CESE info

Cu câteva zile înainte de COP27 de la Sharm El-Sheikh, CESE a adoptat o rezoluție pe tema „Abordarea în comun a unei amenințări existențiale: partenerii sociali și societatea civilă pentru punerea în aplicare a unor acțiuni ambițioase în domeniul climei”. Mesajul societății civile organizate europene a fost clar: este nevoie ca instituțiile UE și statele membre să continue să joace un rol de lider și să își intensifice ambițiile climatice, indiferent de ceea ce fac alte regiuni din lume.

Conform unui sondaj al Eurobarometru, o majoritate clară a europenilor – 70 % – sunt îngrijorați de schimbările climatice, și aproape trei sferturi dintre aceștia cred că trebuie să facă mai mult în plan personal pentru a contribui la tranziția verde. Prin rezoluția sa și prin prezența delegației sale formate din șapte membri la Sharm El-Sheikh, CESE a solicitat tuturor părților interesate implicate să acționeze pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor și să își intensifice ambițiile climatice, în conformitate cu cele mai recente recomandări științifice.

CESE a fost reprezentat de membrii săi Peter Schmidt, Isabel Caño Aguilar, Sandra Parthie, Josep Puxeu Rocamora, Neža Repanšek și Lutz Ribbe, raportorii rezoluției, și de Sophia Wiegand, activistă în domeniul climei și reprezentantă a tinerilor.

„Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru umanitate în acest secol. Impactul acestora se va simți nu doar începând cu generația copiilor noștri, ci deja cu generația noastră, schimbând radical modul în care trăim”, a spus Cillian Lohan, vicepreședinte al CESE pentru comunicare și activist în domeniul climei. „Desigur, știm că Uniunea Europeană face mai mult decât orice altă regiune din lume, așa cum demonstrează Pactul verde european și pachetul «Pregătiți pentru 55». Dar, în calitate de casă a societății civile europene, trebuie să apelăm ferm la Comisia European și la statele membre ale UE să își mențină rolul de lider și să convingem partenerii noștri mondiali să urmeze exemplul Europei.” (ks) (ks)

CESE și Comisia au semnat un nou protocol de cooperare care consolidează și intensifică și mai mult cooperarea politică și legislativă dintre cele două organizații precum și eforturile lor comune de a comunica despre Europa. Protocolul consolidează, de asemenea, funcția strategică a Comitetului față de instituțiile UE și rolul său în promovarea valorilor integrării europene și democrației participative.

Noul protocol, care a fost semnat la 27 octombrie, conferă CESE un rol mai important atât în punerea în aplicare a Inițiativei cetățenești europene, cât și în cadrul semestrului european, un instrument esențial de politică economică și fiscală.

„O noutate semnificativă a protocolului este angajamentul de a identifica în comun cinci subiecte pentru avize exploratorii în fiecare an, după ce Comisia își va fi adoptat programul de lucru. Acesta este un aspect foarte important pentru noi, care ne permite să lucrăm într-un mod mai orientat spre viitor”, a declarat președinta CESE, Christa Schweng.  Avizele exploratorii se elaborează la solicitarea Parlamentului European, a Comisiei Europene sau a Consiliului UE pe teme de mare interes pentru societatea civilă.

Vicepreședintele Comisiei pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič, a adăugat că „această revizuire a protocolului va garanta că modalitățile de cooperare sunt mai adaptate la vremurile în care trăim și la provocările cu care ne confruntăm. Ea reiterează, de asemenea, rolul important pe care îl joacă Comitetul în dezvoltarea politicilor noastre, sinergiile dintre noi contribuind la buna funcționare a UE”. (tk)

În avizul „Inițiativa de combatere a abuzului de procedură care vizează jurnaliști și apărători ai drepturilor”, EESC a sprijinit propunerea Comisiei Europene de a proteja persoanele de acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP). Printre acestea se numără jurnaliști și apărători ai drepturilor care contribuie în mod semnificativ la dezbaterile pe teme spinoase.

