CESE a lansat un nou program pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor sale cu comunitatea consiliilor economice și sociale naționale. Această inițiativă urmărește să permită schimburi periodice cu privire la subiecte prioritare, avizele și rapoartele planificate, precum și bune practici.

Primul astfel de schimb a avut loc în martie, în Franța, când președinta Grupului pentru tineret al CESE, Katrīna Leitāne, a efectuat o vizită de două zile la Consiliul Economic, Social și de Mediu din Franța pentru un schimb de opinii cu privire la politicile pentru tineret. Rezultatul? Idei noi pentru a promova agenda pentru tineret la nivelul UE și la nivel național, pentru a integra așteptările tinerilor în activitățile CESE și pentru a întâlni noi colegi care lucrează pe aceeași temă într-un stat membru. 

În acest material video, Katrīna Leitāne împărtășește impresiile sale cu privire la vizita sa de lucru și la schimburile fructuoase pe care le-a avut cu Consiliul Economic, Social și de Mediu în Franța. 

Pentru mai multe informații despre programul de schimb, consultați pagina noastră web aici. 

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați Secretariatul CSS pentru relațiile cu consiliile economice și sociale naționale și Unitatea pentru societatea civilă (EESC-ESCS-relations@eesc.europa.eu).

CESE a subliniat importanța integrării perspectivelor tinerilor în politicile UE, îndemnând organizațiile de tineret să se implice în testul din perspectiva tinerilor privind politicile UE al CESE, o inițiativă care vizează amplificarea punctului de vedere al tinerilor în procesul de elaborare a politicilor. 

În recentul său apel la candidaturi, CESE a invitat organizațiile de tineret să se înscrie pentru a participa la testul CESE din perspectiva tinerilor, termenul fiind 30 iunie 2024. Organizațiile selectate vor identifica avizele CESE pe care doresc să le influențeze, vor participa la ședințe și audieri și vor furniza contribuții scrise. Organizațiile eligibile trebuie să fie înființate democratic, să respecte principiile Convenției europene a drepturilor omului și să aibă activități sau organisme decizionale conduse de tineri. 

În ultimul an, CESE a testat această inițiativă, permițând reprezentanților tinerilor din întreaga Europă să contribuie la discuțiile privind chestiuni importante, cum ar fi democrația, politica agricolă comună și implicarea tinerilor din Regatul Unit. Succesul acestui proiect-pilot a condus la instituirea sa ca instrument permanent, iar CESE invită alte instituții ale UE să adopte măsuri similare. 

În cursul unei dezbateri recente în plen, reprezentanții tinerilor și-au exprimat satisfacția cu privire la inițiativă, care le asigură implicarea dincolo de subiecte care-i vizează în mod tradițional pe tineri, cum ar fi criza climatică. 

Președintele CESE, dl Oliver Röpke, a subliniat inițiativa ca fiind un angajament politic fundamental, subliniind necesitatea implicării continue a tinerilor în procesul decizional al UE. El a remarcat că alegerile nu ar trebui să fie singura ocazie pentru ca vocile tinerilor să se facă auzite și că testul din perspectiva tinerilor va garanta că aceștia au o contribuție regulată la politicile UE. 

Dna Katrīna Leitāne, președinta Grupului ad-hoc pentru tineret al CESE, a remarcat progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea opiniei tinerilor în procesul decizional al UE, considerând că testul din perspectiva tinerilor este un document viu care va evolua pe măsură ce se acumulează mai multă experiență. Dl Elias Dray, vicepreședinte al Forumului European de Tineret, și-a exprimat aprecierea pentru rolul de lider al CESE în acest context și a încurajat organizațiile de tineret să se alăture inițiativei, asigurându-se astfel că punctele lor de vedere conturează viitoarele avize ale CESE. 

Ministrul albanez al tineretului și copiilor, Bora Muzhaqi, a participat, de asemenea, la sesiunea plenară a CESE. Țara sa se străduiește să fie un model în domeniul politicii pentru tineret, demonstrând valoarea de a avea în funcție persoane responsabile exclusiv de chestiunile legate de tineret. „Considerăm cu adevărat că, prin activitatea noastră de astăzi cu tinerii și pentru tineri, ne pregătim tinerii pentru viitor... îi capacităm să fie liderii prezentului pentru a se asigura că moștenesc o planetă durabilă și diversă din punct de vedere ecologic.”

