Anul acesta, pentru conferința sa emblematică din 15 și 16 aprilie, Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară (ECEPS), o inițiativă la elaborarea și găzduirea căreia a contribuit și Comitetul Economic și Social European (CESE), și-a unit forțele cu Președinția belgiană a Consiliului UE și cu Forumul mondial privind economia circulară, care are sediul în Finlanda.

Conferința a fost organizată în clădirea SQUARE – Centrul de congrese din Bruxelles – și s-a bucurat de prezența a peste 1000 de participanți și 150 de vorbitori, care au prezentat soluții eficace din domeniul economiei circulare, bazate pe cele mai recente descoperiri științifice. Delegații CESE au împărtășit povestea de succes a Platformei.

Cillian Lohan, membru al CESE și cofondator al ECESP, a salutat această „rețea de rețele”, care face legătura între procesul de elaborare a politicilor și societatea civilă pentru progresul economiei circulare. Anders Ladefoged, membru al Grupului de coordonare al ECESP, a subliniat rolul acesteia în discutarea progreselor și lacunelor Europei în materie de economie circulară, oferind o platformă de colaborare și învățare. Maria Nikolopoulou, membră a CESE a subliniat caracterul tot mai interactiv al ECESP, care facilitează dialogul prin inițiative precum #EUCircularTalks.

În cadrul sesiunii de închidere a conferinței, Jutta Urpilainen, comisara pentru parteneriate internaționale, a anunțat două inițiative de sprijinire a tranziției globale către o economie circulară: centrul de resurse al UE pentru economia circulară, finanțat de Comisia Europeană cu 15 de milioane EUR, și programul „SWITCH to Circular Economy in East and Southern Africa”, la care Comisia va contribui cu 40 de milioane EUR timp de cinci ani. ECESP s-a angajat să sprijine ambele inițiative.

Platforma, inițiată de CESE și de Comisia Europeană în 2017, promovează dialogul, diseminează bunele practici și oferă informații cu privire la economia circulară pentru a transforma ideile în acțiuni. CESE a pledat în mod activ pentru circularitate, exprimându-și, în 2015, sprijinul pentru Planul de acțiune al UE pentru economia circulară. Platforma constituie un efort comun de implicare a tuturor părților interesate în realizarea unei viziuni circulare, cu scopul de a accelera tranziția prin dialog și cooperare. (ks)

Jarosław Pietras

Dr. Jarosław Pietras, fost negociator-șef adjunct pentru aderarea Poloniei la UE, analizează impactul extinderii care a avut loc în urmă cu 20 de ani și beneficiile economice și de altă natură pe care aceasta le-a adus nu numai Poloniei și altor țări care au aderat, ci și întregii UE. Decizia de extindere a Uniunii Europene în 2004 a fost o dovadă a angajamentului Uniunii față de unitate, diversitate și solidaritate. În prezent se pot încă desprinde învățăminte valoroase din această decizie, pentru orice negocieri viitoare de preaderare. 

După 20 de ani, este destul de clar că admiterea în UE a majorității țărilor din Europa Centrală, împreună cu Malta și Cipru, nu a reprezentat doar o „mare extindere”, ci și o etapă istorică pentru întreaga Uniune Europeană. Impactul a fost profund, în special asupra peisajului economic al națiunilor recent admise.

Extinderea a sporit semnificativ nivelul de trai în țările din Europa Centrală. Cele opt țări din Europa Centrală – Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia – au înregistrat toate o creștere remarcabilă a PIB-ului pe cap de locuitor din punctul de vedere al parității puterii de cumpărare (PPP), depășind ceea ce s-ar fi putut realiza dacă acestea ar fi rămas în afara UE. Statisticile se referă întotdeauna la valori medii în relație cu beneficiile concrete aduse de integrare. Trebuie remarcat că, chiar dacă câștigurile nu au fost distribuite egal între statele membre, unele dintre acestea înregistrând rezultate mai bune decât altele, toate țările au înregistrat îmbunătățiri semnificative. De exemplu, Lituania și Polonia au devenit pioniere, beneficiind de cele mai substanțiale avantaje de pe urma aderării la UE, în timp ce Estonia și Slovenia au înregistrat mai puține progrese, deoarece s-au confruntat cu provocări, în special din cauza impactului crizei financiare din 2008.

