-2025), și-a împărtășit așteptările în ce privește COP29. Din perspectiva unei persoane tinere, ca dumneavoastră, care credeți că sunt chestiunile cele mai presante legate de climă, de rezolvat în mod prioritar?
Diandra Ní Bhuachalla: După dezamăgirea stârnită de rezultatele COP28, am încercat să-mi temperez, pe cât posibil, așteptările pentru COP29. În plus, întrucât eram conștientă că rezultatele unei noi conferințe anuale nu puteau fi decât limitate – ca urmare a prezidării ei și de această dată de către un stat care depinde în mare măsură de profiturile generate de combustibilii fosili – mi-a venit destul de greu să mai sper.
Cu toate acestea, după ce m-am consultat cu diferite organizații de tineret din întreaga Europă prin intermediul ședințelor structurate ale Grupului operativ pentru tineret, ca parte a programului „Delegatul CESE pentru tineret în cadrul COP”, mi-am dat seama că cea mai bună opțiune consta în concentrarea atenției asupra justiției climatice și tranziției juste, asupra finanțării combaterii schimbărilor climatice și a noului obiectiv colectiv cuantificat în acest sens, și în creșterea participării semnificative a tinerilor la procesele decizionale de la nivel internațional.
La ora actuală, știind că nu s-a putut obține niciun progres într-o serie de negocieri din cursul primei săptămâni, ca urmare a imposibilității găsirii unui acord și a lipsei de cooperare – inclusiv cu privire la subiecte precum genul, finanțarea combaterii schimbărilor climatice și tranziția justă – îmi dau seama că așteptările mele au fost, încă o dată, mult prea ridicate, și de aceea mi-am reorientat activitatea de sensibilizare către evenimentele conexe și ședințele bilaterale. În prezent, am două mari aspirații: sper ca formulările actuale, în special în ceea ce privește drepturile omului, să rămână neschimbate și să realizăm mici progrese pentru a alinia perfect lucrurile în vederea COP30, în care toată lumea pare acum să-și investească toate speranțele.
Din cauza naturii intersecționale a schimbărilor climatice și a efectelor lor, mi-ar fi imposibil să încerc să ierarhizez problemele în ordinea importanței sau a urgenței. Tinerii sunt îngrijorați în legătură cu viitorul lor, cu securitatea locurilor de muncă și eventuala necesitate de a se recalifica; în legătură cu casele și familiile lor și siguranța în fața furtunilor, inundațiilor și eroziunii; în legătură cu sănătatea și calitatea vieții pentru copiii lor sau chiar a următoarei generații și cu faptul că generația noastră va fi nevoită să poarte negocieri mult mai dificile cu privire la climă atunci când vom deveni la rândul nostru factori de decizie, întrucât măsurile actuale sunt absolut insuficiente, iar impactul acestei inacțiuni va fi resimțit timp de decenii.
Avem nevoie chiar acum de justiție climatică. Avem nevoie chiar acum de o finanțare realistă a combaterii schimbărilor climatice. Avem nevoie chiar acum de o ocupare a forței de muncă și o tranziție energetică corecte, juste și echitabile. Avem nevoie chiar acum de ambiție. Avem nevoie chiar acum de punerea în aplicare.
Avem nevoie de voi toți acum.
COP16 privind biodiversitatea, care a avut loc la Cali, Columbia, în octombrie, s-a încheiat în mod haotic și fără a ajunge la niciun acord cu privire la finanțarea pentru conservarea naturii. L-am întrebat pe dl Arnaud Schwartz, reprezentantul CESE la COP16, dacă putem rămâne optimiști în pofida acestui regres. Ce măsuri ar trebui luate pentru a realiza progrese în ce privește protejarea biodiversității?
