La 17 și 18 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat principalul său eveniment anual de comunicare, seminarul „Conectarea UE”, care reunește comunicatori din partea organizațiilor societății civile. Sub titlul „Un bastion al democrației: sprijinind jurnalismul să supraviețuiască și să se dezvolte”, seminarul din acest an s-a concentrat pe situația actuală a mass-mediei și locul acesteia în societate. Seminarul a evidențiat că anumite guverne și interese private, care limitează libertatea mass-mediei, exercită presiuni tot mai mari asupra jurnaliștilor. Pe lângă obstacolele cunoscute, ei se confruntă în prezent cu ascensiunea IA generative, care, deși aduce unele beneficii, amenință fundamentul economic al jurnalismului.

„Ce este adevărul? Această întrebare străveche revine în actualitate odată cu apariția IA, într-un context în care știrile false, teoriile conspirației și guvernele autoritare subminează în mod sistematic dezbaterile în cunoștință de cauză, acuratețea și discuțiile respectuoase. A sosit momentul să ne reunim pentru a căuta întrebări și răspunsuri care ne unesc în UE”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke.

„În urmă cu 20 de ani, puțini ar fi putut anticipa că, în 2024, cei mai mulți dintre noi nu mai citim ziarul la cafeaua de dimineață, ci navigăm pe telefoane mobile pentru a ne informa pe site-urile de știri și, din ce în ce mai mult, pe platformele de comunicare socială”, a declarat Aurel Laurențiu Plosceanu, vicepreședintele CESE pentru comunicare. „Dincolo de noile provocări, persistă unele vechi. Jurnaliștii se luptă în continuare cu dușmanii lor vechi: cenzura, structurile netransparente de proprietate asupra mass-mediei, finanțarea insuficientă și legile ostile mass-mediei, pentru a numi doar câțiva.”

Ricardo Gutiérrez, secretarul general al Federației Europene a Jurnaliștilor, a subliniat că activitatea jurnaliștilor ar trebui tratată ca un „serviciu public” sau un „bun public” amenințat de provocări economice, de hărțuiri în justiție (SLAPP) și de violență directă (14 jurnaliști uciși în UE din 2015).

„Jurnalismul devine o profesie mai periculoasă ca niciodată”, a afirmat Jerzy Pomianowski, directorul executiv al Fondului European pentru Democrație, referindu-se la persecutarea jurnaliștilor din Belarus. Andrei Gnyot, regizor, activist și jurnalist belarus în arest la domiciliu în Belgrad, expus riscului de extrădare, a declarat, într-un mesaj video că cea mai mare amenințare la adresa jurnalismului este „intenția unei forțe brute de a distruge adevărul și decența”. În mod similar, Hanna Liubakova, condamnată la 10 ani de închisoare in absentia, a menționat că, în Belarus, sunt încarcerați 33 de jurnaliști; chiar și numai un abonament la canalul ei de comunicare socială poate însemna închisoare.

Dr. Alexandra Borchardt, jurnalistă principală, consilieră independentă cercetătoare în domeniul mass-mediei și autoarea principală a raportului Uniunii Europene de Radio și Televiziune intitulat „Jurnalismul de încredere în era IA generative”, a făcut o afirmație „provocatoare”, cum o numește ea, potrivit căreia „jurnalismul și IA generativă sunt contradictorii, deoarece jurnalismul se referă la fapte, iar IA generativă calculează probabilități, deci nu se referă la fapte. De aceea, informațiile trebuie verificate”, a declarat ea în discursul programatic „Informații fiabile în era IA generative”.

Dna Borchardt a avertizat mass-media cu privire la un „decalaj digital”, în care o parte a societății îmbrățișează era IA, iar restul i se opune. Dacă mass-media nu se adaptează, riscă să piardă lupta pentru a utiliza IA pentru modernizare și atragerea publicului. Printre provocările cu care se confruntă mass-media ca urmare a apariției IA generative se numără pierderea vizibilității jurnaliștilor într-un model de afaceri bazat pe IA și lipsa controlului asupra conținutului.