Aderarea la Uniunea Europeană a deschis ușa unei noi ere a prosperității economice în Polonia și în alte state din Europa Centrală. Polonia, în special, se evidențiază ca o poveste de succes a dezvoltării post-aderare. Țara a cunoscut o creștere economică fără precedent, PIB-ul său dublându-se între 2004 și 2022. În mod similar, și alte state membre din regiune au înregistrat o creștere substanțială a PIB-ului lor pe cap de locuitor, chiar dacă în ritmuri diferite. Slovacia și Lituania, de exemplu, au demonstrat progrese lăudabile, reducând și mai mult decalajul de dezvoltare față de Europa de Vest. Datele statistice din această perioadă prezintă o imagine a rezilienței și a dinamismului, întrucât aceste țări au utilizat aderarea la UE pentru a stimula expansiunea economică și a-și spori competitivitatea la nivel mondial. Această realizare remarcabilă subliniază impactul transformator al integrării în UE asupra economiilor tuturor noilor state membre. El a avut loc în pofida impactului crizei financiare, în cursul căreia noile state membre ale UE au înregistrat rate de creștere mai mari decât se preconizase.

Perioada care a urmat extinderii UE din 2004 nu a fost lipsită de provocări. De exemplu, criza financiară mondială din 2008 a generat unde de șoc în întreaga economie europeană, testând reziliența atât a statelor membre vechi, cât și a celor nou integrate. În pofida efectelor negative ale crizei, statele membre noi ale UE au dat dovadă de o reziliență remarcabilă, depășind proiecțiile inițiale de creștere. Capacitatea lor de a rezista furtunii și de a menține rate de creștere pozitive a evidențiat forța economiilor lor și beneficiile integrării în UE. Deși criza a reprezentat provocări semnificative, ea a oferit, de asemenea, acestor țări ocazia de a beneficia pe deplin de legătura strânsă cu economia europeană. Acesta a fost, de asemenea, un test privind angajamentul țărilor recent admise față de valorile europene și solidaritatea în vremuri dificile.

Pe parcursul procesului de negociere, societatea civilă poloneză a devenit un motor puternic al schimbării și progresului. Organizațiile societății civile, mișcările locale și grupurile de promovare au jucat un rol esențial în promovarea integrării în UE și în susținerea valorilor democratice în Polonia. Eforturile lor neobosite de sensibilizare, de mobilizare a sprijinului și de responsabilizare a liderilor au fost esențiale pentru formarea opiniei publice și generarea unor schimbări pozitive. Prin implicarea activă a cetățenilor, promovarea dialogului și a transparenței, societatea civilă poloneză a contribuit la garantarea faptului că procesul de negociere rămâne favorabil incluziunii, democratic și receptiv la nevoile cetățenilor. Contribuțiile sale nu numai că au facilitat aderarea Poloniei la UE, ci au consolidat și fundamentele democrației și ale societății civile din țară.

Decizia de extindere a Uniunii Europene în 2004 a fost o dovadă a angajamentului Uniunii față de unitate, diversitate și solidaritate. Prin primirea majorității țărilor din Europa Centrală, împreună cu Malta și Cipru, UE și-a extins potențialul economic, bogăția culturală și influența geopolitică. Aderarea acestor țări a adus Uniunii noi perspective, talente și oportunități, îmbogățind structura diversității și consolidându-i prezența la nivel mondial. Din punct de vedere geopolitic, extinderea a consolidat influența și stabilitatea UE prin integrarea țărilor din Europa Centrală și de Est în cadrul său de cooperare și colaborare. Din punct de vedere instituțional, aceasta a diversificat perspectivele UE și a aprofundat integrarea, punând bazele unei uniuni mai strânse și mai reziliente.

