CESE a prezentat o viziune pentru o transformare a sistemelor agricole, piscicole și alimentare ale UE care să garanteze reziliența și sustenabilitatea în perioade de criză. 

Într-un aviz adoptat în octombrie, CESE a solicitat un sistem alimentar competitiv, rezistent la crize și aliniat la obiectivele sociale și de mediu ale UE. El a pus accentul pe securitatea alimentară, un venit echitabil pentru producători, reziliența mediului și sprijinirea următoarei generații de producători de alimente.

„Este esențial să se asigure venituri stabile și sustenabile pentru producători și să se promoveze o politică alimentară bazată pe cunoaștere, care să încurajeze inovarea”, a declarat Arnold Puech d’Alissac, președintele Organizației Mondiale a Agricultorilor și unul dintre cei trei raportori ai avizului.

Pentru a sprijini aceste obiective, CESE propune consolidarea puterii de negociere a sectorului agricol în cadrul negocierilor privind prețurile și creșterea finanțării UE pentru agricultură și pescuit. De asemenea, solicită ca viitoarele acorduri comerciale să includă standardele Pactului verde și ale strategiei „De la fermă la consumator”, asigurând o concurență loială și o înaltă calitate a alimentelor.

„Asigurarea unor venituri echitabile pentru producătorii primari este esențială”, a declarat Piroska Kállay, cea de-a doua raportoare a avizului.

În acest scop, CESE a solicitat o aplicare mai strictă a practicilor comerciale echitabile și interzicerea vânzărilor la prețuri inferioare costurilor, pentru a reechilibra lanțul de aprovizionare cu alimente. Politicile de promovare a reînnoirii generațiilor, axate pe tineri și femei, vizând, printre altele, educația, formarea și sprijinirea cooperativelor, sunt, de asemenea, extrem de importante.

Pentru a sprijini durabilitatea, CESE a recomandat recompensarea eforturilor de sechestrare a carbonului, cum ar fi gestionarea durabilă a solului, și prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon. „Aceste măsuri ar contribui la alinierea producției alimentare la obiectivele climatice ale UE și la angajamentele globale în materie de mediu”, a declarat Joe Healy, cel de-al treilea raportor.

O altă propunere este crearea unui sistem public de asigurări pentru protejarea producătorilor împotriva dezastrelor legate de climă, asigurând continuitatea aprovizionării cu alimente.

CESE a solicitat politici de refacere a sănătății solului și a apei, de îmbunătățire a eficienței utilizării apei și de reducere a utilizării apei, precum și de reducere a birocrației și de creștere a transparenței prin urmărirea digitală a prețurilor și a costurilor.

În final, CESE a recomandat înființarea unui Consiliu european pentru politica alimentară (EFPC), care să promoveze dialogul pe teme legate de alimentație și să alinieze politica alimentară la obiectivele sociale și de mediu mai ample. Aceste propuneri oferă o foaie de parcurs pentru ca sistemele alimentare ale UE să devină mai reziliente, mai sustenabile și mai echitabile în fața provocărilor globale.(ks)

Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE

Deși UE este mai bogată decât majoritatea regiunilor lumii, milioane de copii depind în continuare de școlile lor pentru hrana de zi cu zi. De fapt, din ce în ce mai multe state membre oferă alimente copiilor și în timpul vacanțelor școlare. Acest lucru ne arată că sărăcia la nivelul cel mai extrem există și este în creștere, astfel încât viitoarea Comisie Europeană trebuie să o abordeze cu fermitate și convingere.