Arnaud Schwartz: 200 miliarde de dolari anual. Potrivit ONU, aceasta este suma de bani care ar fi necesară (incluzând toate tipurile de finanțare – publică, privată, națională și internațională) pentru a ne îndeplini obiectivele în materie de biodiversitate. Despre ce este vorba de fapt? Este vorba, nici mai mult, nici mai puțin, despre a stopa prăbușirea lumii organismelor vii, care, la ora actuală, dispar într-un ritm tot mai accelerat, și despre restaurarea naturii, oferindu-i șansa de a supraviețui într-o lume în care viața rămâne posibilă, în loc să o lăsăm pradă lăcomiei și stupidității.
Cum arată viitorul după eșecul COP16?
Fiecare dintre noi, fără excepție, ar trebui să-și pună această întrebare și să o adreseze celor din jurul nostru, cu atât mai mult cu cât se știe că, numai în Franța, se cheltuie anual mai mult de un sfert din această sumă pentru a pregăti sau a câștiga războaie. Într-adevăr, la nivel mondial, reuniunea de la Cali a fost o oportunitate ratată, din cauza lipsei de voință politică și a lipsei de solidaritate economică.
Cu toate acestea, nu este totul pierdut.
Întrezărim și o rază de speranță: această COP le-a recunoscut popoarelor indigene și comunităților locale, inclusiv celor de origine africană, rolul de gardieni ai biodiversității – după ce precedentele CoP s-au codit să o facă timp de vreo 30 de ani; de asemenea, a fost creat și un nou fond al ONU, cunoscut sub numele de Fondul Cali. Pe termen lung, acest fond va fi utilizat pentru a strânge contribuții voluntare de la întreprinderi private, iar jumătate din suma colectată va fi destinată grupurilor de persoane menționate mai sus. Asta este ceva!
Sunteți... sunteți, de fapt...
faceți parte din noi, facem parte din voi, iar pentru a ne continua drumul pe calea noastră comună, logic ar fi să începem prin readucerea economiei noastre pe calea cea bună, în beneficiul binelui comun. Așadar... ca să încetăm să ne mai tăiem singuri craca de sub picioare, ce mai așteptăm pentru a revizui normele internaționale în materie de finanțe și comerț?
Principala temă de interes a delegaților CESE la COP29, Peter Schmidt și Diandra Ní Bhuachalla, a fost finanțarea combaterii schimbărilor climatice, domeniu în care au urmat orientările cuprinse în recentul aviz al CESE intitulat „Finanțarea acțiunilor climatice: o nouă foaie de parcurs pentru a îndeplini obiectivul ambițios privind clima și ODD”. Unul dintre principalele evenimente coordonate de CESE la Baku s-a intitulat „O perspectivă globală către promovarea unei tranziții juste în sectorul agroalimentar”și a avut loc la 18 noiembrie. Evenimentul a explorat conceperea unor sisteme alimentare sustenabile și cu emisii reduse de carbon, care să fie totodată echitabile pentru fermieri, pentru lucrătorii din lanțul de producție și pentru generațiile viitoare. Scopul a fost îmbunătățirea colaborării dintre responsabilii cu elaborarea politicilor și societatea civilă, amplificând vocile provenite din sudul global și promovând soluții climatice favorabile incluziunii și în beneficiul tuturor.
Ca membru al delegației UE, Arnaud Schwartz a participat la reuniuni în care s-au solicitat sinergii sporite între procesele ONU privind diversitatea biologică (CBD) și schimbările climatice(CCONUSC), eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului, ca mijloc de a disponibiliza mai multe resurse, și un rol mai activ pentru societatea civilă organizată în punerea în aplicare a Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal. Aici puteți găsi mai multe informații despre contribuția CESE la COP16.
CESE a organizat la 12 noiembrie, la Pärnu, Estonia, o conferință privind hidrogenul cu emisii scăzute de carbon. Obiectivul acestei manifestări a constat în discutarea și identificarea acțiunilor strategice pentru dezvoltarea unei infrastructuri durabile pentru hidrogen și derivații săi, cu accent pe finanțare și utilizare.