Reflectând asupra experiențelor extinderii UE din 2004, trebuie desprinse învățăminte valoroase din acestea, în special în ceea ce privește procesul de negociere și pregătirile de preaderare. Dacă aș începe o călătorie similară astăzi, aș pleda pentru punerea unui accent mai puternic pe condițiile de preaderare și pe mecanismele de sprijin în toate negocierile viitoare, în special în domeniul guvernanței și al statului de drept. Este esențial să se asigure că țările candidate îndeplinesc criteriile și standardele necesare înainte de a adera la UE, pentru a proteja integritatea Uniunii și a apăra valorile acesteia. În plus, furnizarea unui sprijin și a unei asistențe adecvate țărilor candidate pe parcursul procesului de negociere este esențială pentru integrarea lor cu succes și stabilitatea lor pe termen lung în cadrul UE.

În centrul procesului de negociere pentru extinderea UE din 2004 s-a aflat un angajament comun de promovare a stabilității, democrației și prosperității în întreaga Europă. Dorința de a consolida legăturile de cooperare și solidaritate între națiunile europene a ghidat negocierile, întrucât atât țările candidate, cât și statele membre ale UE au recunoscut beneficiile reciproce ale extinderii. Deși negocierile au fost complexe și dificile, ele au fost în cele din urmă orientate de o viziune comună a unei Europe unite și prospere, în care toate națiunile ar putea prospera împreună, în cadrul Uniunii Europene.

Dat fiind că țările candidate la UE parcurg calea aderării în 2024, sunt mai multe considerații esențiale care trebuie avute în vedere. În primul rând, prioritizarea reformelor care se aliniază la standardele și valorile UE este esențială pentru o integrare reușită și o stabilitate pe termen lung în cadrul Uniunii. Aceasta include consolidarea instituțiilor democratice, promovarea statului de drept și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale. În plus, colaborarea proactivă cu membrii existenți ai UE pentru a consolida încrederea și sprijinul este esențială pentru o tranziție lină către Uniune. Demonstrând un angajament real față de valorile și cooperarea europeană, țările candidate pot pregăti terenul pentru propriul lor viitor mai bun în Uniunea Europeană.

Jarosław Pietras este, în prezent, profesor invitat la Centrul pentru studii europene Wilfried Martens de la Bruxelles și la Colegiul Europei de la Bruges.

A lucrat în echipa de negociere a aderării Poloniei la UE din 1998, când au început negocierile, până în 2004, când Polonia a aderat la UE. În perioada 1990-2006, a ocupat în țara sa natală, Polonia, funcția de secretar de stat la Ministerul Finanțelor, secretar de stat pentru Europa și șef al Biroului Comitetului pentru integrare europeană. În perioada 2008-2020, a lucrat ca director general în cadrul Consiliului Uniunii Europene, acoperind o gamă largă de domenii de politică (schimbări climatice, mediu, transporturi, telecomunicații, energie, educație, cultură, audiovizual, tineret și sport). Deține un doctorat în economie de la Universitatea din Varșovia și este autorul unei serii de publicații pe teme legate de UE, durabilitate și comerț. De asemenea, a fost bursier al Fundației Fulbright și membru al consiliului de administrație al grupului de reflecție BRUEGEL (2008-2011). 

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

Campania Parlamentului European „Use your vote, or others will decide for you” (Folosește-ți dreptul de vot sau vor decide alții pentru tine) este extrem de oportună. Videoclipul său electoral, care prezintă rădăcinile proiectului european de construire a unui viitor pașnic din cenușa războiului și a genocidului, merge drept la țintă. În special în momentul de față, în condițiile în care extremismul și apatia, din ce în ce mai pregnante în societate, fac ca lumea politică să arate mai curând ca un spectacol ieftin decât ca un forum de dezbatere.

Ești sigur că dorești să decidă alții pentru tine? Acest lucru se petrece deja, iar opțiunea lor este, din nou, austeritatea.

Președinta noastră, Lucie Studničná, a declarat cât se poate de limpede: nu ne putem permite o nouă criză de austeritate. În urma măsurilor luate în timpul ultimei crize financiare, unele țări se confruntă cu declinul economic și exodul creierelor. În Spania, Italia și Grecia, șomajul rămâne ridicat, iar PIB-ul pe cap de locuitor este încă departe de nivelurile din 2008. Această lipsă de soluții a dus la creșterea euroscepticismului și a populismului, favorizate de orientarea către extrema dreaptă.