Statisticile privind sărăcia în Europa sunt sumbre. Aproximativ 21 % din populația UE este expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială (datele Eurostat din 2023) și cel puțin 25 % dintre copii sunt expuși riscului de a cădea în capcana sărăciei (datele Eurostat din 2023). Este adevărat că problema ar putea fi chiar mai gravă în absența inițiativelor actuale ale UE de stimulare a schimbării în acest domeniu, dar trebuie spus totuși că acestea nu sunt suficiente. Din acest motiv, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Grupul său „Organizații ale societății civile” salută anunțul președintei Ursula von der Leyen potrivit căruia, pentru a aborda cauzele profunde ale sărăciei, Comisia va elabora în perioada 2024-2029 o strategie a UE de combatere a sărăciei, pe care Comitetul și, în mod special, Grupul nostru, o solicită de atât de mult timp.

Din păcate, sărăcia nu implică doar o lipsă a resurselor de bază de care familiile au nevoie zilnic, ci este rezultatul unei serii de circumstanțe de lungă durată, care merg mână în mână cu privațiuni prelungite, strâns legate de existența unor sisteme politice care, în cel mai bun caz, ignoră anumiți factori demografici și, în cel mai rău caz, îi folosesc pentru a discrimina oamenii.

Soluțiile trebuie să treacă prin evaluarea cauzelor profunde care marchează sărăcia din timpuri imemoriale, ceea ce presupune analizarea tuturor etapelor vieții oamenilor, de la naștere până la moarte. Același lucru este valabil și pentru oferta de locuințe, care devine una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societățile europene. Acesta este motivul pentru care, la cererea grupului meu, CESE a comandat un studiu privind locuințele durabile și la prețuri accesibile în UE, care a fost prezentat cu ocazia conferinței noastre din 21 noiembrie privind protejarea celor mai vulnerabile persoane din Europa prin locuințe durabile și la prețuri accesibile. Prin această conferință, am demonstrat că locuințele la prețuri accesibile reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru combaterea sărăciei.

Ne bucurăm că viitoarea Comisie Europeană a numit un comisar pentru energie și locuințe, ceea ce contribuie la eradicarea sărăciei. Cu toate acestea, este îngrijorător faptul că majoritatea clasei politice continuă să vadă eradicarea sărăciei ca pe o problemă care trebuie rezolvată cu bugete mari, care necesită o gestionare birocratică complicată. Numai o schimbare de mentalitate cu privire la aceasta va face ca resursele să curgă către persoanele afectate. Sărăcia este o chestiune transversală, iar noii comisari europeni pentru energie și locuințe, egalitate, coeziune și reforme și tranziția justă trebuie să își asume de urgență responsabilitatea pentru această schimbare.

CESE invită UE să dea exemplu printr-un model de bioeconomie aliniat la Pactul verde pentru Europa și la obiectivele climatice.

În avizul său pe tema „Alinierea economiei circulare și a bioeconomiei la nivelul UE și la nivel național”, CESE explică modul în care o bioeconomie puternică poate spori beneficiile economice și ecologice ale Europei, poate consolida reziliența și poate sprijini o tranziție echitabilă. Investițiile strategice în cooperarea transsectorială și în implicarea comunității pot face din bioeconomia UE un model global de creștere durabilă.

Pentru a fi durabilă, bioeconomia trebuie să fie aliniată la cadrele UE, cum ar fi Pactul verde, economia circulară și obiectivele privind biodiversitatea, cu scopul de a garanta că activitățile sale contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind clima și biodiversitatea, respectând în același timp limitele planetei noastre.

„O strategie cuprinzătoare și ambițioasă privind bioeconomia este esențială. Dacă este aliniată la economia circulară și la obiectivele de dezvoltare durabilă, bioeconomia poate oferi UE un avantaj competitiv prin crearea de locuri de muncă durabile și bine plătite și prin asigurarea faptului că creșterea respectă limitele ecologice”, explică Cillian Lohan, raportorul acestui aviz.

Bioeconomia se poate baza pe principiile economiei circulare, reducând deșeurile și îmbunătățind eficiența prin utilizarea în cascadă a resurselor și reciclarea materialelor biologice. Ea oferă beneficii sociale, în special în zonele rurale, prin crearea de locuri de muncă și oferirea de oportunități de îmbunătățire a competențelor. În acest sector, sprijinul pentru comunitățile rurale și implicarea tinerilor sunt esențiale.