CESE are o relație de lucru excelentă cu Albania, evidențiind rolul esențial al parteneriatului transnațional în promovarea participării tinerilor la toate nivelurile de guvernanță.

CESE s-a angajat față de această inițiativă începând din septembrie 2022, când a adoptat un aviz privind testul din perspectiva tinerilor privind politicile UE. Eforturile continue ale CESE, inclusiv evenimentul anual „Europa ta, părerea ta!”, demonstrează în continuare angajamentul său de a spori participarea tinerilor la procesul decizional al UE. 

Recomandările din acest an ale evenimentului, care a avut loc în martie 2024, sunt destinate următorilor lideri ai UE și sunt disponibile online. (ks)

Comisia Europeană a propus un obiectiv de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 90 % până în 2040, cu scopul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Comitetul Economic și Social European (CESE) a aprobat acest obiectiv în sesiunea sa plenară din mai, subliniind că aceste obiective se aliniază la recomandările științifice de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. 

Oferindu-și sprijinul, CESE a subliniat importanța unei contribuții echitabile la eforturile globale în domeniul climei, asigurându-se, în același timp, competitivitatea industriilor europene în timpul tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Teppo Säkkinen, raportorul avizului „Obiectivul climatic al UE pentru 2040”, a subliniat că este necesar un sistem de energie electrică fără emisii de dioxid de carbon până în 2040 care să genereze electricitate pentru decarbonizarea industriei, a transporturilor și a clădirilor, pledând pentru reduceri reale ale emisiilor prin eliminarea treptată a combustibililor fosili. 

CESE a avertizat cu privire la dependența excesivă de eliminarea dioxidului de carbon, din cauza unor riscuri precum incendiile forestiere și dăunătorii, solicitând o abordare echilibrată între reducerea emisiilor și eliminarea dioxidului de carbon. Următoarea etapă a politicii UE în domeniul climei ar trebui să se concentreze pe investiții, pe crearea unei economii solide, pe consolidarea securității energetice și pe crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Atingerea obiectivului pentru 2030 de reducere cu 55 % a emisiilor și punerea în aplicare a legislației „Pregătiți pentru 55” sunt esențiale în acest sens. 

CESE preconizează existența unui sector de producere a energiei electrice fără emisii de dioxid de carbon până în 2040, etapă urmată de decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire. Energia curată și la prețuri accesibile este esențială pentru decarbonizarea industriei, a clădirilor și a transporturilor. 

CESE a sugerat, de asemenea, un obiectiv de reducere a emisiilor pentru sectorul agroalimentar, elaborat prin dialog cu fermierii și cu părțile interesate pentru a asigura securitatea alimentară și ținând seama de diferitele condiții naturale din întreaga UE. 

Sprijinul public și implicarea părților interesate sunt esențiale pentru atingerea obiectivului pentru 2040. Prin urmare, CESE invită la un dialog amplu despre stabilirea obiectivelor și elaborarea politicilor, inclusiv cu partenerii sociali, cu societatea civilă și cu cetățenii. 

În contextul elaborării de către UE a propunerii sale legislative privind obiectivul pentru 2040, CESE subliniază necesitatea unei verificări cuprinzătoare a competitivității în raport cu alte economii majore, pentru a menține competitivitatea globală și baza industrială a Europei, respectând, în același timp, standarde sociale și de mediu înalte. (ks)

În sesiunea sa plenară din mai, CESE a adoptat două avize care subliniază rolul esențial al politicii de coeziune – principalul instrument al UE de finanțare a dezvoltării regionale – pentru viitoarele extinderi. Printre altele, CESE a solicitat ca instrumentele de conformitate să fie incluse în tratatele de aderare pentru a aborda eventualele provocări post-aderare, cum ar fi emigrarea și preocupările legate de statul de drept. 

În noul său set de recomandări, CESE a subliniat importanța integrării și a capacitării organizațiilor societății civile (OSC) pentru utilizarea eficace a fondurilor de coeziune. Succesul politicii de coeziune se măsoară în funcție de rezultatele obținute la nivel teritorial și social, nu doar de investițiile economice. Consolidarea capacităților administrației publice este esențială pentru realizarea coeziunii. 

