Seminarul CESE pe tema „Conectarea UE”, care reunește anual profesioniști din sectorul comunicării din rândul organizațiilor societății civile, va avea loc la Bruxelles, la 17 și 18 octombrie 2024. El se va axa pe jurnalism și pe importanța menținerii independenței și relevanței acestuia în contextul presiunii politice tot mai mari asupra mass-mediei și al creșterii rapide a IA generative. 

Intitulat „Ultimul bastion al democrației: în sprijinind jurnalismul să supraviețuiască și să se dezvolte”, seminarul va include ateliere și o sesiune de colaborare în rețea:

• Jurnalismul responsabil în era post-adevăr – nivelurile democrației se prăbușesc în toată lumea, iar jurnaliștii se confruntă cu noi provocări, cum ar fi utilizarea tot mai malignă a IA pentru a răspândi știri false. În plus, unele vechi neajunsuri, cum ar fi lipsa transparenței proprietății asupra mass-mediei sau finanțarea insuficientă, par să persiste. Ce-ar trebui să facă jurnalismul pentru a rămâne o cheie de boltă a democrației? Mai este viabil în prezent jurnalismul responsabil? Într-o lume în care canalele mass-media concurează cu influențatorii sau cu platformele de comunicare socială ca surse de știri, va trebui jurnalismul să se reinventeze pentru a rămâne un bun public? Pot contribui cele mai noi acte legislative ale UE la transformarea IA într-un aliat al libertății presei? 
• Un loc de muncă periculos – reportajul de investigație – Jurnalismul de investigație are o lungă tradiție de a trage puterea la răspundere, devenind portavocea celor care încearcă să denunțe abuzul de poziție și privilegiile. Cu ce tipuri de provocări se confruntă jurnaliștii de investigație pentru a aduce la lumină adevărul? Ce mecanisme de protecție au la dispoziție pentru a se apăra de amenințări? Poate să le asigure noua legislație a UE mai multă libertate și putere? 
• Munca de atașat de presă sau de responsabil cu comunicarea în era Instagram, TikTok și IA – cum să vă transmiteți mesajul (sesiune de colaborare în rețea și ateliere) – Prin prezentări și ateliere practice, sesiunea își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra minunatei lumi noi a comunicării cu diverse categorii de public, inclusiv cu tinerii. 

Seminarul pe tema „Conectarea UE” oferă o platformă în cadrul căreia responsabilii cu presa și comunicarea ai organizațiilor societății civile pot stabili contacte și dezbate chestiuni actuale de interes comun care afectează Europa. El va reuni membri ai CESE și alți reprezentanți ai UE, organizații partenere din statele membre, jurnaliști și cercetători pentru a dezbate chestiunile arzătoare la ordinea zilei. Programul complet și lista vorbitorilor vor fi disponibile curând pe site-ul web al CESE. Pentru informații suplimentare, vă puteți adresa în scris la: pressofficers@eesc.europa.eu. (ll)

Comitetul Economic și Social European (CESE) ia inițiativa de a susține valorile consacrate la Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris, din perspectiva societății civile.

În peisajul geopolitic actual fragil, CESE propune declararea unui armistițiu simbolic în timpul jocurilor, reflectând cele trei valori originale, excelența, respectul și prietenia. Societatea civilă organizată pledează pentru construirea unei lumi pașnice și mai bune prin educarea tinerilor prin sport, fără niciun fel de discriminare, în spiritul prieteniei, solidarității și fair play-ului.

Oliver Röpke, președintele CESE, a declarat: „Jocurile întruchipează spiritul unității și păcii, nu cunosc granițe și reunesc toate categoriile sociale. Prin promovarea acestor valori, sperăm să inspirăm o mișcare globală pentru asigurarea păcii și solidarității.”

Laurențiu Plosceanu, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, a afirmat: „Prin această inițiativă am dori să susținem valorile sportului care sunt perene. Valorile pe care le apărăm au puterea de a schimba lumea și de a uni oameni și țări.”

Krzysztof Pater, vicepreședintele CESE pentru buget, a adăugat: „Jocurile de la Paris arată că fiecare are dreptul de a participa la această sărbătoare a sportului, fără discriminare. Persoanele cu handicap reprezintă un exemplu puternic pentru publicul din întreaga lume, evidențiind valorile curajului, hotărârii și egalității.”