Educația în domeniul bioeconomiei poate contribui la dezvoltarea unei forțe de muncă calificate și la sensibilizarea cu privire la durabilitate. De asemenea, ea poate îmbunătăți sănătatea publică, prin reducerea costurilor asistenței medicale. Progresele tehnologice și utilizarea durabilă a terenurilor, inclusiv agricultura și silvicultura regenerative, care stimulează stocarea carbonului și biodiversitatea, sunt esențiale în acest context.

Agricultura urbană și centrele alimentare circulare pot reduce risipa alimentară și consolida sistemele alimentare locale. UE ar trebui să mențină standarde ridicate în afaceri și inovare, încurajând adoptarea rapidă a biotehnologiei. Finanțarea ar trebui să acorde prioritate liderilor de proiecte inovatoare și să sprijine întreprinderile mici și mijlocii.

Pentru a integra bioeconomia în politicile UE, ea trebuie să fie clar definită. Revizuirea strategiei în domeniul bioeconomiei până în 2025 ar trebui să fie aliniată la Pactul verde și la Acordul de la Paris și să ofere o foaie de parcurs pentru o economie durabilă și rezilientă, bazată pe ecologie. (ks) 

CESE solicită o inițiativă emblematică europeană pentru sănătate, propunând crearea unei uniuni europene a sănătății și îndemnând Comisia Europeană să publice un plan de acțiune privind bolile rare, cu obiective clar realizabile.

În cadrul unei dezbateri pe tema „O inițiativă emblematică europeană pentru sănătate”, care a avut loc în sesiunea sa plenară din octombrie, CESE a solicitat UE să lanseze o inițiativă ambițioasă, cu scopul de a construi o arhitectură transversală a sectorului sănătății în UE. Crearea unui plan de acțiune european privind bolile rare a fost, de asemenea, pe ordinea de zi.

În deschiderea dezbaterii, președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat: „Este crucial ca toți cei care trăiesc în UE să aibă acces la asistență medicală de calitate la prețuri abordabile. Trebuie să investim în sisteme de sănătate inovatoare și sustenabile și să luăm măsuri ferme pentru a combate inegalitățile în materie de sănătate atât în UE, cât și la nivel mondial. Bolile rare fac ca inegalitățile și vulnerabilitățile persistente să fie și mai vizibile. Iată de ce avem nevoie de o acțiune europeană cuprinzătoare privind bolile rare.”

Raportorul avizului privind inițiativa emblematică europeană pentru sănătate, Alain Coheur, a declarat: „Astăzi încercăm să adoptăm o foaie de parcurs pentru viitorii comisari ai UE, care să promoveze asistența medicală pentru toți și să îi protejeze pe oameni de viitoarele crize.” Ágnes Cser, raportoarea avizului privind bolile rare, a adăugat: „Trebuie să elaborăm un plan de acțiune. Însă nu trebuie să ne concentrăm numai pe planul de acțiune privind bolile rare, ci și pe sănătate. Sănătatea este cheia competitivității. Uniunea noastră a sănătății nu poate rămâne doar o vorbă goală.”

Avizul privind inițiativa emblematică europeană pentru sănătate stabilește piloni strategici pentru consolidarea solidarității și cooperării între statele membre în domeniul sănătății. Printre acestea se numără crearea unei garanții europene în materie de sănătate și îngrijire, care să definească obiective multianuale în materie de sănătate la nivelul UE. Următorul pas ar putea fi elaborarea unui text obligatoriu din punct de vedere juridic (de exemplu, o directivă).