În cadrul discuției care a avut loc în plen, comisara pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, și președintele Comitetului European al Regiunilor (CoR), Vasco Alves Cordeiro, au subliniat importanța asistenței pentru preaderare și a capacitării organizațiilor societății civile. 

Președintele CESE, Oliver Röpke, și alți vorbitori au subliniat necesitatea unei politici de coeziune solide pentru a aborda provocările legate de extinderea UE și a preveni fragmentarea sa. Adaptarea asistenței la regiunile candidate este esențială pentru a garanta pacea și prosperitatea, iar unele dintre principalele recomandări evidențiază consolidarea educației, implicarea organizațiilor societății civile și utilizarea unor mecanisme speciale pentru țări precum Ucraina. 

CESE a remarcat, de asemenea, impactul mai larg al extinderii asupra statelor membre actuale, subliniind necesitatea unor fonduri suplimentare pentru regiunile afectate. Cel de-al 9-lea raport privind coeziunea solicită adaptarea la noile provocări prin investiții în IMM-uri, consolidarea administrațiilor locale și sprijinirea accesului echitabil la locuri de muncă. O politică de coeziune dinamică este vitală pentru deblocarea potențialului economic al UE și pentru asigurarea integrării eficace a noilor state membre (tk).

Medicina nucleară și aprovizionarea cu radioizotopi trebuie să fie o prioritate majoră pentru Uniunea Europeană dacă dorim să garantăm un acces egal la tratamentul cancerului pentru toți pacienții din Europa. 

UE și statele membre ar trebui să se asigure că sunt disponibile fonduri pentru tehnologiile radiologice și nucleare medicale. În același timp, ele ar trebui să își intensifice cooperarea pentru a elimina barierele de reglementare din calea aprovizionării cu radioizotopi și pentru a-și reduce dependența de țările terțe în materie de materii prime. 

Avizul CESE intitulat „Planul european de combatere a cancerului: către securitatea aprovizionării cu radioizotopi medicali, adoptat în sesiunea plenară din mai, urmărește acest obiectiv și insistă asupra necesității de a nu lăsa loc niciunei piedici în luarea de măsuri împotriva cancerului. 

Raportoarea Alena Mastantuono și coraportorul Philippe Charry au fost ferm de părere că singura modalitate de a asigura o mai bună aprovizionare cu radioizotopi în Europa și de a răspunde cererii tot mai mari din partea pacienților este să „luăm decizii politice îndrăznețe și să dispunem de o reglementare solidă”. 

În fiecare an, până la 10 milioane de pacienți europeni beneficiază de imagistică medicală nucleară în ceea ce privește diagnosticarea diferitelor boli, cum ar fi cancerul și bolile cardiace. Tehnologiile radiologice și nucleare care utilizează radioizotopi sunt esențiale în lupta împotriva cancerului în toate etapele tratamentului: depistare precoce, diagnosticare, tratament și îngrijiri paliative. (mp)

Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al Comitetului Economic și Social European 

Pe măsură ce lucrurile se așază în urma alegerilor europene, este clar că trăim vremuri tulburi. Numărul de locuri obținut de conservatori a împiedicat o victorie covârșitoare a partidelor de extremă dreaptă. Cu toate acestea, chiar dacă partidele de centru-dreapta au reușit să-și mențină poziția, nu putem ignora faptul că extrema dreaptă va fi mai puternică în noul Parlament European, votul cu privire la chestiuni fundamentale devenind astfel mai complicat. Anul trecut, când PPE era să nu poată reuni majoritatea necesară pentru a bloca dreapta, în scopul de a respinge un act legislativ privind refacerea naturii, ne-am făcut o idee în acest sens. 

Printre preocupările principale ale întreprinderilor se numără garantarea de progrese cu privire la politica industrială și securitatea economică, în special în ceea ce privește tehnologia, materiile prime critice, semiconductorii, vehiculele electrice, reziliența economică și competitivitatea globală. Consolidarea pieței unice și stimularea investițiilor private printr-o veritabilă uniune a piețelor de capital sunt esențiale. Acest nou Parlament va fi la înălțimea așteptărilor? 