Excesul de informații pe care IA le produce în masă poate duce la supraîncărcarea publicului. „Vor mai dori tinerii să devină jurnaliști dacă aceasta înseamnă să concureze cu IA?” a întrebat dna Borchardt. (ll)

În acest număr:

• Sandra Parthie: O IA „frabricată în Europa” este posibilă, însă necesită muncă
• Alexandra Borchardt: Jurnalismul de încredere în era IA generative
• Lukaš Diko: Asasinarea jurnaliștilor nu va putea ascunde adevărul
• Premiul pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia – Încurajarea excelenței jurnalistice

Ediția din 2024 a manifestării „Conectarea UE” a fost organizată cu sprijinul Premiului pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia. Decernat de Parlamentul European în luna octombrie a fiecărui an, premiul oferă recunoaștere jurnalismului de investigație curajos. Aflați mai multe despre premiu și despre ceremonia de decernare a premiilor din 2024, care va avea loc la 23 octombrie!

Pe scurt

Premiul pentru jurnalism Daphne Caruana Galizia a fost lansat în 2021 ca un omagiu adus jurnalistei și bloggerului din Malta asasinată în 2017. El este acordat anual unei activități jurnalistice remarcabile care reflectă principiile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului.

Laureatul din 2024 va fi anunțat în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor, care va avea loc la 23 octombrie, la ora 18:00, la sediul Parlamentului European (PE) de la Strasbourg. Puteți urmări ceremonia în direct aici. Un juriu independent, alcătuit din jurnaliști și experți în comunicare din toată Europa, a selectat lucrările a 13 finaliști.

Vicepreședinta PE, Pina Picierno (responsabilă pentru premiu) va întâmpina participanții și va da cuvântul președintei PE, Roberta Metsola, pentru discursul său de deschidere. Un membru al juriului va oferi apoi o imagine de ansamblu a premiului, după care trofeul va fi înmânat câștigătorului de către un reprezentant al laureaților de anul trecut.

În retrospectivă

În cadrul ediției sale inaugurale, premiul a fost decernat „Proiectului Pegasus”, coordonat de consorțiul Forbidden Stories, în timp ce câștigătorii ediției din 2022 au fost Clément Di Roma și Carol Valade, pentru un documentar pe tema „Republica Centrafricană sub influența rusă”. O anchetă comună privind naufragiul, în largul orașului Pylos, al unei ambarcațiuni cu migranți, desfășurată de canalul de investigație elen Solomon, în colaborare cu Forensis, radiodifuzorul public german StrgF/ARD și cu ziarul britanic The Guardian, a câștigat premiul în 2023.

Seminar de presă

Înainte de ceremonia de decernare a premiilor, Unitatea Servicii Media a Parlamentului European va organiza un seminar de presă pe tema „Protejarea libertății mass-mediei” (23 octombrie, ora 15:00). Se preconizează participarea a circa 65 de jurnaliști, care vor participa la intervenții și discuții interesante în prezența lui Matthew Caruana Galizia, jurnalist și fiul lui Daphne Caruana Galizia.

Programul va include mărturii ale jurnaliștilor care s-au confruntat cu amenințări în domeniul lor de activitate. Unul dintre aceștia este Stefania Battistini, o jurnalistă italiană care a fost recent adăugată pe lista persoanelor aflate în vizorul Rusiei, în urma unui raport privind războiul. Seminarul va fi transmis în direct pe internet aici.

Unul dintre vorbitorii din cadrul sesiunii privind jurnalismul de investigație desfășurate cu ocazia ediției din 2024 a seminarului „Conectarea UE” a fost Lukáš Diko, directorul Centrului de investigații Ján Kuciak. El ne-a vorbit despre activitatea de astăzi a reporterilor de investigație din Slovacia, unde sprijinul inițial pentru presa liberă și lupta împotriva corupției după asasinarea lui Ján Kuciak s-a transformat într-o lipsă de încredere în mass-media independentă și într-o atmosferă ostilă față de jurnaliști.