CESE a aprobat avizul în sesiunea plenară din octombrie și a propus extinderea listei de măsuri care să ajute la combaterea acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice. Raportorul avizului, Tomasz Andrzej Wróblewski, a declarat: „Dacă nu consolidăm sistemul, libertatea de exprimare va fi pusă în pericol.”

Coraportorul, Christian Moos, a afirmat: „Este o chestiune politică urgentă. Avem nevoie de acțiuni prin care să apărăm jurnaliștii și persoanele care se exprimă împotriva abuzului de putere, împotriva corupției.”

SLAPP sunt utilizate de unele persoane, grupuri de lobby, corporații influente, precum și de organisme de stat pentru a reduce la tăcere jurnaliști și alte persoane care contribuie la dezbaterea publică, precum activiști sociali, apărători ai drepturilor omului, organizații non-guvernamentale, denunțători în sensul larg, cetățeni implicați și sindicate. Aceste acțiuni în justiție profită de lacunele din sistemele judiciare pentru a intenta acțiuni penale sau civile nefondate care împiedică, limitează sau penalizează participarea publică a persoanelor sau grupurilor vizate.

Propunerile CESE includ introducerea unei hotărâri preliminare prin care să se încheie acțiunile care se constată a fi neconforme, precum și consolidarea procedurilor într-o anumită jurisdicție, la solicitarea pârâtului. Ar putea fi luate în considerare și alte măsuri, inclusiv stabilirea unui termen sau a unui mijloc de accelerare a procedurii. O altă sugestie este excluderea posibilității ca SLAPP să fie finanțată de o altă persoană decât reclamantul.

Revizuirea legislației naționale ar putea fi utilă pentru a identifica mecanismele care ar putea servi la combaterea SLAPP. Ar trebui să existe o abordare uniformă atât în cauzele transfrontaliere, cât și în cele naționale și ar trebui revizuite legile naționale pentru a dezincrimina defăimarea în acele state membre unde aceasta constituie încă o faptă penală.

CESE sugerează, de asemenea, scurtarea intervalului de timp propus până la evaluarea directivei propuse privind SLAPP, de la cinci ani la doi ani.

În sfârșit, educația și formarea sunt aspecte cruciale. Profesioniștii din domeniul juridic și participanții la dezbaterea publică trebuie să fie formați pentru a putea reacționa împotriva SLAPP și pentru a putea apăra mai bine libertatea de exprimare. (ll)

CESE este hotărât și angajat în ce privește decarbonizarea sistemului energetic al UE și îndeamnă factorii de decizie din UE să soluționeze consecințele dependenței energetice de zeci de ani.

Cu aceste cuvinte, președinta CESE, Christa Schweng, a deschis o dezbatere pe marginea tranziției energetice a UE și a autonomiei strategice la sesiunea plenară din 26 octombrie 2022. CESE a primit vizita profesorului Leonardo Meeus de la Institutul Universitar European de la Florența.

„Trebuie să depunem eforturi pentru o tranziție verde într-un ritm pe care întreprinderile și societățile să îl poată menține și cu măsuri de însoțire care să permită competitivitatea și inovarea Europei la nivel mondial”, a afirmat dna Schweng. „UE are potențialul de a-și reduce dependența de energia importată prin dezvoltarea capacității sale locale de producție de energie din surse regenerabile, dar trebuie asigurate stimulente adecvate pentru investiții”.

Profesorul Meeus s-a referit la reformele pieței energiei electrice din UE propuse de Comisia Europeană, afirmând că piața energiei electrice, pe care am construit-o în ultimii 20 de ani, ar putea face parte din viitorul nostru, câtă vreme o completăm și o combinăm cu noi instrumente de implicare a consumatorilor și de modernizare a rețelelor.

Dezbaterea a fost legată de adoptarea avizului CESE „O viziune strategică privind tranziția energetică pentru a permite autonomia strategică a UE”, elaborat de Thomas Kattnig, Lutz Ribbe și Tomasz Andrzej Wróblewski.