CESE a organizat la 12 noiembrie, la Pärnu, Estonia, o conferință privind hidrogenul cu emisii scăzute de carbon. Obiectivul acestei manifestări a constat în discutarea și identificarea acțiunilor strategice pentru dezvoltarea unei infrastructuri durabile pentru hidrogen și derivații săi, cu accent pe finanțare și utilizare.
Intitulată „Energia offshore pentru e-combustibili: stimularea noii economii bazate pe hidrogen”, conferința a adus laolaltă reprezentanți ai Ambasadei Țărilor de Jos în Estonia, ai Centrului de dezvoltare al comitatului Pärnu, ai Centrului de cercetare aplicată Metrosert, ai Invest Estonia, precum și dezvoltatorul fabricii de e-metanol Power2X.
Hidrogenul verde și cel cu emisii scăzute de carbon sunt componente esențiale ale tranziției noastre energetice, iar inițiative recente, cum ar fi Banca Europeană pentru Hidrogen, au evidențiat faptul că există o dinamică prielnică pentru dezvoltarea unor piețe durabile ale hidrogenului. În acest scop, factorii de decizie politică de la nivelul UE și de la nivel național trebuie să ofere mijloacele necesare pentru a concretiza aceste ambiții și pentru a facilita cooperarea dintre statele membre în vederea adoptării unor strategii eficace.
Referindu-se la această necesitate urgentă, președinta Secțiunii pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională a CESE, Baiba Miltoviča, a declarat: „Utilizarea rapidă a hidrogenului din surse regenerabile pe scară largă este esențială – nu numai pentru transformarea sistemului nostru energetic, ci și pentru bunăstarea socială și economică a Uniunii Europene. Cu toate acestea, este esențial să ne direcționăm resursele cu înțelepciune. Pentru a ne maximiza impactul, trebuie să acordăm prioritate sectoarelor greu de decarbonizat și să stabilim standarde ecologice și sociale eficace, care să asigure condiții de muncă echitabile și sigure”. (mp)
CESE sprijină eforturile de dezvoltare a unui ecosistem industrial mai axat pe factorul uman și adaptat exigențelor viitorului. În același timp, solicită o dezbatere aprofundată privind Industria 5.0 și implicațiile sale sociale și economice.
CESE sprijină eforturile de dezvoltare a unui ecosistem industrial mai axat pe factorul uman și adaptat exigențelor viitorului. În același timp, solicită o dezbatere aprofundată privind Industria 5.0 și implicațiile sale sociale și economice.
Industria 5.0 își propune să plaseze aspectele sociale și de mediu în centrul proceselor operaționale, avansând dincolo de accentul pus de Industria 4.0 pe digitalizare și automatizare. CESE a adoptat recent un aviz intitulat „Industria 5.0 – cum poate deveni o realitate?”, în care pledează pentru un model industrial centrat pe oameni, care să pună în valoare competențele umane și creativitatea.
Industria 4.0 a ignorat în mare măsură impactul uman al automatizării și a acordat o atenție limitată priorităților de mediu, cum ar fi reducerea deșeurilor, circularitatea și energia verde. CESE subliniază că Industria 5.0 ar trebui să abordeze aceste lacune, acordând prioritate valorilor democratice, echității sociale și competitivității durabile. Giuseppe Guerini, raportorul avizului privind Industria 5.0, susține că transformarea digitală ar trebui să contribuie la un „nou pact pentru o industrie curată”, în care factorii umani și creativitatea să joace un rol central.
Industria 5.0 repune oamenii în centrul producției, considerând cunoștințele și competențele lor drept esențiale pentru obținerea unui avantaj competitiv. Ea pune în echilibru automatizarea cu creativitatea umană, utilizând roboți colaborativi pentru sarcini repetitive, ceea ce permite lucrătorilor să se concentreze pe proiectare, planificare și serviciile pentru clienți. Această schimbare pune accentul inclusiv pe sănătatea și siguranța lucrătorilor și pe sprijinul pentru persoanele strămutate din cauza automatizării.