1.  Asasinarea colegului dumneavoastră Ján Kuciak, prima asasinare a unui jurnalist în Slovacia de la independența sa, a generat un șoc nu numai în țara dumneavoastră, ci și în UE. Care sunt ultimele evoluții ale procesului judiciar împotriva făptașilor?

Se împlinesc șase ani și jumătate de la asasinarea lui Ján Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová, din cauza activității de investigație pe care acesta o realiza. În pofida acestui fapt, procesul este încă în desfășurare și poate că va mai dura. Astăzi, asasinul, șoferul său și mijlocitorul au fost condamnați la pedepse lungi cu închisoarea. Cu toate acestea, procesele presupusului inițiator, omul de afaceri Marian Kočner și asociatei sale apropiate, Alena Zsuzsová, care, potrivit anchetei, au comandat asasinatul, așteaptă deciziile Curții Supreme asupra recursului. Zsuzsová a fost condamnată de Tribunalul de Primă Instanță, în timp ce Kočner a fost achitat. Rejudecarea cauzei este și ea o posibilitate, în funcție de decizia care va fi adoptată. Atât Kočner, cât și Zsuzsová au executat deja pedepse lungi cu închisoarea pentru alte infracțiuni. Noi, la Centrul de investigații Ján Kuciak (ICJK), am urmărit foarte îndeaproape procesul, deoarece unul dintre principalele noastre obiective este de a păstra moștenirea lui Jan prin continuarea activității sale de investigare.

2. După șocul inițial și protestele împotriva asasinatelor care au dus la căderea prim-ministrului de atunci, Robert Fico, ce s-a schimbat, după dumneavoastră, în opinia publică astfel încât dl Fico a reușit să revină la putere?

După asasinarea lui Ján și a Martinei în 2018, întreaga societate a fost în stare de șoc. Slovacia s-a confruntat cu cele mai mari proteste populare de la Revoluția de Catifea din 1989, care a dus la căderea comunismului. Protestele au condus la demisia prim-ministrului Robert Fico și a ministrului de interne Robert Kaliňák. Oamenii și-au manifestat sprijinul pentru jurnaliști, toți doreau să devină jurnaliști de investigație, iar oamenii erau preocupați de corupție. Pe acest val, opoziția a câștigat alegerile din 2020 cu o agendă anticorupție. Dar la scurt timp după aceea, a început pandemia de COVID-19, generând tot felul de probleme, o gestionare defectuoasă și tulburări politice. În calitate de politician cu experiență, Robert Fico a profitat de protestele antivaccinare, iar asta l-a propulsat. Odată cu începutul războiului din Ucraina, el și-a intensificat, de asemenea, discursurile pro-ruse, care au ajutat partidul său, Smer, să recâștige sprijin. Slovacia este deosebit de vulnerabilă la propagandă și dezinformare, iar acești factori au contribuit la câștigarea alegerilor din 2023 de către Robert Fico și partidul său.

3. În prezent, cât de periculos este să fii jurnalist de investigație în Slovacia ? Cu ce noi amenințări vă confruntați în activitatea dumneavoastră?

În ultimii ani, patru jurnaliști de investigație au fost asasinați în statele membre ale UE. Daphne Caruana Galizia în Malta, în 2017, Ján Kuciak în Slovacia, în 2018, Giorgos Karaivaz în Grecia, în 2021, și Peter de Vries în Țările de Jos, în 2021. Meseria de jurnalist de investigație a devenit periculoasă în Europa. Dar putem constata și că asasinarea unui jurnalist nu va putea ascunde adevărul, care va ieși la iveală. Am văzut acest lucru în toate țările menționate.