Dimitris Dimitriadis, fost președinte al CESE și președinte al Secțiunii pentru relații externe a CESE, a menționat: „Armistițiul sau Ekeheiria în greaca veche, este mai oportun ca niciodată. Trebuie să relansăm și să punem în practică ideea armistițiului ca rază de speranță ce inspiră umanitatea și promovează pacea și dialogul.”

Giulia Barbucci, fostă vicepreședintă a CESE pentru buget și membră a CESE, a spus: „Pentru prima dată în istorie, bărbații și femeile concurează în număr egal la Jocurile de la Paris. Dar trebuie să ne amintim că paritatea în participare nu este sinonimă cu egalitatea și că mai sunt multe de făcut în legătură cu acest obiectiv în domeniul sportului.”

Isabel Caño Aguilar, fostă vicepreședintă a CESE responsabilă cu comunicarea și membră a CESE, a declarat: „Dorința mea pentru Jocurile de la Paris este ca toate categoriile de handicap să fie reprezentate echitabil, ca toții participanții să aibă dreptul de a concura și de a fi protejați, în special participanții cu dizabilități intelectuale!” (mt)

Sesiunea plenară a CESE din iulie a inclus adoptarea avizului pe tema Digitalizarea energiei: echilibrarea oportunităților și riscurilor pentru consumatorii europeni. 

Acest aviz, elaborat de Kęstutis Kupšys, membru al CESE, subliniază că energia ar trebui să rămână accesibilă ca preț, adaptabilă și ușor de utilizat pentru consumatori. Digitalizarea energiei nu înseamnă sisteme „exclusiv digitale”. 

Consumatorii trebuie să rămână prioritatea absolută, iar modalitățile tradiționale de desfășurare a activității trebuie menținute. UE trebuie să facă progrese în ceea ce privește dezvoltarea unor instrumente digitale ușor de utilizat, care să răspundă nevoilor diverse și să promoveze accesul egal la serviciile energetice digitale. 

Cu toate acestea, consumatorii ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a alege prețurile, tipurile de contract și serviciile pentru clienți în mod „pre-digital”. „Digitalizarea energiei oferă oportunități și provocări. Trebuie să colaborăm pentru a ne asigura că tranziția către energia digitală este favorabilă incluziunii, sigură și cu adevărat benefică pentru toți consumatorii europeni, transformând punctele forte în oportunități”, a declarat dl Kupšys. 

Pana informatică survenită recent a provocat haos în transporturi și în activitatea întreprinderilor din întreaga lume, arătând cât de important este să se evite dependența excesivă de tehnologie. 

Avantajele tranziției către energia digitală nu ar trebui să mascheze cealaltă față a monedei: riscurile și provocările. Din acest motiv, protecția consumatorilor și sprijinirea lucrătorilor trebuie să rămână o prioritate de prim ordin. 

Este important să se elaboreze reglementări dinamice în materie de protecție a consumatorilor, adaptate la noile contexte și la participanții din sector, dar care să le ofere lucrătorilor și formare, programe de recalificare și asistență financiară. (mp)

Sesiunea plenară a CESE din iulie a inclus o dezbatere cu ministrul ungar al afacerilor europene, János Bóka, care a prezentat principalele priorități ale Președinției ungare a Consiliului UE. 

Ungaria preia președinția prin rotație într-o perioadă sensibilă pentru Europa, o perioadă de tranziție politică în cadrul instituțiilor și de provocări extraordinare pentru Uniune. „Președinția ungară a Consiliului din 2024 vine într-o perioadă de crize multiple”, a declarat dl Bóka. Asistăm la un război în vecinătatea noastră, la scăderea competitivității europene, la creșterea tensiunilor în relațiile comerciale ale UE, la provocări demografice, la migrația necontrolată și la scăderea perspectivelor pentru fermierii europeni.” 