CESE solicită instituțiilor UE să sprijine un ecosistem industrial adaptat exigențelor viitorului, centrat pe factorul uman, bazat pe justiție socială și pe competitivitatea favorabilă incluziunii. Deși își manifestă susținerea față de Industria 5.0, CESE evidențiază necesitatea de a defini în continuare impactul economic, social și tehnologic al acesteia. Politicile europene existente, cum ar fi Pactul verde, Actul privind inteligența artificială și Agenda pentru competențe, oferă o bază pentru această viziune, dar ar trebui actualizate pentru a fi aliniate la principiile Industriei 5.0.
Pentru ca Industria 5.0 să reușească, partenerii sociali și lucrătorii trebuie implicați la toate nivelurile. Această abordare favorabilă incluziunii va promova un mediu de lucru colaborativ care combină punctele forte ale oamenilor și ale mașinilor, făcând locurile de muncă mai inovatoare, mai active și mai durabile.(gb)
Într-o declarație comună, semnată la 14 noiembrie 2024, dna Baiba Miltoviča, președintaSecțiunii pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) a CESE, și dl Andres Jaadla, raportor al avizului Comitetului Regiunilor (CoR) privind locuințele, îndeamnă instituțiile europene să adopte măsuri urgente pentru ca Uniunea Europeană să poată depăși actuala criză a locuințelor. Ei salută, de asemenea, numirea unui comisar european pentru energie și locuințe, care va avea sarcina de a prezenta cel dintâi Plan european privind locuințele la prețuri accesibile.
Într-o declarație comună, semnată la 14 noiembrie 2024, dna Baiba Miltoviča, președintaSecțiunii pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) a CESE, și dl Andres Jaadla, raportor alavizului Comitetului Regiunilor (CoR) privind locuințele, îndeamnă instituțiile europene să adopte măsuri urgente pentru ca Uniunea Europeană să poată depăși actuala criză a locuințelor. Ei salută, de asemenea, numirea unui comisar european pentru energie și locuințe, care va avea sarcina de a prezenta cel dintâi Plan european privind locuințele la prețuri accesibile.
Declarația privind locuințele
invităm Comisia Europeană să organizeze un summit anual al UE privind locuințele sociale și la prețuri accesibile, în parteneriat cu Parlamentul European, CESE și CoR. Acest summit anual al UE ar trebui să reunească toate părțile interesate implicate în punerea în aplicare a acțiunilor statelor membre privind locuințele sociale și la prețuri accesibile, pe baza unei abordări pe mai multe niveluri și a schimbului de bune practici, în conformitate cu principiul subsidiarității;
sprijinim planul comisarului desemnat responsabil cu locuințele de a institui o platformă paneuropeană de investiții în locuințe durabile și la prețuri accesibile, pentru a oferi urgent sprijin parteneriatelor naționale, regionale și locale menite să pună capăt excluziunii în materie de locuințe, în parteneriat cu CESE și CoR;
subliniem că trebuie avute în considerare modalități inovatoare de stimulare a investițiilor publice și de mobilizare a fondurilor UE existente, dacă dorim să găsim o soluție pe termen lung la criza locuințelor;
invităm instituțiile UE să sprijine renovarea în profunzime a clădirilor rezidențiale pe baza unui sprijin financiar diversificat, pe termen lung și inovator, și a unor cadre juridice coerente, care să vizeze populațiile vulnerabile, precum și actorii-cheie de pe teren, în special comunitățile energetice și autoritățile locale;
solicităm o cooperare mai strânsă între actorii de la diferite niveluri de guvernanță: statele membre, instituțiile UE, organizațiile societății civile, guvernele regionale, autoritățile locale.