În pofida acestor asasinate îngrozitoare, putem constata că se înregistrează în continuare un număr tot mai mare de atacuri verbale sau online împotriva jurnaliștilor din Slovacia, încurajate adesea de politicieni, inclusiv de primul-ministru, și care incită de multe ori la hărțuire și la campanii de denigrare împotriva jurnaliștilor. Această atmosferă ostilă împotriva jurnaliștilor și a mass-mediei independente duce și la alte acțiuni împotriva lor. Recent, am observat o creștere a numărului de acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice, prim-ministrul Fico dându-l, de exemplu, în judecată pe redactorul-șef al site-ului web de știri Aktuality.sk pentru că i-a folosit fotografia pe coperta unei cărți. Cel mai recent caz a implicat utilizarea abuzivă a organismelor care asigură respectarea legii pentru a-i intimida pe jurnaliști, așa s-a întâmplat în cazul colegului nostru din cadrul ICJK. Toate aceste atacuri duc la subminarea încrederii publicului în mass-media independentă, precum și la o atmosferă în general ostilă față de jurnaliști. În consecință, numărul jurnaliștilor de investigație din țară este în scădere și nu mulți tineri aspiră să îmbrățișeze această carieră. Dintr-o perspectivă pozitivă, la ICJK, am demarat proiectul Safe.journalism.sk, care oferă formare în materie de securitate personală și digitală pentru jurnaliști, precum și asistență juridică și psihosocială pentru jurnaliștii care se confruntă cu amenințări și atacuri.

Lukáš Diko este redactor-șef și președinte al Centrului de investigații Ján Kuciak (ICJK). Lukáš este jurnalist de investigație și un actor marcant în mass-media, având peste 20 ani de experiență. A lucrat ca director responsabil cu știrile, sportul și afacerile publice la radiodifuzorul public slovac RTVS. Lukáš este, de asemenea, coautor al Codului deontologic al jurnaliștilor slovaci, adoptat în 2011.

De Alain Coheur

Sănătatea este un pilon fundamental al rezilienței și prosperității UE. Departe de a fi o temă periferică, aceasta este o prioritate-cheie pentru fiecare cetățean european, având în vedere că, într-un moment sau altul, facem apel cu toții la sistemele noastre de sănătate. În timpul pandemiei de COVID-19, sănătatea a făcut obiectul principal al atenției. Cu toate acestea, trebuie spus că președinta von der Leyen nu și-a utilizat poziția pentru a profita de ocazia unică de a face din sănătate o componentă esențială a tuturor celorlalte domenii de politică prin promovarea integrării transversale a politicilor de sănătate.

Trebuie să depășim compartimentările sectoriale și să dezvoltăm un model european mai coerent, bazat mai mult pe coeziune și mai favorabil incluziunii, sprijinind o tranziție justă pentru toți, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Trebuie să aducem împreună toate părțile interesate, să consolidăm dialogul social și să implicăm societatea civilă, de la elaborarea politicilor până la punerea în aplicare și evaluare.

Comitetul solicită o inițiativă emblematică europeană pentru sănătate: o inițiativă unificatoare, ancorată în solidaritatea europeană, menită să consolideze sistemele noastre de sănătate, să combată inegalitățile în materie de sănătate și să protejeze împotriva crizelor viitoare. Iată câteva dintre aspectele care vor constitui nucleul acestei inițiative atotcuprinzătoare:

• Garanția europeană în materie de sănătate și îngrijire: o promisiune făcută fiecărui cetățean european de a garanta accesul echitabil și universal la servicii de îngrijire de înaltă calitate.
• Abordarea "O singură sănătate": sănătatea umană este indisolubil legată de sănătatea animalelor, a plantelor și a mediului. Schimbările climatice, pandemiile și pierderea biodiversității sunt cu toate amenințări care ne obligă să adoptăm o abordare holistică.
• Modernizarea sistemelor noastre de sănătate prin adoptarea de instrumente digitale și a inteligenței artificiale, garantând că securitatea cibernetică și îmbunătățirea competențelor digitale pentru cetățeni și profesioniștii din domeniul sănătății se află în centrul acestui proces.
• Investiții sociale și în domeniul sănătății. Investițiile în sănătate au un impact pozitiv asupra bunăstării cetățenilor și asupra competitivității Europei.
• Asigurarea accesului la medicamente și construirea unei industrii inovatoare și competitive a UE, ale cărei progrese trebuie să plaseze sănătatea și interesul public în prim-plan și să ne reducă dependența de lanțurile de aprovizionare globale. O producție pe teritoriul european este esențială pentru garantarea suveranității noastre în materie de sănătate.
• Asigurarea unui număr suficient de profesioniști din domeniul sănătății bine pregătiți și bine remunerați, prin crearea unor condiții de muncă atractive, prin investiții în formare, prin crearea de cariere mai bune și prin furnizarea de sprijin constant lucrătorilor din domeniul sănătății.
• Consolidarea politicilor de securitate și sănătate în muncă, în special prin medicina muncii, programe de screening la locul de muncă și protecția lucrătorilor împotriva agenților cancerigeni și mutageni.
• Combaterea flagelului bolilor netransmisibile și provocarea reprezentată de bolile rare trebuie să fie o prioritate; este vorba despre o luptă împotriva inegalităților în materie de sănătate care decurg din cauze multiple.