Subliniind că Comitetul are o istorie îndelungată de a conlucra fructuos cu președințiile Consiliului, dl Oliver Röpke, președintele CESE, a vorbit despre rolul instituției de gardian al valorilor europene: „Comitetul nostru se angajează să colaboreze îndeaproape cu Președinția ungară pentru a garanta că UE ia măsuri cu privire la ceea ce europenii consideră a fi cele mai urgente priorități. Vom fi parteneri neprețuiți, dar și critici fermi și constructivi. Societatea civilă are o voce puternică, iar noi ne vom asigura că este auzită.” 

Unii membri ai CESE și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu poziția Ungariei cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, la respectarea statului de drept în UE și la restrângerea spațiului societății civile în Ungaria. Dl Bóka a afirmat că Președinția ungară este pe deplin conștientă de responsabilitățile sale și a subscris atât la poziția comună a UE privind Ucraina, cât și la statul de drept și la valorile europene. Președinția ungară a contactat deja CESE, solicitând elaborarea a zece avize exploratorii. Pentru mai multe informații cu privire la activitățile CESE în timpul Președinției ungare, vă rugăm să consultați site-ul internet al CESE. (mp)

Au fost anunțați finaliștii premiilor europene pentru producția ecologică din 2024: 24 de proiecte din 12 țări ale UE, acoperind opt categorii. Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Bruxelles, la 23 septembrie, în paralel cu sărbătorirea anuală a Zilei Europene a Produselor Ecologice. 

Premiile, aflate la a treia ediție, recompensează proiecte inovatoare și durabile și care aduc o valoare adăugată semnificativă producției și consumului ecologic. Acestea oferă câștigătorilor o platformă pentru a-și prezenta bunele practici unui public mai larg. 

Premiile sunt organizate de Comisia Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul European al Regiunilor, COPA-COGECA și IFOAM Organics Europe, Parlamentul European și Consiliul UE. Juriul de selecție este alcătuit din șapte membri desemnați de aceste organisme. 

Printre finaliști se numără: 

• Cea mai bună fermieră ecologică: Blagovesta Vasilieva (Bulgaria), Caroline Devillers (Belgia), Reinhild Frech-Emmelmann (Austria) 
• Cel mai bun fermier ecologic: Gianpaolo Mancini (Italia), Tommi Hasu (Finlanda), Benny Schöpf (Germania) 
• Cea mai bună regiune ecologică: Comunidade Intermunicipal do Alto Tâmega e Barroso (Portugalia), Castilla – La Mancha (Spania), Savo de Sud (Finlanda) 
• Cel mai bun oraș ecologic: BioStadt Bremen (Germania), Cascais (Portugalia), Las Rozas (Spania) 
• Cel mai bun district ecologic: Distretto del Cibo Monregalese (Italia), Bioregião de S. Pedro do Sul (Portugalia), Sörmland Bio-district (Suedia) 
• Cel mai bun IMM prelucrător de alimente ecologice: Biologon GmbH (Austria), Gino Girolomoni Cooperativa Agricola (Italia), Organic veggie food GmbH (Germania) 
• Cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice: BIOGAST GmbH (Austria), Coolanowle Organic Meats (Irlanda), SAiFRESC (Spania) 
• Cel mai bun restaurant/serviciu de alimentație care servește produse ecologice: B2 Bio pur GmbH (Germania), Biohotel St. Daniel (Slovenia), Kalf & Hansen (Suedia) 

Producția ecologică din UE acoperă 17 milioane de hectare (10,5 % din terenurile agricole ale UE în 2022), iar obiectivul este de a atinge ținta Pactului verde european de 25 % până în 2030. Sensibilizarea sporită a publicului și cererea consumatorilor sunt esențiale. Premiile europene pentru producția ecologică, create în 2022 ca parte a Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, recunosc excelența de-a lungul întregului lanț valoric ecologic, de la agricultură la serviciile alimentare, sporind vizibilitatea și cunoașterea practicilor ecologice. (ks)

CESE solicită Comisiei să facă din subiectul îngrijitorilor informali o prioritate politică și să creeze o platformă pentru schimbul de bune practici între statele membre.

În iulie, CESE a adoptat un aviz prin care solicita adoptarea unor măsuri suplimentare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, pentru a-i proteja mai bine pe îngrijitorii informali și pentru a recunoaște contribuția lor esențială la viața societății.