Avizul prezintă viziunea CESE privind tranziția energetică și rolul său în realizarea autonomiei strategice a UE, concentrându-se pe accelerarea decarbonizării, reducerea dependenței de importurile de energie, creșterea gradului de asumare de către comunități și întreprinderi și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile. (mp)

UE și statele membre trebuie să pună în aplicare măsuri care să îmbunătățească viața celor care oferă îngrijire pe termen lung rudelor cu handicap sau cu boli cronice sau degenerative, a afirmat CESE în avizul din proprie inițiativă „Rolul membrilor de familie care îngrijesc persoane cu handicap și persoane în vârstă”, adoptat în sesiunea plenară din octombrie.

Raportorul avizului, Pietro Vittorio Barbieri, a declarat că toate măsurile ar trebui luate în comun de factorii de decizie, de angajatori (prin dialog social) și de îngrijitorii familiali și organizațiile lor reprezentative.

„Primul pas este de a se recunoaște valoarea muncii lor și a li se oferi posibilitatea de a avea un cuvânt de spus cu privire la serviciile de asistență pe care le oferă. Al doilea pas este furnizarea de servicii și sprijin locativ, pentru a evita izolarea, marginalizarea și epuizarea psihologică și fizică. Este evident că, dacă statul poate garanta anumite servicii, membrii familiei vor fi mai puțin împovărați”.

Printre aceste măsuri se numără asigurarea unor servicii de sănătate adecvate destinate îngrijitorilor familiali, inclusiv asistență medicală preventivă, precum și a unor cursuri privind modul în care își pot îngriji propria sănătate. Sunt necesare, de asemenea, sprijin locativ și servicii la domiciliu (care să răspundă nevoilor în materie de sănătate și de asistență medicală), precum și sprijin psihologic pentru îngrijitor și pentru familie.

CESE solicită statelor membre să ia în considerare forme alternative de remunerare, inclusiv ajutorul financiar, pentru îngrijitorii familiali care riscă să se confrunte cu dificultăți materiale ca urmare a obligației de a renunța la un loc de muncă remunerat sau de a-și reduce programul de lucru.
De asemenea, angajatorii ar trebui încurajați să le ofere angajaților care asigură îngrijirea continuă a unor membri ai familiei formule de lucru flexibile și indemnizații suplimentare, peste nivelul minim impus de normele naționale.

Pandemia de COVID-19 a înrăutățit probabil situația multor îngrijitori familiali, dar nu sunt disponibile suficiente informații actualizate cu privire la amploarea problemei, ceea ce îngreunează eforturile de soluționare. (ll)

Pentru a marca Săptămâna egalității de gen organizată de Parlamentul European, CESE a adoptat două avize care formulează recomandări privind promovarea emancipării femeilor și sprijinirea îngrijitorilor familiali. Comitetul sprijină, de asemenea, inițiativa Parlamentului European printr-o serie de manifestări legate de intersecționalitate și de integrarea în politici a aspectelor de gen.

În deschiderea dezbaterii, președinta CESE, Christa Schweng, a declarat: „Decalajul actual de gen în materie de ocupare este inacceptabil și reprezintă o pierdere economică și socială semnificativă pentru UE. Trebuie să creăm un mediu mai favorabil antreprenoarelor, să îndepărtăm barierele și stereotipurile și să găsim mai multe modele de succes la care să se raporteze fetele și femeile.”

Vicepreședinta Parlamentului European, Evelyn Regner, a subliniat nevoia de integrare în politici a aspectelor de gen, precum și de măsuri obligatorii: „Progresele au fost mai lente decât în anii precedenți. Dar în situațiile în care există măsuri obligatorii, putem încă să progresăm. Trebuie să schimbăm cultura astfel încât să combatem prejudecățile, dar avem nevoie și de măsuri obligatorii. Și trebuie să cooperăm – PE și CESE, femeile și bărbații, tinerii și vârstnicii.”

Ozlem Yildirim, raportoarea avizului CESE „Îmbunătățirea egalității în UE”, a solicitat „politici eficiente de combatere a discriminării la nivelul UE, însoțite de sancțiuni cu adevărat disuasive".