Alexandra Borchardt

Dacă ar fi să provocăm: jurnalismul și IA generativă se contrazic: jurnalismul se referă la fapte; IA generativă calculează probabilități. Sau poate doriți ca reporterii să completeze spațiile goale ale unei relatări cu elemente probabile? Acesta este exact modul în care funcționează IA generativă. Și totuși, IA generativă oferă oportunități imense de consolidare a jurnalismului, de la utilizarea sa în sesiuni de reflecție (brainstorming), întrebări pentru interviuri și titluri de articole, până la rolul său în jurnalismul de date și analiza rapidă a documentelor. De asemenea, poate ajuta la depășirea obstacolelor de formatare și lingvistice și poate transforma texte în materiale video, podcasturi și materiale vizuale, poate transcrie, traduce, ilustra și pune la dispoziție conținutul în format de chat. Aceste aspecte ar putea ajuta la atragerea atenției persoanelor care au fost insuficient deservite până acum: publicul din cele mai mici localități, persoanele cu dificultăți de citire sau înțelegere sau cu alte deficiențe, sau pur și simplu persoanele care nu sunt interesate de jurnalismul tradițional. După cum afirmă Ezra Eeman, director pentru strategie și inovare în cadrul NPO, organismul public de radiodifuziune olandez, „Cu ajutorul IA generative, ne putem îndeplini mai bine misiunea de serviciu public; aceasta va spori interactivitatea, accesibilitatea și creativitatea. IA ne ajută să oferim mai mult conținut publicului nostru.”

Deși unii actori din acest sector iau deja drept bune promisiunile IA generative, această tehnologie prezintă riscuri considerabile pentru jurnalism. Cele mai importante două riscuri sunt pierderea generală a încrederii în informații și erodarea în continuare sau chiar dispariția modelelor lor de afaceri. După cum s-a menționat deja, „halucinațiile” – termenul utilizat pentru tendința IA generative de a fabrica răspunsuri bazate pe asemănarea cu fapte și surse fiabile – sunt, de fapt, mai degrabă o caracteristică a acestei tehnologii decât o eroare a sa. Dar provocarea merge și mai departe. Întrucât IA generativă permite oricui să creeze în câteva minute orice tip de conținut, inclusiv deepfake, pericolul este ca publicul să își piardă încrederea în întregul conținut publicat. În cadrul formării în domeniul alfabetizării mediatice, tuturor persoanelor li se recomandă deja să fie sceptice cu privire la conținutul online; acest scepticism sănătos s-ar putea transforma în neîncredere absolută atunci când se amplifică conținutul fabricat. Nu se poate încă prevedea dacă mass-media tradițională se va afirma ca punct de reper în această lume informațională sau dacă întreaga mass-medie va fi considerată nedemnă de încredere în acest context.

Avalanșa căutărilor generative contribuie la această calamitate, deoarece ar putea face ca jurnalismul să fie din ce în ce mai invizibil. În timp ce, în trecut, o căutare Google furniza o serie de linkuri, multe dintre acestea către surse de informare de încredere, în prezent, rezultatul căutării este din ce în ce mai mult modelat de IA generativă. Oamenii obțin deja un prim răspuns sub formă de text; nici măcar nu mai sunt nevoiți să aprofundeze căutarea. Nu este de mirare că responsabilii media sunt îngroziți. Mulți dintre ei se grăbesc să pună în aplicare IA pentru creșterea eficienței, ceea ce, în mod evident, nu este o soluție, dat fiind că este nevoie de și mai multe investiții în jurnalismul de calitate pentru a arăta publicului diferențele dintre simplul „conținut”, pe de o parte, și jurnalismul bine documentat, precis și fiabil, pe de altă parte.