Nu avem altă opțiune decât să concurăm cu puteri mondiale precum China și Statele Unite. 

În 2008, zona euro și SUA aveau produse interne brute (PIB) echivalente, la prețuri curente, de 14,2 mii miliarde USD și, respectiv, 14,8 mii miliarde USD (13,1 mii miliarde EUR și 13,6 mii miliarde EUR). Cincisprezece ani mai târziu, PIB-ul zonei euro este cu puțin peste 15 mii miliarde USD, în timp ce PIB-ul SUA a crescut vertiginos la 26,9 mii miliarde USD. Dacă cele mai mari cinci economii europene – Germania, Regatul Unit, Franța, Italia și Spania – ar fi corespuns ratei de creștere a productivității SUA între 1997 și 2022, PIB-ul lor pe cap de locuitor ar fi, în medie, cu aproape 13 000 USD (12 000 EUR) mai mare în termeni de paritate a puterii de cumpărare. Aceste valori nu sunt lipsite de sens. 

Timp de mulți ani, în condițiile în care UE prezenta o balanță comercială pozitivă, mulți nu și-au dat seama că competitivitatea noastră era în pericol. Am avut încredere în condițiile de concurență echitabile la nivel mondial și în ordinea internațională bazată pe norme, plecând de la premisa că și alții vor face același lucru. Însă, în prezent, lumea se schimbă rapid, iar UE trebuie să acționeze și să reacționeze rapid la toate aceste semnale de alarmă pe care le-a ignorat până în prezent. Sperăm că acest Parlament va fi la înălțimea așteptărilor și nu se va limita la politica de partid.

Grupul „Organizații ale societății civile”

Profesioniștii din domeniul sănătății și reprezentanții societății civile solicită factorilor de decizie să introducă un „bilanț de sănătate” pentru toate politicile viitoare. Solicitarea lor: „dreptul la sănătate” trebuie să rămână în prim-planul agendelor UE și naționale în noua legislatură, ceea ce europenii au solicitat în cadrul Conferinței privind viitorul Europei. 

Măsurile naționale și europene în domeniul sănătății trebuie să fie mai bine coordonate și aliniate, astfel încât să se construiască un sector al sănătății mai durabil, rezistent la șocurile viitoare și care să garanteze accesul egal la asistență medicală de calitate pentru toți. 

Se preconizează că investițiile, prevenirea, inovațiile tehnologice și educația timpurie în domeniul sănătății vor juca un rol esențial în acest sens, după cum reiese din conferința pe tema „Starea sănătății în UE”, care a avut loc la 4 iunie, la Liège. Manifestarea a fost organizată de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE, împreună cu CHU Liège și Hôpital de la Citadelle, în contextul Președinției belgiene a Consiliului UE. 

„În următoarea legislatură 2024-2029, sănătatea trebuie să rămână o prioritate strategică esențială pentru noua Comisie Europeană, noul Parlament European și Consiliu”, a declarat Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”. Instituțiile europene ar trebui să adopte o abordare de tip „O singură sănătate” care să promoveze interconexiunile dintre politica în domeniul sănătății și schimbările demografice, tranziția digitală și cea de mediu, securitatea economică și politica industrială. 

Dl Boland subliniază că politica în domeniul sănătății poate funcționa eficient numai dacă este gestionată în paralel cu servicii sociale accesibile, adecvate și de înaltă calitate și politici sociale publice și dacă dispune de un număr suficient de cadre medicale bine instruite. Reiterând necesitatea implicării și responsabilității directe în domeniul asistenței medicale a organizațiilor societății civile (OSC), cum ar fi asociațiile de pacienți, el a declarat: „Adoptarea și succesul inițiativelor și programelor europene în domeniul sănătății depind de un dialog transparent, regulat și structurat cu organizațiile societății civile. Capacitatea lor de a realiza această activitate depinde, la rândul său, de obținerea unei finanțări durabile și previzibile.” 