Coraportorul Cristian Pîrvulescu a explicat că „avizul solicită să fie elaborată următoarea generație de măsuri pentru promovarea egalității în Europa pe baza recunoașterii principiului egalității și a obligațiilor de a pune acest principiu în practică.”

De asemenea, Comitetul a adoptat un aviz privind rolul membrilor de familie care îngrijesc persoane cu handicap și persoane în vârstă. Raportorul avizului, Pietro Vittorio Barbieri, a explicat că „bunăstarea europeană se bazează pe îngrijitori familiali, care sunt adesea uitați de sistem. Marea lor majoritate sunt femei care sunt obligate să aleagă între a oferi îngrijire sau a continua să lucreze. Îndemnăm instituțiile europene și naționale să investigheze acest fenomen în interesul îngrijitorilor și al celor care primesc îngrijire.” (gb)

Într-un aviz din proprie inițiativă, Comitetul Economic și Social European (CESE) evidențiază numeroasele beneficii ale unei strategii ecologice a UE pentru extinderea producției de proteine vegetale și de ulei vegetal și propune o prezentare generală a acestei strategii. Printre aceste beneficii se numără reducerea dependenței UE de importuri și contribuția la dezvoltarea zonelor rurale.

Recomandările practice ale CESE pentru strategia propusă sunt în concordanță cu obiectivul UE de a obține o autonomie strategică în materie de aprovizionare, a afirmat CESE în aviz, care a fost aprobat în sesiunea plenară din octombrie.

Raportorul avizului, Lutz Ribbe, a afirmat în sesiunea plenară: „UE este foarte dependentă de importurile de hrană pentru animale, 75 % din plantele sale bogate în proteine provenind din străinătate. Promovarea producției UE de culturi proteice este esențială și va avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra biodiversității și a întregului mediu, ajutându-i pe fermieri să reducă utilizarea de îngrășăminte minerale.”

Multiplele beneficii ale extinderii culturilor de plante oleaginoase în UE și includerea mai amplă a pajiștilor în hrana animalelor sunt: creșterea rotației culturilor, autosuficiența în materie de combustibil pentru tractoare, creșterea disponibilității aprovizionării cu turte de ulei, care au excelente posibilități furajere proteice.

În ansamblu, o strategie europeană ar trebui să ia în considerare interesele comunităților rurale și să contribuie la dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, în conformitate cu viziunea pe termen lung a UE.

CESE recomandă Comisiei Europene să analizeze mai îndeaproape Comisia viitorului pentru agricultură înființată de guvernul federal german, și să decidă dacă acest format ar putea fi oportunpentru elaborarea unei strategii europene privind proteinele. (ks)

Un nou raport al CESE sugerează că UE ar trebui să definească un veritabil plan de acțiune strategic multianual menit să valorifice întregul potențial al diplomației culturale.

Deși cultura ca instrument al politicii externe a Uniunii Europene se află pe ordinea de zi de 17 ani, ea n-a fost niciodată o adevărată prioritate. Cu toate acestea, având în vedere reîntoarcerea războiului pe continentul nostru, cultura trebuie, mai mult ca niciodată, să devină un vector strategic al politicii externe a UE, subliniază CESE în avizul său.

„Cultura ar putea fi un atu fundamental pentru traiectoria internă a Europei, dar și pentru imaginea externă pe care o proiectează UE”, a afirmat Luca Jahier, raportorul avizului.

Dl Jahier subliniază în mod deosebit importanța patrimoniului cultural, un aspect sensibil din punct de vedere politic și foarte complex, și, ca atare, o componentă diplomatică puternică și complementară a abordării UE în favoarea păcii, securității și dezvoltării durabile.

Un plan de acțiune strategic multianual solid privind diplomația culturală ar trebui să includă protecția, restaurarea și reconstrucția patrimoniului în zonele afectate de dezastre naturale, crize și conflicte. Acesta ar trebui, de asemenea, să includă o cartografiere a inițiativelor existente, care să conducă la crearea unei platforme a UE pentru relațiile culturale internaționale și a unei structuri specifice în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, axată pe un „trimis special al UE pentru relațiile culturale”.