Este necesară o abordare etică a utilizării IA în mass-media. În primul rând, organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul mass-mediei au nevoie de o strategie privind IA și trebuie să se concentreze asupra modului prin care tehnologia poate aduce valoare adăugată serviciului public. Resursele trebuie să se concentreze asupra a ceea ce este de dorit și pus în aplicare în consecință – întotdeauna conștientizând faptul că IA are un cost de mediu și societal considerabil. Refuzul IA ar trebui să fie întotdeauna o opțiune. Organizațiile ar trebui, de asemenea, să își folosească puterea și influența atunci când achiziționează produse, desfășurând activități de lobby pentru o reglementare în materie și implicându-se în dezbaterile privind drepturile de autor și protecția datelor. Miza este mare. Este esențial ca fiecare întreprindere să examineze în mod regulat produsele pe care le utilizează, pentru a identifica eventuale prejudecăți și stereotipuri, cu scopul de a evita amplificarea efectelor nocive. În final, în acest mediu aflat în schimbare rapidă, cu noi produse care apar zilnic, este periculos să acționezi de unul singur. Implicarea în colaborări și promovarea acestora atât în cadrul sectorului, cât și între sector și companiile din domeniul tehnologiei, sunt esențiale pentru trasarea unor căi de urmat responsabile.

Fără îndoială, IA generativă va spori considerabil dependența mass-mediei de companiile big tech. Cu cât companiile din domeniul tehnologiei integrează mai mult instrumentele de IA în aplicațiile pe care oamenii le utilizează în viața lor de zi cu zi, cu atât organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul mass-mediei vor avea mai puțin control asupra practicilor, proceselor și produselor. Prin urmare, orientările lor în materie de etică ar putea fi doar o completare la ceea ce s-a decis de mult timp în altă parte.

Având în vedere toate acestea, următoarea ipoteză ar putea fi oarecum surprinzătoare: Jurnalismul de mâine ar putea să arate în mare măsură ca cel de ieri – să sperăm chiar mai bine. Însă o parte din jurnalismul de astăzi va dispărea. Ca dintotdeauna, jurnalismul va însemna fapte, surprize, relatări și tragerea la răspundere a celor care dețin puterea. Va fi vorba despre construirea unor relații stabile, loiale și de încredere cu publicul, prin furnizarea de orientări, desfășurarea de dezbateri și sprijinirea comunităților. Într-o lume a conținutului artificial, ceea ce persoanele reale spun, gândesc și simt, va fi cu atât mai important. Reporterii se află într-o poziție unică pentru a dezvălui acest lucru. Dar IA poate ajuta jurnalismul să se îmbunătățească: să vină în întâmpinarea exigențelor oamenilor și grupurilor în funcție de situațiile lor de viață; să devină mai favorabil incluziunii, local și îmbogățit cu date în moduri care nu erau accesibile anterior. După cum a observat Anne Lagercrantz, directoarea generală adjunctă a televiziunii publice suedeze: „IA va schimba în mod fundamental jurnalismul, dar sperăm nu și rolul jurnaliștilor în societate. Trebuie să îmbunătățim credibilitatea sectorului mass-media. Trebuie să creăm spații sigure pentru informații.” Incontestabil, era IA prezintă cele mai mari riscuri nu pentru jurnalismul în sine, ci pentru modelele sale de afaceri.

Acest text se bazează pe raportul - care poate fi descărcat gratuit - pe tema „Jurnalismul de încredere în era IA generative”, publicat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune în 2024, documentat și redactat de dr. Alexandra Borchardt, Kati Bremme, dr. Felix Simon și Olle Zachrison.