Noile reguli fiscale vor lăsa majoritatea statelor membre dezarmate în fața viitoarelor provocări climatice și sociale. Promisiunile formulate la La Hulpe vor rămâne vorbe goale. Cetățenii vor avea de suferit, iar dificultățile economice suplimentare, pe care guvernele le vor descrie, cu siguranță, ca fiind „impuse de la Bruxelles”, vor pune paie pe foc.

Democrația nu se referă doar la vot: societatea civilă și sindicatele sunt fundamentale pentru a-i asigura funcționarea. Totuși, votul nu este doar un instrument de legitimitate și este departe de a fi inutil. Este un drept câștigat cu greu cu prețul unor eforturi și, adesea, al vieții a milioane de oameni de-a lungul câtorva generații. Un drept pe care îl putem pierde.

Deciziile privind austeritatea nu sunt săpate în piatră. Apelul nostru pentru alegerile din iunie și pentru toate viitoarele alegeri naționale este: folosește-ți dreptul de vot Nu lăsa pe nimeni să ți-l ia. Votează pentru progresul social. Împreună, putem îmbunătăți situația din țările noastre și Uniunea Europeană și putem schimba ce nu funcționează. 

La sesiunea plenară din aprilie a CESE, Maive Rute, directoarea generală adjunctă pentru piața internă a Comisiei, și Oliver Röpke, președintele CESE, au subliniat că consolidarea competitivității UE este esențială pentru creșterea și bunăstarea economiei și a societății noastre.

Dna Rute consideră că nu este timp de pierdut. UE trebuie să acționeze dinamic și urgent dacă dorește să recupereze decalajul și să supraviețuiască în fața puterii excesive a giganților economici mondiali.

Evaluând situația actuală a competitivității UE, ea a declarat: „Avem nevoie de o schimbare radicală. Nu putem lăsa ca punerea în aplicare a pieței unice să se bazeze pe bunăvoință; normele trebuie puse în aplicare cu adevărat. Trebuie să ne exportăm produsele și tehnologiile, dar nu și locurile de muncă. Industriile noastre trebuie să fie competitive, iar investițiile trebuie să aibă loc aici.”

Subliniind că competitivitatea este o piatră de temelie a succesului economic al UE, stimulând creșterea, inovarea și prosperitatea, consolidând în același timp influența și reziliența sa la nivel mondial, dl Röpke a adăugat: „Atunci când discutăm despre competitivitatea europeană, trebuie să plasăm oamenii în centrul dezbaterii și să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă. Importanța și impactul său final constau în modul în care influențează bunăstarea, oportunitățile și prosperitatea oamenilor și a comunităților. Prin urmare, orice dezbatere privind competitivitatea trebuie să acorde prioritate nevoilor, drepturilor și aspirațiilor oamenilor.”

De asemenea, în sesiunea plenară a fost adoptat avizul „Strategia pe termen lung pentru competitivitate”, elaborat de raportoarea Emilie Prouzet și de coraportorul Stefano Palmieri. (mp)

Una din zece femei trăiește în condiții de sărăcie extremă, iar una din trei se confruntă cu violență. În întreaga lume, inclusiv în UE, se înregistrează un regres din ce în ce mai mare în ceea ce privește drepturile femeilor. Având în vedere că alegerile europene și formarea unei noi Comisii Europene sunt iminente, sprijinul constant al instituțiilor și al societății civile va fi esențial pentru a promova capacitarea femeilor și a fetelor.

La 25 aprilie, în timpul sesiunii sale plenare, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat o dezbatere cu unele dintre principalele organizații ale UE care promovează egalitatea de gen, pentru a sublinia nevoia urgentă de a susține în continuare drepturile femeilor în următorul mandat al UE.

Dezbaterea, care a avut loc la o zi după ce Parlamentul European a dat undă verde primei directive a UE privind combaterea violenței de gen, s-a axat asupra concluziilor celei de-a 68-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (Commission on the Status of Women - CSW). CSW este cel mai important forum mondial pentru evaluarea progreselor înregistrate în materie de egalitate de gen, iar anul acesta el și-a concentrat atenția asupra sărăciei în rândul femeilor.