Avizul din proprie inițiativă privind rolul diplomației culturale, adoptat în sesiunea plenară a CESE din octombrie, subliniază importanța dimensiunii culturale în contextul geopolitic actual, ceea ce corespunde pe deplin punerii în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. (mt)
 

Într-un aviz din proprie inițiativă adoptat în sesiunea plenară a CESE din octombrie, CESE a solicitat recunoașterea mobilității ca drept individual și ca bun public care trebuie să fie accesibil tuturor.

Avizul CESE elaborat de Kristina Krupavičienė și Dovilė Juodkaitė, subliniază că mobilitatea durabilă poate transforma redresarea verde a UE în realitate: transportul public ecologic și centrat pe oameni ar putea fi un factor determinant pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19.

„Pandemia a acționat drept catalizator, demonstrând că transportul public este un serviciu esențial de interes public, în special cu privire la asigurarea accesului lucrătorilor din prima linie și al grupurilor vulnerabile la locuri de muncă și servicii”, a afirmat dna Krupavičienė.

CESE consideră că UE are nevoie de strategii pentru a îmbunătăți mobilitatea și transportul public pentru ca acesta din urmă să devină mai atractiv și mai accesibil pentru public, în special pentru cetățenii cu venituri reduse.

Transportul public poate juca un rol esențial în redresarea Europei în urma pandemiei: poate oferi un răspuns la preocupările legate de climă, și, în același timp, poate îmbunătăți calitatea vieții, înlesnindu-le oamenilor accesul la muncă, viața socială și culturală. Cu toate acestea, realizarea mobilității durabile necesită un angajament politic solid din partea tuturor actorilor și la toate nivelurile.

„Invităm Comisia Europeană să stabilească obiective măsurabile și ambițioase pentru trecerea de la utilizarea automobilelor personale la transportul public și mobilitatea activă. Încurajăm Uniunea Europeană și statele membre să contribuie la trecerea către moduri de transport mai verzi, sporind atractivitatea acestora în general”, a spus dna Juodkaitė. (mp)

CESE îndeamnă Comisia și statele membre să elaboreze un plan pentru a spori gradul de pregătire a UE pentru situații de urgență. În special, planul ar trebui să consolideze suveranitatea UE în ceea ce privește producerea de energie, producția de alimente, furnizarea apei și extracția materiilor prime.

Dat fiind că se apropie iarna și că cetățenii sunt îngrijorați de costul energiei, CESE îndeamnă UE să-și consolideze reziliența pentru a face față viitoarelor crize.

Un aviz din proprie inițiativă adoptat în cursul recentei sesiuni plenare a subliniat convingerea CESE că îmbunătățirea continuă a rezilienței sistemelor energetice în fața unor situații de urgență provocate de amenințări naturale, politice sau de altă natură ar trebui integrată în toate politicile energetice.

Acest demers ar trebui să vizeze întregul lanț de producție, inclusiv cercetarea și dezvoltarea, prelucrarea materialelor, proiectarea, fabricarea, instalarea, lansarea și întreținerea instalațiilor din cadrul pieței unice a UE. Autonomia ar contribui la eliminarea sărăciei energetice și a șomajului.

Raportorul avizului, Paul Rübig, a solicitat, la rândul său, sprijin pentru cetățenii și consumatorii care doresc să investească în propria lor producție și eficiență energetică: „ Avem nevoie de campanii de informare, de stimulente fiscale și trebuie să construim o nouă infrastructură de transport în întreaga piață internă, dar și în afara Uniunii Europene”.

Dincolo de aceste aspecte, CESE solicită ca aprovizionarea cu materii prime esențiale precum cuprul, litiul, cobaltul și pământurile rare să fie garantată prin noi strategii ale pieței unice a UE privind mineritul și reciclarea. CESE recomandă salvgardarea surselor de petrol, cărbune, gaze, uraniu, apă, alimente și furaje și elaborarea de planuri pentru raționalizarea energiei, alimentelor, apei și a instalațiilor de salubritate.