Un alt pilon este punerea în aplicare a abordării de tip „O singură sănătate”, care stabilește o legătură între politicile privind oamenii, animalele, plantele și mediul. Avizul privind combaterea bolilor rare invită Comisia să publice o comunicare care să conțină un plan de acțiune european cuprinzător privind bolile rare, stabilind obiectivele SMART care pot fi atinse până în 2030. (lm) 

Comitetul Economic și Social European (CESE) găzduiește o expoziție de fotografie convingătoare, pe tema „Powerful Encounters: Picturing an end to energy poverty” (Întâlniri care schimbă lumea: imagini despre cum putem învinge sărăcia energetică), care prezintă lucrări ale fotografei Miriam Strong. Prezentată în parteneriat cu organizația Friends of the Earth Europe, expoziția ilustrează spiritul activist, colectivist și asumarea răspunderii de către comunitățile din întreaga Europă care se confruntă cu sărăcia energetică. Organizată la inițiativa Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, expoziția va fi prezentată în clădirea JDE a CESE din Bruxelles, Rue Belliard 99-101, între 4 și 16 decembrie.

La manifestarea de deschidere, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Aurel Laurențiu Plosceanu, și președintele Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, Séamus Boland, au subliniat angajamentul CESE de a eradica sărăcia, de a promova energia la prețuri accesibile, încurajând schimbările sistemice și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). 

În discursul său, dl Boland a vorbit despre creșterea costului vieții și creșterea nivelului sărăciei în Europa, subliniind necesitatea unui răspuns politic puternic din partea noii Comisii Europene și a Parlamentului European. „Prima strategie a UE de combatere a sărăciei și Pactul pentru o industrie curată, anunțate de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în orientările sale politice pentru noua Comisie Europeană, trebuie să ofere soluții durabile la realitățile de pe teren”, a declarat dl Boland.

Laia Segura, responsabilă a campaniei „Justiția energetică” și Yvonne Lemmen, responsabilă cu comunicarea în cadrul organizației Friends of the Earth au subliniat că acest proiect fotografic explorează diversele moduri în care oamenii se confruntă cu sărăcia energetică și luptă pentru dreptul lor la locuințe decente, reziliente la schimbările climatice, alimentate cu energie curată și la prețuri accesibile. Pentru mai multe informații, faceți clic aici:

Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori”

Donald Trump a câștigat alegerile din SUA și va deveni președinte pentru a doua oară. Votul este clar și trebuie tratat cu respect. Ce urmează?

UE și SUA rămân parteneri geopolitici și comerciali esențiali, deoarece relația noastră se bazează pe principiul reciprocității. În lumea interconectată de astăzi nu este loc de izolaționism sau protecționism, deoarece astfel de abordări ne subminează cooperarea reciprocă și globală și prosperitatea economică.

UE și SUA sunt, unul pentru altul, cei mai mari parteneri comerciali. Comerțul bilateral UE-SUA se situează la un nivel record, cu peste 1,6 mii de miliarde EUR în 2023 și cu stocuri de investiții bilaterale în valoare de peste 5 mii de miliarde EUR. SUA este o sursă majoră de investiții străine directe (ISD) în UE, investițiile străine directe ale SUA în Europa fiind estimate la aproximativ 3,6 mii de miliarde USD, în timp ce investițiile UE în SUA sunt de aproximativ 3 mii de miliarde USD. Aceste investiții reciproce consolidează interdependența economică și creează milioane de locuri de muncă pe ambele maluri ale Atlanticului.

Din acest motiv, este important să întreținem relația. Impunerea de tarife pentru mărfurile din UE, astfel cum a sugerat anterior Trump, prin aplicarea unor tarife de 10 % până la 20 % pentru importurile din toate țările, inclusiv din UE, este o înfundătură. Din acest motiv solicităm un dialog mai deschis și o agendă de cooperare orientată spre viitor.

Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT) facilitează dialogul cu privire la aspecte critice, cum ar fi inteligența artificială și semiconductorii. Dacă, pe de o parte, dialogul trebuie consolidat și actualizat, pe de altă parte, UE trebuie să își accelereze reformele politice, să își unească forțele și să caute cele mai bune modalități de cooperare cu SUA.