Aceste măsuri includ: crearea de către Comisia Europeană a unei platforme pentru schimbul de bune practici între statele membre, furnizarea de servicii comunitare de înaltă calitate și accesibile pentru a reduce povara suportată de îngrijitorii familiali și furnizarea de servicii care să le permită acestora să se odihnească. De asemenea, este esențial ca îngrijitorii să poată avea acces la condiții de muncă flexibile, astfel încât să nu fie obligați să renunțe la locul de muncă pentru a avea grijă de membrii familiei.

Pietro Barbieri, raportorul avizului, a declarat: „CESE este pregătit să facă auzită vocea unui grup de persoane din societatea noastră care sunt în mare măsură invizibile: îngrijitorii informali. Aceste persoane sunt adesea obligate să renunțe la locul de muncă și, în consecință, își pierd veniturile și multe dintre drepturi. Îngrijitorii informali își desfășoară activitatea în umbră. Acum este momentul să aducem eforturile lor în prim-plan”.

CESE invită statele membre să ia măsuri adecvate pentru a garanta că decizia de a se angaja la o îngrijire informală este luată cu bună știință, că sunt combătute inegalitățile de gen, că îngrijitorii informali își pot păstra locul de muncă și remunerarea prin condiții de muncă mai flexibile și pot reintra cu ușurință pe piața muncii în cazul în care sunt obligați să o părăsească un anumit timp. Este important să se asigure un echilibru adecvat între viața profesională și cea privată.

Îngrijirile informale nu afectează în același mod bărbații și femeile. Un procent uriaș de îngrijitori informali sunt femei, dintre care aproximativ 70 % își îngrijesc copiii, soții sau frații sau surorile. Pe lângă faptul că sunt expuse unor riscuri mai mari de epuizare și tulburări psihofizice, aceste femei sunt expuse unui risc grav de sărăcie. „Avem unul dintre cele mai bune sisteme de protecție socială din lume, dar, în multe cazuri, acesta se bazează pe corpurile, brațele și voința femeilor”, a declarat dl Barbieri.

Pentru a putea monitoriza impactul normelor și reglementărilor relevante, este extrem de important să existe acces la date calitative și cantitative care descriu condițiile reale de viață ale îngrijitorilor informali. CESE solicită adoptarea unor strategii de cercetare suplimentare, în special prin cooperarea cu Eurofound și cu implicarea părților interesate relevante.

Aproape jumătate din cei peste trei milioane de stagiari din UE nu primesc nicio compensație și aproape o treime nu au acces la protecție socială

În luna iulie, CESE a organizat o dezbatere la nivel înalt privind îmbunătățirea legislației UE privind stagiile, în contextul solicitărilor societății civile și ale organizațiilor de tineret de a pune capăt practicii larg răspândite a stagiarilor care lucrează gratuit și care nu au acces la protecție socială sau la alte drepturi sociale și de muncă.

În cadrul dezbaterii din sesiunea plenară cu comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, CESE a salutat ultimele propuneri ale Comisiei care vizează îmbunătățirea stagiilor în Europa – Directiva privind stagiile și Cadrul de calitate consolidat pentru stagii.

Cu toate acestea, CESE a îndemnat colegiuitorii să consolideze propunerile pentru a preveni utilizarea abuzivă a stagiilor ca sursă de forță de muncă ieftină sau de înlocuire a locurilor de muncă de început de carieră. Comitetul a subliniat importanța unei compensații echitabile pentru stagiari și a acoperirii cheltuielilor de subzistență pe care aceștia le suportă atunci când participă la un stagiu.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat că „stagiile sunt un instrument esențial care le permite tinerilor să dobândească experiență profesională directă. Trebuie să ne asigurăm că niciun tânăr nu este exclus de la aceste oportunități din cauza constrângerilor financiare. Acesta este motivul pentru care stagiile trebuie compensate echitabil. Trebuie să combatem stagiile care exploatează tinerii în Europa și mulțumesc Comisiei pentru propunerile sale de realizare a acestui obiectiv.”