Comitetul Economic și Social European (CESE) recomandă consolidarea centrelor de inovare digitală pentru a stimula capacitatea de inovare a UE în tranziția către un viitor durabil. Centrele de inovare digitală oferă o infrastructură valoroasă pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care, în lipsa acestora, ar putea întâmpina dificultăți în a deveni mai ecologice și mai digitale.  

UE este în urma SUA și a Japoniei în ceea ce privește investițiile în cercetare și dezvoltare în raport cu PIB-ul (2,32 % în 2020, comparativ cu 3,08 % în SUA și 3,2 % în Japonia).

CESE consideră că UE ar trebui să sporească investițiile în C&D la 3 % din PIB și a elaborat o serie de recomandări privind utilizarea optimă în acest scop a centrelor de inovare digitală într-un aviz din proprie inițiativă adoptat în sesiunea sa plenară din octombrie.

Raportorul avizului, Giuseppe Guerini, a spus: „Tranziția digitală are un impact asupra întregii societăți europene, nu numai asupra economiei. Are un impact direct în ce privește realizarea obiectivelor în materie de climă cuprinse în Pactul verde european și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), dar, mai presus de toate, are un impact social în multe domenii.”

Referindu-se la importanța centrelor de inovare digitală, coraportorul Nicos Epistithiou a adăugat: „Centrele de inovare digitală funcționează ca un ghișeu unic care ghidează IMM-urile în cursul dublei tranziții, verde și digitală. Sindicatele, organizațiile societății civile, asociațiile angajatorilor și autoritățile publice trebuie să coopereze în cadrul acestor centre.”

Centrele de inovare digitală sunt forme de colaborare între diverse tipuri de organizații. Ele servesc drept platforme pentru testarea soluțiilor tehnologice înainte de realizarea investițiilor și pot fi folosite pentru schimbul de bune practici și dezvoltarea competențelor digitale.

Centrele de inovare digitală din Europa trec în prezent prin restructurări majore, iar CESE este preocupat de faptul că nu există o viziune clară în privința dezvoltării lor viitoare.

În două avize recent adoptate, CESE prezintă opinii actualizate cu privire la Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2022 a Comisiei, care prezintă viitoarele priorități ale politicii economice și de ocupare a forței de muncă a UE, precum și cu privire la recomandările privind politica economică a zonei euro pentru 2022. CESE solicită o abordare echilibrată, care să nu pună în pericol obiectivele sociale și de mediu ale UE.

CESE subliniază că, odată cu creșterea prețurilor la energie și la alimente, trebuie creată o plasă de siguranță socială pentru cei mai vulnerabili; inflația aflându-se la cote fără precedent, Banca Centrală Europeană ar trebui să analizeze efectele secundare ale politicii sale monetare, de exemplu asupra creșterii și ocupării forței de muncă, iar, în ce privește creșterea datoriei publice, este necesar să se progreseze pe calea reformării Pactului de stabilitate și de creștere.

„Solicităm o abordare politică echilibrată, care trebuie să protejeze echitatea și obiectivele de mediu, în special în perioadele de criză”, remarcă Judith Vorbach, raportoarea avizului suplimentar privind Analiza anuală a creșterii durabile 2022. „Această abordare stă la baza prosperității și competitivității trecute, prezente și viitoare a UE, precum și a unei mai mari convergențe și reziliențe”.

Juraj Sipko, raportorul avizului suplimentar privind politica economică a zonei euro pentru 2022, adaugă: „Trebuie să colaborăm pentru a soluționa șocurile sistemice fără precedent cu care se confruntă lumea în prezent. A întârzia adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor poate avea consecințe însemnate, nu numai în ceea ce privește pierderile materiale, ci și în termeni de vieți omenești.” (tk)

Provocările imense cu care se confruntă Europa în urma agresiunii Rusiei au constituit subiectul seminarului anual organizat de CESE pentru responsabilii cu comunicarea ai societății civile, intitulat „Tulburări geopolitice la ușa Europei: perspectiva societății civile”, care s-a desfășurat la Zagreb, Croația, la 24 și 25 octombrie 2022.