Ne angajăm să contribuim la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Declarația de la Liège, împărtășind punctele de vedere ale organizațiilor societății civile și ale autorităților locale și regionale din întreaga UE, ca parte a unui efort comun al tuturor instituțiilor UE care urmărește soluționarea crizei locuințelor și consolidarea coeziunii europene în toate dimensiunile sale.
Lunile octombrie și noiembrie au stat sub semnul eșecului celor două summituri mondiale de vârf în domeniul mediului: COP16 – Convenția ONU privind diversitatea biologică și COP29 – Conferința ONU privind schimbările climatice, ambele axate pe finanțarea extrem de necesară pentru conservarea naturii și atenuarea schimbărilor climatice. I-am invitat pe reprezentanții CESE la COP din acest an – Peter Schmidt, Diandra Ní Bhuachalla și Arnaud Schwartz – să își împărtășească opiniile cu privire la consecințele lipsei de măsuri în domeniul climei.
Lunile octombrie și noiembrie au stat sub semnul eșecului celor două summituri mondiale de vârf în domeniul mediului: COP16 – Convenția ONU privind diversitatea biologică și COP29 – Conferința ONU privind schimbările climatice, ambele axate pe finanțarea extrem de necesară pentru conservarea naturii și atenuarea schimbărilor climatice. I-am invitat pe reprezentanții CESE la COP din acest an – Peter Schmidt, Diandra Ní Bhuachalla și Arnaud Schwartz – să își împărtășească opiniile cu privire la consecințele lipsei de măsuri în domeniul climei.
Invitatul nostru surpriză este Andrey Gnyot, regizor și jurnalist belarus, care tocmai a fost eliberat din arest la domiciliu în Serbia, unde a rămas în detenție timp de un an, în așteptarea extrădării, fiind acuzat de către autoritățile din țara sa de comiterea de infracțiuni economice. Prin povestea sa personală, el descrie soarta jurnaliștilor independenți din Belarusul de astăzi, unde chiar și cea mai mică critică la adresa celor aflați la putere îi poate face să fie etichetați ca „dușmani ai poporului” și încarcerați pe baza unor false acuzații de infracțiuni economice.
Invitatul nostru surpriză este Andrey Gnyot, regizor și jurnalist belarus, care tocmai a fost eliberat din arest la domiciliu în Serbia, unde a fost ținut în detenție timp de un an, în așteptarea extrădării, fiind acuzat de către autoritățile din țara sa de comiterea de infracțiuni economice. Prin povestea sa personală, el descrie soarta jurnaliștilor independenți din Belarusul de astăzi, unde chiar și cea mai mică critică la adresa celor aflați la putere îi poate face să fie etichetați ca „dușmani ai poporului” și încarcerați pe baza unor false acuzații de infracțiuni economice.
Câștigătoarea concursului de fotografie „Conectarea UE 2024” este Martina Cikojević, redactoare și jurnalistă pentru Sindicatul lucrătorilor din serviciile poștale din Croația. Fotografia sa, „Grand Place din Bruxelles sub clar de lună”, i-a permis să câștige un sejur de două zile la Bruxelles în timpul Săptămânii societății civile a CESE din martie 2025.
Câștigătoarea concursului de fotografie „Conectarea UE 2024” este Martina Cikojević, redactoare și jurnalistă pentru Sindicatul lucrătorilor din serviciile poștale din Croația.
Fotografia sa, „Grand Place din Bruxelles sub clar de lună”, i-a permis să câștige un sejur de două zile la Bruxelles în timpul Săptămânii societății civile a CESE din martie 2025.
Dna Cikojević a participat la seminarul „Conectarea UE 2024” din acest an, care a avut loc la 17 și 18 octombrie la Bruxelles. Seminarul a reunit atașați de presă și responsabili cu comunicarea din organizații ale societății civile din UE, precum și jurnaliști. Sub titlul: „Un bastion al democrației: cum poate fi ajutat jurnalismul să supraviețuiască și să se dezvolte”, el s-a axat pe schimbările fără precedent cu care se confruntă jurnaliștii într-o lume marcată de evoluția rapidă a IA și de presiuni politice tot mai mari.