Participanții la conferință au discutat mai multe aspecte fundamentale pentru consolidarea uniunii europene a sănătății: 

• Angajamentul față de abordarea „O singură sănătate”; 
• Inovațiile digitale și impactul lor asupra sănătății; 
• Sustenabilitatea și adaptarea la exigențele viitorului a sistemelor de sănătate prin investiții sociale; și
• Lupta globală împotriva inegalităților în materie de sănătate prin prisma solidarității europene: cazul bolilor rare. 

Concluziile și recomandările conferinței vor fi publicate pe pagina web a manifestării. 

Mai multe informații legate de conferință în comunicatul nostru de presă.

În cadrul sesiunii plenare a Comitetului Economic și Social European (CESE) din luna mai a avut loc o dezbatere cu privire la învățămintele desprinse în urma extinderii UE din 2004. Actuala situație geopolitică și în materie de securitate face ca o nouă extindere să devină o misiune și mai urgentă pentru Europa. 

În cadrul dezbaterii sale în plen dedicate marii extinderi din 2004, CESE a găzduit vorbitori care au jucat un rol semnificativ în procesul de negociere, inclusiv fostul secretar de stat polonez responsabil cu aderarea la UE, Jarosław Pietras, secretarul general al Fundației pentru Studii Progresive Europene, László Andor, din Ungaria, și fostul comisar european pentru extindere, Štefan Füle, din Cehia. 

În cadrul discuției, participanții au subliniat că UE – care abia de curând și-a recâștigat interesul pentru o nouă extindere – trebuie să ofere țărilor candidate o foaie de parcurs clară pentru aderare. Dacă aceste țări sunt lăsate prea mult să aștepte, procesul de extindere și-ar putea pierde credibilitatea. 

Președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat: „Cea de-a 20-a aniversare nu marchează doar o etapă importantă, ci și succesul constant al procesului de extindere a UE, cu un număr mai mare de țări care aspiră la aderare”. 

Dl Pietras a afirmat: „Extinderea este un proces de transformare bidirecțional, care aduce beneficii nu numai țărilor candidate, ci și statelor membre ale UE”. 

Dl Füle, care prezidează în prezent Grupul operativ privind extinderea UE al Centrului European de Politici, a subliniat că „trebuie să pregătim atât țările candidate, cât și statele membre ale UE pentru noul val de extinderi”. 

Vorbind despre forța motrice a extinderii din 2004, dr. Tinatin Akhvlediani, cercetător în cadrul Unității de politică externă a UE, Centrul de Studii Politice Europene, a subliniat aspectele economice ale extinderii, având în vedere că, la epoca respectivă, țările candidate se confruntau cu situații financiare precare. În prezent, principala motivație pentru viitoarea extindere o reprezintă securitatea. 

Potrivit dlui Andor, respectarea statului de drept a constituit unul dintre punctele slabe ale extinderii din 2004, UE nereușind să creeze instrumentele adecvate pentru a remedia această problemă. Acest lucru a condus la introducerea recentă a condiționalității bazate pe statul de drept. 

În septembrie, CESE va organiza un summit al societății civile privind extinderea, și va invita, pentru prima oară, să participe la sesiunea sa plenară toți membrii din țările candidate la aderare.

Având în vedere creșterea într-un ritm alarmant a numărului de cazuri de cancer și de decese cauzate de cancer în întreaga UE, Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită măsuri, atât de necesare, de prevenire a cancerului, dat fiind că aproximativ 40 % din cazurile de cancer sunt considerate evitabile. 

În sesiunea sa plenară din mai, CESE a adoptat un aviz în care salută propunerea Comisiei Europene de recomandare a Consiliului privind formele de cancer care pot fi prevenite prin vaccinare – o inițiativă de monitorizare a Planului UE de combatere a cancerului („Planul de combatere a cancerului”). 

Avizul se concentrează pe vaccinarea împotriva papilomavirusurilor umane (HPV) și a hepatitei B (HBV), având în vedere că aceasta ar putea preveni mai multe tipuri de cancer cauzate de aceste virusuri. 

CESE subliniază că sunt necesare o informare, educație și comunicare adecvate, care să încurajeze vaccinarea grupurilor țintă. De asemenea, subliniază rolul important pe care medicii generaliști, medicii de familie, medicii școlari și organizațiile societății civile îl joacă în acest demers. 