Uniunea Europeană ar trebui nu numai să sprijine Ucraina în viața sa de zi cu zi în timpul războiului, ci ar trebui să se gândească și la reconstrucția pe termen lung a Ucrainei și la calea către aderarea la UE, s-a subliniat în cadrul seminarului, organizat în parteneriat cu Consiliul Economic și Social din Croația.

Seminarul a inclus trei mese rotunde: extinderea UE, comunicarea în vremuri de criză și energia.

În discursul său de deschidere de la Zagreb, președinta CESE, Christa Schweng, a spus: „Să încercăm să ne imaginăm Ucraina peste câțiva ani. Știu că este greu de privit pozitiv în contextul știrilor constante de pe teren, rachetele continuând să lovească orașele ucrainene în fiecare zi, provocând daune rețelei de apă și cauzând întreruperi ale alimentării cu energie electrică. Astăzi, gândirea noastră și eforturile noastre trebuie să fie conduse de modul în care dorim să vedem viitorul Ucrainei. Eu văd o țară reconstruită și prosperă, bazată pe valorile europene, care le permite cetățenilor săi să revină la o viață decentă în țara lor de origine.”  

„Cum a greșit Vestul în ce-l privește pe Vladimir Putin?” Galia Ackerman, scriitoare franco-rusă, jurnalistă și istorică, a abordat această chestiune în discursul său programatic. În opinia sa, Putin a urmărit o agendă ascunsă de când a preluat conducerea Rusiei.

Cu toate acestea, unii occidentali nu au putut să vadă țelurile lui Putin, iar alții au preferat să nu vadă. „Vladimir Putin, format de KGB, are mentalitatea și etica KGB. Și sunt de acord că o persoană care este un produs al KGB ar putea avea competențele necesare pentru a induce în eroare cea mai mare parte a lumii”, a afirmat dna Ackerman.

În deschiderea manifestării, au luat cuvântul: ministrul croat al muncii, sistemelor de pensii, familiei și politicii sociale, Marin Piletić, șefa Biroului Parlamentului European din Croația, Violeta Simeonova Staničić, șefa departamentului mass-media din cadrul Reprezentanței Comisiei Europene în Croația, Andrea Čović Vidović și șeful Asociației Jurnaliștilor Croați, Hrvoje Zovko.

Cele trei mese rotunde au fost deschise de președintele Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, Seamus Boland, președintele Grupului „Lucrători” al CESE, Oliver Röpke, membru al Grupului „Angajatori” al CESE, și președintele Secțiunii pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie (SOC), Aurel Laurențiu Plosceanu.

Masa rotundă care a deschis seminarul, „În umbra războiului: noul context geopolitic al Europei și consecințele pentru viitorul UE”, s-a concentrat pe impactul acțiunilor Rusiei asupra Balcanilor și asupra învățămintelor pertinente pentru Ucraina în ce privește extinderea UE.

Străduința Occidentului în „duelul discursurilor” împotriva Rusiei lui Putin a fost una dintre temele mesei rotunde „Comunicarea în vremuri de criză”. Participanții la masa rotundă au evidențiat abilitatea Rusiei de a-și semăna propaganda în afara Europei și a Americii de Nord și au subliniat nevoia tot mai mare de „armate profesioniste și voluntare” pentru a combate tehnicile de dezinformare în Europa.

Problemele serioase de pe piața energiei, agravate de război, au fost subiectul mesei rotunde pe tema „Revoluția energetică între război și obiectivele climatice, provocări la adresa Pactului verde”. Pe ordinea de zi s-au numărat și provocările pentru tranziția verde, învățămintele desprinse din dependența de Rusia (care se aplică în prezent și în cazul Chinei) și avantajele și dezavantajele energiei nucleare.

Seminarul a beneficiat de sprijinul Biroului Parlamentului European și al Reprezentanței Comisiei Europene în Croația. (ll)