CESE a contribuit la cea de-a 68-a sesiune a CSW, care a avut loc în martie la New York, cu o declarație intitulată „O perspectivă de gen asupra sărăciei”. Aceasta cuprinde 10 puncte de acțiune pentru emanciparea economică și protecția socială a femeilor.

„Întrucât sărăcia nu este neutră din punctul de vedere al genului, nici răspunsul nostru la aceasta nu poate fi. Violența împotriva femeilor are un impact asupra riscului de sărăcie al femeilor și asupra capacității acestora de a participa la piața forței de muncă în condiții de egalitate. Prin urmare, nu pot decât să salut votul final în Parlamentul European cu privire la prima directivă menită să protejeze femeile împotriva violenței bazate pe gen și a violenței domestice la nivel european”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke.

„În cursul mandatului actual al Comisiei Europene, acțiunea concertată la toate nivelurile a permis realizarea unei serii de etape intermediare, cum ar fi Directiva UE privind transparența salarială și Strategia europeană privind serviciile de îngrijire”, a declarat Lanfranco Fanti, membru al cabinetului comisarei pentru egalitate, Helena Dalli.

Participanții la dezbatere au solicitat crearea unei formațiuni specializate a Consiliului UE privind egalitatea de gen, numirea unui coordonator al UE pentru combaterea violenței împotriva femeilor și reînnoirea mandatului comisarei pentru egalitate.

„Avem nevoie de sprijin politic din partea UE”, a declarat Florence Raes, directoarea biroului de la Bruxelles al ONU Femei. În pofida progreselor reale înregistrate în materie de egalitate, drepturile femeilor sunt subminate într-o măsură fără precedent, și există un risc tot mai mare ca egalitatea de gen să dispară de pe lista priorităților.

„A fi femeie și a aparține unui grup minoritar înseamnă a se confrunta cu dificultăți. Trebuie să ne amintim că egalitatea nu mai este suficientă: ea trebuie să fie însoțită de intersecționalitate”, a afirmat Ilaria Todde, directoare de politici și campanii în cadrul Comunității Lesbiene EuroCentralasiatice.

„Violența împotriva femeilor este adânc înrădăcinată în sistemele patriarhale din întreaga lume. Astăzi salutăm adoptarea primei directive a UE privind violența împotriva femeilor și violența domestică”, a declarat Mary Collins, directoarea Lobby-ului European al Femeilor. (ll)

În sesiunea sa plenară din aprilie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a dezbătut Pachetul privind mobilitatea competențelor și a talentelor. Această inițiativă cuprinde o serie de noi măsuri menite să facă Uniunea mai atractivă pentru talentele din afara UE și să faciliteze mobilitatea în interiorul acesteia.

Comisara pentru afaceri interne, Ylva Johansson, invitată ca vorbitoare, a solicitat sprijinul CESE pentru a încuraja statele membre și organizațiile societății civile să adopte această abordare inovatoare și pentru a se asigura că există o politică eficace în materie de migrație a forței de muncă.

Una dintre măsurile de bază din Pachetul privind mobilitatea competențelor și a talentelor este inițiativa „Rezerva de talente”, primul instrument de corelare voluntară la nivelul UE, prin care statele membre interesate pot aduce laolaltă angajatorii din UE și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă din țări terțe.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat că „UE se confruntă cu deficite grave de forță de muncă și de competențe din cauza tranziției către o economie verde și digitală și a provocărilor demografice. Pachetul privind mobilitatea competențelor și a talentelor poate fi un instrument, printre altele, pentru a atenua aceste provocări”.

Comisara europeană pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a solicitat o abordare de tip „Echipa Europa” în domeniul migrației forței de muncă, cu o dimensiune europeană mai cuprinzătoare. „Migrația forței de muncă este în principal o competență națională și va continua să fie astfel. Dar trebuie să creăm o abordare de tip „Echipa Europa”: instituțiile UE, statele membre și organizațiile societății civile trebuie să conlucreze pentru a elabora noi inițiative și pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor de mobilitate a forței de muncă.”