Participanții s-au alăturat, de asemenea, sesiunii de colaborare în rețea „Munca atașaților de presă și a responsabililor cu comunicarea în era Instagram, TikTok și AI – cum să vă faceți auzit mesajul”, care a inclus două ateliere. Concursul de fotografie a făcut parte din atelierul pe tema „Lecții privind conținutul comunicării”, condus de Tom Moylan, specialist în comunicare.
Dna Cikojević a declarat că fotografia sa, care înfățișează luna întrezărindu-se prin norii întunecați și luminând noaptea, poate fi legată și la nivel simbolic de tema seminarului. „Nimeni nu poate împiedica luna să-și răspândească lumina în întuneric. Nimeni nu ar trebui să-i împiedice pe jurnaliști să răspândească adevărul pentru a face posibilă o societate mai bună, mai sigură și mai echitabilă”, a declarat ea.
În calitate de câștigătoare a concursului de fotografie, dna Cikojević va participa la cea de-a doua Săptămână a societății civile a CESE, care va avea loc în perioada 17-21 martie, la sediul CESE din Bruxelles. Tema din acest an este „Consolidarea coeziunii și a participării în societățile polarizate”.
Unitatea Presă a CESE o felicită pe Martina și le mulțumește tuturor celor care și-au trimis fotografiile.(ll)
În octombrie, CESE a adoptat un aviz care propune o regândire fundamentală a modului în care funcționează finanțele UE. Comitetul a solicitat o mai mare transparență și o participare mai numeroasă a cetățenilor din întreaga UE, ceea ce ar consolida democrația și încrederea opiniei publice.
În octombrie, CESE a adoptat un aviz care propune o regândire fundamentală a modului în care funcționează finanțele UE. Comitetul a solicitat o mai mare transparență și o participare mai numeroasă a cetățenilor din întreaga UE, ceea ce ar consolida democrația și încrederea opiniei publice.
Pentru a se ajunge la acest deziderat, CESE a recomandat elaborarea unui cadru comun de transparență fiscală, care să implice cetățenii în procesele bugetare, și crearea de instrumente digitale pentru informații bugetare mai clare.
„Haideți să ne imaginăm că am putea urmări fiecare euro din fondurile UE – de la Bruxelles la guvernele naționale și până în comunitatea noastră locală”, a propus raportoarea avizului, Elena Calistru.
În opinia CESE, un cadru comun pentru transparența fiscală va stabili standarde clare și coerente pentru toate programele finanțate de UE și va asigura o raportare uniformă și un acces facil la datele financiare în toate statele membre. Accentul ar fi pus mai degrabă pe promovarea celor mai bune practici decât pe introducerea de noi reglementări.
Bugetarea participativă ar permite cetățenilor să aibă un cuvânt direct de spus în deciziile privind cheltuielile publice, în special la nivel local, integrând în același timp elemente participative în procesele bugetare de la nivelul UE.
CESE s-a exprimat în favoarea unei platforme digitale unificate, ușor de utilizat, care să ofere date bugetare în timp real, vizualizări clare și informații cu privire la modul în care fondurile UE produc rezultate. Acest lucru ar spori înțelegerea și implicarea publicului în ceea ce privește informațiile financiare.
CESE a subliniat, de asemenea, importanța sensibilizării publicului, a asigurării unei supravegheri mai stricte și a alinierii practicilor financiare la obiectivele UE, cum ar fi coeziunea și durabilitatea, pentru a promova cooperarea și responsabilitatea.
„Finanțele UE nu se referă doar la cifre. Este vorba despre încredere și democrație și despre transformarea Europei spre binele cetățenilor săi”, a conchis dna Calistru. (tk)
