European Economic
and Social Committee
European Economic
and Social Committee
The European Economic and Social Committee (EESC) is the voice of organised civil society in Europe.
Find out more about its role and structure at http://www.eesc.europa.eu/en/about
The EESC issues between 160 and 190 opinions, evaluation and information reports a year.
It also organises several annual initiatives and events with a focus on civil society and citizens’ participation such as the Civil Society Prize, the Civil Society Days, the Your Europe, Your Say youth plenary and the ECI Day.
Find the latest EESC opinions and publications at http://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-reports/opinions and http://www.eesc.europa.eu/en/our-work/publications-other-work/publications respectively.
The EESC is active in a wide range of areas, from social affairs to economy, energy and sustainability.
Learn more about our policy areas and policy highlights at http://www.eesc.europa.eu/en/policies
The EESC holds nine plenary sessions per year. It also organises many conferences, public hearings and high-level debates related to its work.
Find out more about our upcoming events at http://www.eesc.europa.eu/en/agenda/our-events/upcoming-events
Here you can find news and information about the EESC'swork, including its social media accounts, the EESC Info newsletter, photo galleries and videos.
Read the latest EESC news http://www.eesc.europa.eu/en/news-media/news and press releases http://www.eesc.europa.eu/en/news-media/press-releases
The EESC brings together representatives from all areas of organised civil society, who give their independent advice on EU policies and legislation. The EESC's326 Members are organised into three groups: Employers, Workers and Various Interests.
Find out more about our Members and groups at http://www.eesc.europa.eu/en/members-groups
The EESC has six sections, specialising in concrete topics of relevance to the citizens of the European Union, ranging from social to economic affairs, energy, environment, external relations or the internal market.
Find out more at http://www.eesc.europa.eu/en/sections-other-bodies
UE și statele membre trebuie să pună în aplicare măsuri care să îmbunătățească viața celor care oferă îngrijire pe termen lung rudelor cu handicap sau cu boli cronice sau degenerative, a afirmat CESE în avizul din proprie inițiativă „Rolul membrilor de familie care îngrijesc persoane cu handicap și persoane în vârstă”, adoptat în sesiunea plenară din octombrie.
Raportorul avizului, Pietro Vittorio Barbieri, a declarat că toate măsurile ar trebui luate în comun de factorii de decizie, de angajatori (prin dialog social) și de îngrijitorii familiali și organizațiile lor reprezentative.
„Primul pas este de a se recunoaște valoarea muncii lor și a li se oferi posibilitatea de a avea un cuvânt de spus cu privire la serviciile de asistență pe care le oferă. Al doilea pas este furnizarea de servicii și sprijin locativ, pentru a evita izolarea, marginalizarea și epuizarea psihologică și fizică. Este evident că, dacă statul poate garanta anumite servicii, membrii familiei vor fi mai puțin împovărați”.
Printre aceste măsuri se numără asigurarea unor servicii de sănătate adecvate destinate îngrijitorilor familiali, inclusiv asistență medicală preventivă, precum și a unor cursuri privind modul în care își pot îngriji propria sănătate. Sunt necesare, de asemenea, sprijin locativ și servicii la domiciliu (care să răspundă nevoilor în materie de sănătate și de asistență medicală), precum și sprijin psihologic pentru îngrijitor și pentru familie.
CESE solicită statelor membre să ia în considerare forme alternative de remunerare, inclusiv ajutorul financiar, pentru îngrijitorii familiali care riscă să se confrunte cu dificultăți materiale ca urmare a obligației de a renunța la un loc de muncă remunerat sau de a-și reduce programul de lucru.
De asemenea, angajatorii ar trebui încurajați să le ofere angajaților care asigură îngrijirea continuă a unor membri ai familiei formule de lucru flexibile și indemnizații suplimentare, peste nivelul minim impus de normele naționale.
Pandemia de COVID-19 a înrăutățit probabil situația multor îngrijitori familiali, dar nu sunt disponibile suficiente informații actualizate cu privire la amploarea problemei, ceea ce îngreunează eforturile de soluționare. (ll)