Comisarul Schmit a declarat că „stagiile pot fi o modalitate excelentă pentru tineri de a dobândi o experiență profesională inițială, de a achiziționa noi competențe și de a-și construi o rețea de contacte. Cu toate acestea, ele trebuie să fie stagii de bună calitate. Aceasta înseamnă că trebuie să existe un obiectiv de învățare clar, că stagiarii trebuie să fie remunerați și să beneficieze de mentorat și îndrumare pentru a-i ajuta să intre pe piața muncii.”

În avizul său „Directiva privind stagiile și un cadru consolidat de calitate pentru stagii”, CESE a subliniat rolul esențial jucat de autoritățile relevante în combaterea raporturilor de muncă obișnuite disimulate ca stagii. Partenerii sociali pot juca un rol esențial în aceste eforturi, în conformitate cu practicile naționale existente.

„Îmbunătățirea cadrului de calitate pentru stagii în întreaga Europă, în special consolidarea conținutului educațional și de formare, precum și combaterea abuzurilor și a utilizării abuzive a stagiilor sunt esențiale. Prin urmare, solicităm Comisiei să îmbunătățească propunerile prezentate pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective”, a declarat raportoarea avizului, Nicoletta Merlo. (ll)

CESE a avertizat deja cu privire la impactul viitoarei extinderi a UE asupra sectorului agricol. Această extindere se înscrie într-un context de provocări globale semnificative: de la schimbările geopolitice la cele climatice și până la tranzițiile în politicile energetică și de mediu. CESE subliniază importanța unei pregătiri aprofundate și a unei aderări depline la valorile UE a noilor membri. 

În sesiunea sa plenară din iulie, CESE a adoptat un aviz în care subliniază complexitatea procesului de extindere și insistă asupra necesității de a garanta că sectorul agricol atât din statele membre actuale, cât și din țările candidate este pregătit pentru mutații, este sustenabil și beneficiază de un sprijin echilibrat. Această extindere urmărește să crească autonomia strategică a UE și să reducă amprenta de mediu a agriculturii. Cu toate acestea, în trecut, extinderile au dus la rezultate eterogene, aducând adesea beneficii întreprinderilor agricole mai mari, în detrimentul fermelor mai mici, situate în mediul rural. 

Acest lucru a fost subliniat de raportorul avizului, Stoyan Tchoukanov, care a remarcat că, deși extinderile anterioare s-au bucurat, în general, de succes, ele nu au adus beneficii zonelor rurale și micilor fermieri. El a subliniat necesitatea de a gestiona cu atenție sistemul agricol, pentru a evita perturbările. 

Pentru a evita eventualele cazuri de dezinformare și a asigura o integrare armonioasă, CESE pledează pentru o colectare cuprinzătoare a datelor și o monitorizare a reformelor agricole. Țările candidate vor trebui să se adapteze la evoluția politicii agricole comune (PAC), care, în prezent, se concentrează în mai mare măsură pe serviciile ecosistemice decât pe sprijinul tradițional. Se preconizează că extinderea va duce la o creștere semnificativă a suprafeței agricole a UE, în special odată cu aderarea Ucrainei, care, doar ea singură, ar extinde cu un sfert această suprafață. 

CESE recomandă adoptarea unei abordări a integrării treptate, care să prevadă bugete specifice pentru a sprijini subsectoarele agricole cele mai afectate, în special IMM-urile. Viitoarele reforme ale PAC ar trebui să se axeze pe durabilitate, înlocuind subvențiile bazate pe hectar cu stimulente care să aducă beneficii de mediu și societale. 

În general, CESE solicită un proces de extindere atent și care să dispună de un sprijin suficient, pentru a garanta că toate statele membre pot beneficia de acesta și că practicile agricole ale UE continuă să fie sustenabile și echitabile în contextul tensiunilor geopolitice tot mai mari.

CESE a criticat planul actual al Comisiei Europene privind materialele avansate pentru lipsa de finanțare, de obiective cuantificabile și de indicatori de durabilitate. În avizul său privind comunicarea relevantă a Comisiei, Comitetul pledează pentru o strategie cuprinzătoare menită să garanteze poziția de lider mondial a UE în acest sector fundamental. 

„Materialele avansate sunt esențiale pentru industrie, creșterea economică și durabilitate în UE. Avem nevoie de indicatori de durabilitate în toate procesele de producție și trebuie să garantăm competențele și forța de muncă calificată adecvate”, a declarat Anastasis Yiapanis, raportorul avizului. 

