Alegerile europene din 2024 – Informațiile publice, pluraliste și independente sunt esențiale pentru combaterea noilor amenințări la adresa democrației

La doar o lună înainte de alegerile europene, Comitetul Economic și Social European (CESE) avertizează autoritățile europene cu privire la nevoia urgentă de a combate dezinformarea pentru a proteja democrația. Jurnalismul de calitate și independent într-un sistem pluralist prosper rămâne prima baricadă împotriva campaniilor răuvoitoare și a știrilor false.

Uniunea Europeană are nevoie de un plan de acțiune pentru combaterea dezinformării. Instituțiile UE și toate statele membre trebuie să își unească forțele pentru a se angaja într-o strategie multifactorială: în primul rând, trebuie intensificate toate măsurile de combatere a dezinformării și, în al doilea rând, trebuie prevenită utilizarea platformelor digitale de către identitățile false organizate.

Potrivit dlui Carlos Manuel Trindade, raportor al avizului pe tema „Protecția democrației împotriva dezinformării”, adoptat în sesiunea plenară din aprilie, „Societatea democratică și modul nostru de viață cosmopolit se află sub asediu. Extrema dreaptă și alte forțe extremiste europene și regimuri autocratice din țări terțe creează alianțe pentru a desfășura campanii de dezinformare care subminează proiectul european. În acest scop, utilizează platformele de comunicare socială și algoritmii acestora. Tehnologia este principalul instrument de care se folosesc pentru această campanie nefastă.”

Inteligența artificială este utilizată din ce în ce mai mult pentru a crea dezinformare

CESE este preocupat de amploarea și răspândirea campaniilor de dezinformare în întreaga Uniune Europeană înainte de alegerile din 2024 și invită instituțiile europene să reflecteze de urgență: UE trebuie să identifice factorii care permit în continuare ca dezinformarea și informarea greșită să pună în pericol libertatea de exprimare publică, inspirând o dezbatere polarizată, în care ura prevalează asupra informațiilor factuale.

Dezvoltarea inteligenței artificiale (IA) a condus la dezvoltarea unor noi forme de dezinformare și de informare greșită, care utilizează algoritmi pentru a induce în eroare sau pentru a schimba sensul inițial al unor idei.

Utilizarea platformelor de comunicare socială și a platformelor digitale poate conduce, de asemenea, la dependență în rândul grupurilor vulnerabile din societățile noastre.

Prin urmare, este important să se evalueze aceste riscuri și să se reglementeze utilizarea comercială a IA și a algoritmilor, astfel încât oamenii să poată decide în mod liber dacă acceptă sau resping anumite caracteristici algoritmice.

Potrivit lui John Comer, la rândul său raportor al acestui aviz al CESE, „cel mai evident mod prin care dezinformarea denaturează și subminează dezbaterea democratică este acela de a-i convinge pe cetățeni să creadă lucruri care nu sunt adevărate. Dezinformarea și informarea greșită nu sunt fenomene noi, dar platformele de comunicare socială au revoluționat formele de propagare a acestora. Materialele de tip deepfake recurg la IA pentru a manipula și a genera conținut vizual și audio care poate induce în eroare în mod deliberat milioane de persoane prin răspândirea de știri false.”

Jurnalismul trebuie clasificat drept bun public european

Prima baricadă împotriva dezinformării sunt jurnalismul și pluralismul de calitate. Instituțiile UE și statele membre trebuie să ia măsuri comune pentru a le asigura funcționarea, utilizând toate mijloacele tehnologice existente pentru a combate dezinformarea.

În primul rând, ele trebuie să adopte o strategie amplă, care să abordeze diferitele pericole cu care ne confruntăm: online, dezinformare, amenințări hibride și securitate cibernetică.

Strategia trebuie pusă în aplicare cu respectarea deplină a valorilor noastre democratice fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, statul de drept și drepturile fundamentale ale cetățenilor, și trebuie să găsească un echilibru adecvat în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală ale întreprinderilor. Interesele private nu pot prevala asupra interesului public și este inacceptabil ca întreprinderile din domeniul tehnologiei să transforme manipularea și discursul de incitare la ură în profit.

O serie de studii arată că Europa are o problemă în ceea ce privește pluralismul în mass-media. Libertatea editorială a jurnaliștilor este esențială, la fel ca și siguranța acestora și accesul lor la sursele de informații. Pentru a asigura pluralismul, trebuie protejate drepturile mass-mediei independente.

Acesta este motivul pentru care CESE solicită Comisiei Europene să garanteze că informațiile sunt disponibile, independent de criza prin care trece modelul economic al mass-mediei din UE. Pentru a garanta că pluralismul nu depinde de normele stricte impuse de piețe, jurnalismul trebuie clasificat drept bun public european, astfel cum sugerează UNESCO.

În ceea ce privește finanțarea mass-mediei, CESE solicită un sistem public de mass-media finanțat în mod adecvat și independent. Serviciile publice de mass-media sunt esențiale: ele trebuie finanțate din fonduri publice și independente de către guvernele aflate la putere.

În această privință, Comitetul recomandă crearea unui canal de știri european public, disponibil pe diferite platforme, în toate limbile naționale și cu un angajament editorial independent.

Acest lucru ar permite cetățenilor europeni să aibă acces la informațiile de care au nevoie pentru a face alegeri în cunoștință de cauză.