Milena Angelova, raportoare pentru avizul Cancerele care pot fi prevenite prin vaccinare, a afirmat: „Trebuie să combatem stigmatul și ideile greșite legate de vaccinuri. De exemplu, există această convingere greșită că vaccinările le vizează doar pe fetele tinere. Nu este adevărat acest lucru. Pentru a eradica aceste virusuri (HPV, HBV), trebuie, de asemenea, să colaborăm cu băieții și cu părinții lor”. Vaccinurile trebuie să fie accesibile tuturor. 

Este extrem de important „să se inverseze tendința către scepticism”, a adăugat Sára Felszeghi, coraportoare. Combaterea informării greșite și a dezinformării este o parte esențială în încurajarea vaccinării. 

CESE solicită o abordare cuprinzătoare a combaterii cancerului, cu un sistem funcțional și integrat pentru toate formele de prevenire, inclusiv prevenirea primară (vaccinare, stiluri de viață sănătoase), prevenirea secundară (screening) și prevenirea terțiară (îngrijire și reabilitare). 

Dna Angelova a reafirmat „necesitatea ca statele membre să se coordoneze mai mult și să facă schimb de bune practici” pentru a fi mult mai eficiente în lupta împotriva cancerului și pentru a extinde acoperirea vaccinării în întreaga UE. Este extrem de important ca prevenirea cancerului să fie considerată o prioritate politică. (sg)

Odată cu intensificarea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, societatea civilă, cetățenii și instituțiile își unesc forțele și își intensifică acțiunile împotriva tuturor formelor de ură, pentru a transmite mesajul că nu există loc pentru ură în UE. 

CESE se alătură eforturilor UE de a combate ura în UE, care a cunoscut o creștere alarmantă; grupuri și cetățeni sunt vizați într-o măsură tot mai mare din cauza credinței, a originii rasiale sau etnice, a genului, a orientării sexuale sau a convingerilor lor politice. 

Într-o dezbatere la nivel înalt din sesiunea sa plenară din mai, CESE, împreună cu cetățenii și instituțiile, se angajează să depună mai multe eforturi pentru a combate ura, atât online, cât și offline; în cadrul acestei sesiuni a adoptat avizul „Ura nu își are locul aici: o Europă unită împotriva urii”, denunțând toate formele de ură și salutând Comunicarea Comisiei Europene pe aceeași temă. 

„Avem cu toții responsabilitatea de a combate ura”, a declarat președintele CESE, dl Oliver Röpke, care a deschis dezbaterea în cadrul sesiunii plenare a CESE. „Pentru a o combate în mod eficace, trebuie să colaborăm cu toții – politicieni, societatea civilă și cetățeni. Numai împreună și prin dialog putem să izbândim și să combatem ostilitatea crescândă în societatea noastră, care reprezintă o adevărată amenințare la adresa democrației noastre.”

Dezbaterea a reunit înalți funcționari ai Comisiei Europene și ai guvernului belgian și reprezentanți ai cetățenilor și ai organizațiilor societății civile [inclusiv ILGA-Europe și Rețeaua europeană împotriva rasismului (ENAR)], care au subliniat răspândirea discursurilor de incitare la ură și violență. 

Atacurile recente asupra politicienilor au scos la iveală disensiuni profunde în societatea europeană. Cifrele arată că mesajele islamofobe și antisemite s-au dublat în 2023. Ținte comune sunt LGBTQIA+, persoanele de origine africană și migranții. Și misoginia este tot mai răspândită. O analiză recentă a mesajelor online din UE arată că de la începutul anului 2023 s-a înregistrat o creștere cu 30 % a toxicității urii. 

Comunicarea Comisiei „Ura nu își are locul aici: o Europă unită împotriva urii” reprezintă un apel la acțiune de a lupta împotriva urii și de a pleda pentru toleranță și respect. 

„Valorile stipulate în Tratatul UE interzic în mod clar infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură. Din păcate, constatăm amplificarea amândurora în ultimul timp”, a declarat Dubravka Šuica, vicepreședintă a Comisiei Europene pentru democrație și demografie.

În avizul său, CESE a solicitat UE să adopte o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește combaterea urii, bazată pe orice caracteristici umane protejate, și să utilizeze aceeași abordare pentru „a combate toate tipurile de ură”. (ll)