Dna Tatjana Babrauskienė, membră a CESE, raportoare pentru avizul pe tema „Pachetul privind mobilitatea competențelor și a talentelor”, adoptat în cadrul acestei sesiuni plenare, a subliniat că „rezerva de talente la nivelul UE trebuie să fie un instrument practic, ușor de utilizat și de încredere, atractiv pentru lucrători și angajatori. În același timp, UE trebuie să sprijine migrația legală, echitabilă și etică a forței de muncă”. (at) 

Secțiunea pentru relații externe (REX) a CESE a organizat două ședințe cu omologii săi sârbi și muntenegreni, în cadrul comitetelor consultative mixte (CCM) respective. Această instituție comună permite organizațiilor societății civile ale ambelor părți să monitorizeze negocierile de aderare ale țării, să discute chestiuni de interes comun și să sublinieze preocupările care trebuie abordate pe calea către aderarea la Uniunea Europeană.

La 5 aprilie 2024, CESE i-a întâmpinat pe membrii sârbi ai Comitetului consultativ mixt la Bruxelles pentru a discuta situația actuală a relațiilor UE-Serbia și a negocierilor cu UE privind procesul de aderare. Printre alte aspecte discutate s-au numărat oportunitățile pentru Serbia prezentate de noul Plan de creștere și reformă și de Mecanismul de creștere pentru Balcanii de Vest, situația postelectorală din această țară și o prezentare generală a situației democrației și a statului de drept.

La eveniment a participat șeful recent numit al Misiunii Republicii Serbia pe lângă UE, Danijel Apostolović, care a subliniat poziția comună a UE și a Serbiei privind o cooperare mai strânsă în ceea ce privește toate aspectele relevante pentru negocierile de aderare a Serbiei.

Vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Laurențiu Plosceanu, a subliniat importanța acestor reuniuni, deoarece ele garantează prezența reprezentanților societății civile, cu scopul de a consolida sprijinul pentru aderarea europeană în Serbia. 

Reuniunea s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care va fi transmisă instituțiilor UE, autorităților locale și guvernului din Serbia.

Puteți urmări aici o relatare video despre reuniune.

La 13 mai, Nataša Vučković, membră a CCM UE-Serbia, a fost aleasă noua președintă a Asociației Europene pentru Democrație Locală (ALDA). CESE a fost reprezentat la Adunarea generală ALDA de la Barcelona de dl Plosceanu, care a felicitat-o pe dna Vučković pentru numirea sa. 

******

Cea de-a 18-a ședință a Comitetului consultativ mixt (CCM) UE-Muntenegru a avut loc la Podgorica la 16 aprilie și a transmis un mesaj clar instituțiilor UE cu privire la angajamentul ferm al Muntenegrului de a deveni cel de-al 28-lea stat membru până în 2028.

Membrii CCM și-au încurajat organizațiile, autoritățile naționale și instituțiile UE să depună toate eforturile pentru a fi îndeplinite criteriile intermediare privind statul de drept. Obținerea raportului intermediar de evaluare a criteriilor de referință (IBAR) privind statul de drept până în luna iunie va fi un element esențial în procesul de aderare la UE, permițând închiderea provizorie a altor capitole.

Decebal-Ștefăniță Pădure, copreședinte și membru al CESE a afirmat: „Autoritățile muntenegrene ar trebui să își atingă obiectivele ambițioase, iar societatea civilă organizată ar trebui să fie implicată în fiecare etapă a negocierilor de aderare”. Copreședinta din partea muntenegreană, Gordana Đurović, a solicitat tuturor părților interesate să sprijine eforturile de a obține un raport pozitiv din partea Comisiei până în luna iunie.

Negociatorul-șef, dr. Predrag Zenović a subliniat rolul important și ajutorul concret al societății civile în procesul de negociere, sprijinul public pentru aderarea Muntenegrului la UE ajungând la 80 %.

Ambasadoarea UE în Muntenegru, Oana Cristina Popa a remarcat că Muntenegru pare să fi ajuns, în cele din urmă, la stabilitatea necesară pentru a se concentra asupra aderării la UE ca principală prioritate strategică, adăugând: „Cu toții vom depune eforturi pentru a ne asigura că nu se pierde această ocazie.”

La sfârșitul reuniunii, a fost adoptată o declarație comună, care va fi prezentată Comisiei parlamentare pentru stabilizare și asociere, Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei Europene și Guvernului Muntenegrului. (at)