European Economic
and Social Committee
European Economic
and Social Committee
The European Economic and Social Committee (EESC) is the voice of organised civil society in Europe.
Find out more about its role and structure at http://www.eesc.europa.eu/en/about
The EESC issues between 160 and 190 opinions, evaluation and information reports a year.
It also organises several annual initiatives and events with a focus on civil society and citizens’ participation such as the Civil Society Prize, the Civil Society Days, the Your Europe, Your Say youth plenary and the ECI Day.
Find the latest EESC opinions and publications at http://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-reports/opinions and http://www.eesc.europa.eu/en/our-work/publications-other-work/publications respectively.
The EESC is active in a wide range of areas, from social affairs to economy, energy and sustainability.
Learn more about our policy areas and policy highlights at http://www.eesc.europa.eu/en/policies
The EESC holds nine plenary sessions per year. It also organises many conferences, public hearings and high-level debates related to its work.
Find out more about our upcoming events at http://www.eesc.europa.eu/en/agenda/our-events/upcoming-events
Here you can find news and information about the EESC'swork, including its social media accounts, the EESC Info newsletter, photo galleries and videos.
Read the latest EESC news http://www.eesc.europa.eu/en/news-media/news and press releases http://www.eesc.europa.eu/en/news-media/press-releases
The EESC brings together representatives from all areas of organised civil society, who give their independent advice on EU policies and legislation. The EESC's326 Members are organised into three groups: Employers, Workers and Various Interests.
Find out more about our Members and groups at http://www.eesc.europa.eu/en/members-groups
The EESC has six sections, specialising in concrete topics of relevance to the citizens of the European Union, ranging from social to economic affairs, energy, environment, external relations or the internal market.
Find out more at http://www.eesc.europa.eu/en/sections-other-bodies
Inflația atinge, în Uniunea Europeană, cel mai ridicat nivel de după introducerea monedei euro. În prezent, 96,5 de milioane de europeni sunt expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială: aceste persoane sunt afectate, în cea mai mare măsură, de creșterea masivă a prețurilor la bunuri și servicii, de creșterea costurilor energiei și de pierderea puterii de cumpărare.
Acestea sunt doar câteva dintre cifrele alarmante evidențiate în avizul CESE elaborat de Felipe Medina Martín și adoptat în sesiunea plenară din iulie.
Criza energetică are consecințe grave asupra economiei europene. Prețurile ridicate ale energiei, materiilor prime, serviciilor și bunurilor industriale au dus la o inflație ridicată și la încetinirea creșterii economice și au exercitat o presiune puternică asupra finanțelor publice și a întreprinderilor, subminând competitivitatea economică externă.
CESE subliniază că, pentru a inversa această tendință, gospodăriile și sectoarele-cheie (sectorul agroalimentar, cel al transporturilor, cel al comerțului cu amănuntul etc.) ar trebui să beneficieze de planuri de reducere a impactului creșterii prețurilor energiei, și invită instituțiile europene să instituie mecanisme de control. Politicile viitoare ar trebui să fie adaptate, țintite și să contracareze efectele negative ale tranziției, sprijinind, în special, familiile cu venituri mai mici și cu dificultăți mai mari.
Unele măsuri naționale de control al prețurilor s-au dovedit a fi cea mai adecvată măsură de atenuare a efectelor prețurilor ridicate ale produselor de bază asupra bugetelor familiilor. De exemplu, „excepția iberică” aplicată sistemului de prețuri de pe piața energiei electrice a permis Spaniei și Portugaliei să limiteze prețul gazului în centralele de producție a energiei electrice și, prin urmare, să reducă drastic facturile. Reducerea temporară a TVA la prețurile energiei electrice, la alimente și la combustibil, adoptată în unele state membre, este un alt exemplu. (mp)