Comitetul avertizează că planul Comisiei nu dispune de ambiția și obiectivele specifice necesare pentru a garanta poziția de lider a UE în sectorul industrial. Coraportorul Gerardo Luis Arroyo Herranz subliniază absența unor obiective cuantificabile, termene limită și indicatori-cheie de performanță. CESE solicită o abordare strategică îndrăzneață pentru a consolida capacitățile UE în materie de materiale avansate și propune includerea asistenței medicale ca domeniu strategic, având în vedere impactul său industrial semnificativ. 

O recomandare esențială este aceea de a realiza tranziția către o economie circulară pentru a reduce dependența de materii prime. Acest lucru necesită o cooperare consolidată între industrie, mediul academic și factorii de decizie politică, investiții substanțiale în cercetare și dezvoltare, și dezvoltarea competențelor. „Fără o forță de muncă calificată în mod corespunzător, orice acțiune riscă să eșueze. UE trebuie să pună în aplicare programe de perfecționare și recalificare și inițiative în materie de educație și formare profesionale inițiale”, a declarat dl Arroyo Herranz. 

CESE consideră că suma de 250 de milioane EUR propusă pentru materiale avansate în cadrul programului Orizont Europa nu este suficientă și solicită o finanțare mai substanțială, stimulente fiscale și procese birocratice simplificate pentru a stimula investițiile și inovarea. Garantarea unei aprovizionări stabile cu materii prime critice reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare. 

CESE pledează pentru consolidarea capacității interne a UE și diversificarea surselor, inclusiv crearea de parteneriate cu Coreea de Sud și Statele Unite și stabilirea de contracte pe termen lung cu țări mai mici, pentru a atenua întreruperile aprovizionării. (gb)

Alegerile europene au demonstrat că majoritatea proeuropeană continuă să existe, dar au arătat, de asemenea, că alegătorii din întreaga UE solicită răspunsuri politice și legislative urgente la provocările aduse în discuție în campania electorală. În caz contrar, există riscul ca majoritatea proeuropeană să nu se mai bucure de sprijin, deoarece cetățenii ar putea întoarce din ce în ce mai mult spatele forțelor politice tradiționale. 

În sesiunea sa plenară din iulie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a găzduit o dezbatere privind starea democrației în Europa, cu participarea președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și a reprezentanților grupurilor politice din Parlamentul European nou ales. 

Președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat că „alegerile europene din iunie au reprezentat un semnal de alarmă: în urma acestor rezultate, este de datoria noastră să reflectăm asupra situației actuale a democrației. Suntem uniți în convingerea noastră că Uniunea Europeană este singurul răspuns în acest sens, oferind o formă de democrație care îmbunătățește în mod vizibil calitatea vieții în întreaga Europă.” 

Pentru a consolida sprijinul în favoarea democrației în Europa, UE, după cum a subliniat Roberta Metsola, trebuie să demonstreze că politica este în continuare principalul factor de schimbare pozitivă în societate și în comunitate. „Angajatorii, lucrătorii și societatea civilă sunt indispensabili pentru construirea Europei – în toate orașele și regiunile noastre europene. Pentru că acesta este locul în care începe Europa și în care democrația este în acțiune.”

În dezbaterea cu reprezentanții grupurilor politice, Željana Zovko, vicepreședintă a Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup din Parlamentul European, a declarat că grupul său se așteaptă ca politicile lansate în cursul mandatului anterior să fie continuate. Ana Catarina Mendes, vicepreședintă a Grupului Socialiștilor și Democraților (S&D), a declarat că este esențial să se pună accentul pe punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și pe combaterea sărăciei. Dan Barna, vicepreședinte al Grupului RENEW, a îndemnat noua Comisie Europeană să apere statul de drept utilizând instrumentele existente într-un mod mai eficient. Kira-Marie Peter-Hansen, vicepreședintă a Grupului Verzi/ALE, a menționat cât de important este ca Pactul verde să rămână o politică esențială a UE. Martin Schirdewan, copreședinte al Grupului Stângii, a precizat că grupul său va solicita noii Comisii să facă față costurilor crizei locuințelor. (mt)