De asemenea, trebuie să ne pregătim pentru scenariul în care s-ar putea să trebuiască să ane ocupăm singuri de chestiuni importante, cum ar fi schimbările climatice și Ucraina. Este un scenariu foarte probabil și, ca atare, ar trebui să începem să-l tratăm ca o nouă realitate de facto.

Următoarea Comisie trebuie să fie Comisia pentru extindere. Forumul la nivel înalt privind extinderea, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), a ajuns la concluzia că, în ce privește extinderea, întrebarea nu este dacă va avea loc, ci cum să fie un succes. La forum au participat președintele CESE, Oliver Röpke, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, și miniștri din statele membre ale UE și din țările candidate la aderare.

CESE, împreună cu Comisia Europeană, a organizat în comun un forum la nivel înalt privind extinderea, care a avut loc în paralel cu sesiunea sa plenară din octombrie. Pentru prima dată în istorie, s-au reunit peste 140 de reprezentanți ai societății civile din țările candidate la aderare. Punctul cel mai important pentru participanți a fost clar: societatea civilă și partenerii sociali, adesea uitați în procesul de aderare, trebuie să aibă un rol central în procesul de extindere al UE.

Dl Röpke a subliniat: „Nu este vorba doar de extinderea UE, ci și de pregătirea viitoarelor state membre, astfel încât să participe activ la modelarea UE, asigurându-se că acestea sunt pe deplin pregătite pentru a face față provocărilor viitoare. Prin colaborarea cu societatea civilă, federațiile patronale și sindicatele, creăm baza necesară pentru o Europă mai favorabilă incluziunii și mai puternică”.

Dezbaterea a evidențiat necesitatea de a menține dinamica recentă a extinderii, întrucât Comisia 2024-2029 va juca un rol crucial în finalizarea procesului de extindere.

Un alt mesaj esențial al dezbaterii a fost importanța unei integrări treptate, previzibile și bazate pe merit, în care progresele sunt recunoscute și recompensate cu perspective reale de aderare.

Dl Schmit a subliniat rolul-cheie jucat de societatea civilă, afirmând: „Un dialog social bipartit și tripartit funcțional și implicarea partenerilor sociali sunt elemente esențiale în contextul aderării la UE, care fac parte din economia socială de piață.”

Secretarul de stat german Rolf Schmachtenberg a declarat: „Aspectele sociale și cele legate de muncă sunt esențiale pentru succesul aderării la UE. Cei care doresc să îmbunătățească viața tuturor cetățenilor, să creeze oportunități și să combată inegalitățile sociale au nevoie de politici eficace de ocupare a forței de muncă, de condiții bune de muncă și de sisteme de securitate socială funcționale, cu parteneri sociali puternici”.

În cursul dezbaterii, dna Naida Nišić, ministru muntenegrean al muncii, ocupării forței de muncă și dialogului social, a subliniat importanța forumului la nivel înalt ca platformă de dialog care să permită Muntenegrului să evalueze progresele înregistrate.

Dna Niki Kerameus, ministru elen al muncii și securității sociale, a subliniat: „A fost un privilegiu să particip la această dezbatere importantă privind extinderea UE și rolul proeminent al partenerilor sociali în modelarea viitorului peisaj european al muncii și drepturilor sociale.”

Dna Olta Manjani, ministru-adjunct albanez al economiei, culturii și inovării, a declarat: „Albania își sporește prezența în instituțiile, comitetele și grupurile de lucru ale UE, iar crearea Comitetului consultativ mixt în cadrul Comitetului Economic și Social European reprezintă un efort în acest sens.”

CESE a susținut în mod constant extinderea UE. În 2024, a lansat un proiect-pilot, inițiativa „membri din țări candidate la aderare”, care permite societății civile din țările candidate să contribuie la activitatea CESE. Inițiativa demonstrează modul în care implicarea activă a societății civile din țările candidate consolidează procesul de extindere.  (mt)