Nu va exista pact verde fără pact social

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE

La 26 februarie, fermierii și tractoarele lor au blocat străzile orașului Bruxelles în semn de protest, pentru a doua oară în decurs de câteva săptămâni. În contrast puternic cu imaginea obișnuită dominată de costume și coafuri impecabile, străzile din cartierul european au fost acaparate de camioane, tractoare, fân și grămezi de anvelope arse. Motivele complexe ale protestelor fermierilor variază de la PAC și politicile de mediu până la aspecte de cu totul altă natură.

Adevărul este că mediul rural european se află într-o situație dificilă de mult timp. Grupul „Lucrători” și CESE în ansamblu au avertizat în repetate rânduri că nu va exista un pact verde fără un pact social. Și, deși ar putea fi tentant să se respingă această idee ca un alt produs secundar al jargonului de la Bruxelles, ar fi o greșeală gravă. Mediul rural se confruntă cu probleme reale. Printre acestea se numără intermediarii care plătesc producătorilor un preț mizerabil, dar care percep de la consumatori prețuri scandaloase; ajutoare insuficiente pentru realizarea de reforme în domeniul mediului; și liberul schimb (neechitabil), condițiile de muncă aspre și schimbările climatice.

Răspunsul Comisiei Europene, care a renunțat brusc la cerințele în materie de pesticide, este și mai îngrijorător decât lipsa unei consultări și a unei colaborări adecvate cu partenerii sociali și lipsa de acțiune la nivel de politică socială. La fel ca în cazul măsurilor de mediu, prin renunțarea la acestea, politicienii noștri ar putea câștiga ceva timp, dar vom fi împinși dincolo de punctul din care ne-am mai putea întoarce în ce privește mediul înconjurător.

În plus, se apropie alegerile, iar extrema dreaptă încearcă să profite de această nemulțumire și, într-o anumită măsură, reușește să deturneze protestele împotriva ODD, a Pactului verde și a Agendei 2030.

La 23 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comisia Europeană au organizat o manifestare emblematică pentru Anul european al competențelor, care a reunit peste 400 de tineri din toate statele membre ale UE cu scopul de a atrage atenția asupra competențelor necesare pentru locurile de muncă actuale și viitoare.

La manifestarea Faceți cunoștință cu campionii excelenței au participat 35 de tineri campioni ai UE la concursurile recente WorldSkills și EuroSkills, precum și la Abylimpics (o Olimpiadă a competențelor pentru persoanele cu handicap), în cadrul a peste 20 de discipline diferite, cum ar fi robotica mobilă, TIC, mecanică, design grafic, tehnologii auto și construcții.

Campionii au împărtășit experiențele lor de învățare și de carieră, care constituie o sursă de inspirație. Publicul tânăr a avut ocazia să observe și să învețe despre competențele tradiționale și cele noi în timpul unor demonstrații specifice în domenii precum floricultura, vopsitoria auto, robotica și realitatea virtuală, din discuții privind integrarea sistemelor robotice, un robot de deminare pentru Ucraina și proiectarea asistată de calculator în ingineria mecanică (CAD).

Scopul a fost de a promova beneficiile și oportunitățile oferite de educația și formarea profesională (EFP), în special în contextul tranziției verzi și al celei digitale și al viitoarei lumi a muncii. EFP este, de asemenea, relevantă în contextul actual al deficitului de forță de muncă și de competențe și al necorelării competențelor în UE, unde peste trei sferturi dintre întreprinderi raportează dificultăți în a găsi lucrători cu competențele necesare.

Dl Oliver Röpke, președintele CESE, a spus: „Competențele sunt un ingredient-cheie în capacitarea tinerilor, pentru ca aceștia să aibă vieți personale și cariere de succes. Tranziția digitală și tranziția verde fiind în plină desfășurare, avem puterea, cu ajutorul competențelor, nu numai de a ne adapta la acestea, ci și de a modela locurile de muncă de mâine”.

Dl Nicolas Schmit, comisar pentru locuri de muncă și drepturile sociale, a afirmat: „Formarea profesională oferă numeroase oportunități pe piața muncii în momentul actual. Sunt convins că EFP are potențialul de a ne ajuta să abordăm necorelarea competențelor și deficitul de forță de muncă care încetinesc industriile europene”.

Manifestarea a arătat că EFP este o alegere excelentă, oferind perspective de carieră solide și oportunități de angajare mai rapide pentru tineri și, de asemenea, pentru adulții care doresc să își schimbe locul de muncă sau, pur și simplu, să își îmbunătățească competențele. Cu toate acestea, pentru mulți potențiali studenți, aceasta rămâne adesea o alegere de rezervă În 2021, doar puțin peste jumătate dintre elevii înscriși în învățământul mediu în UE participau la programe cu orientare profesională.

În 2022, aproape 80 % dintre proaspeții absolvenți de EFP au reușit să obțină un loc de muncă, UE urmărind să atingă un obiectiv de 82 % până în 2025. (ll)

Încercați să schimbați sistemul de învățământ? Aveți o problemă cu produsele alimentare contaminate cu substanțe toxice? Doriți ca mărfurile să fie transportate pe cale feroviară, nu rutieră? Sau întâmpinați dificultăți la înregistrarea întreprinderii dumneavoastră în străinătate? Cetățenii Uniunii Europene au multe drepturi, dar se confruntă și cu unele alegeri dificile. Ei trebuie să știe ce și cum pot schimba și ce opțiuni au.

Pașaportul pentru democrația europeană – un instrument bine-cunoscut – cuprinde răspunsurile de care aveți nevoie și tocmai a fost actualizat! Pașaportul furnizează fișe informative, informații generale, opțiuni de ghidare și navigare pentru toate aspectele legate de democrația europeană modernă, inclusiv un set de resurse participative și un manual detaliat privind inițiativa cetățenească europeană (ICE).

Noua versiune este deja disponibilă în mai multe limbi și vom adăuga mai multe în următoarele săptămâni. (cw)

La 15 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a lansat oficial inițiativa de a primi reprezentanți ai societății civile din țările candidate la aderarea la UE. În total au fost selectați 131 de „membri din țări candidate la aderare” pentru a constitui un grup de experți ai societății civile care vor participa la lucrările Comitetului, CESE devenind astfel prima instituție care își deschide porțile pentru țările candidate la aderarea la UE.

Această inițiativă este prioritatea politică a președintelui CESE, Oliver Röpke. Ea stabilește noi standarde pentru implicarea țărilor candidate în activitățile UE, facilitând integrarea lor progresivă și tangibilă în Uniune.

Inițiativa a fost lansată în sesiunea plenară a CESE, unde a fost salutată cu entuziasm de Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene, Milojko Spajić, prim-ministrul Muntenegrului, și Edi Rama, prim-ministrul Albaniei. Acestora li s-au alăturat reprezentanți ai societății civile din nouă țări candidate la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina) și alți membri dintr-o țară candidată prezenți online, toți participând pentru prima dată la o dezbatere în plen a CESE.

Cu această ocazie emblematică, președintele Röpke a subliniat că: „Nu putem să mai lăsăm țările candidate să aștepte în antecameră, drept care CESE a decis să le deschidă ușa și să-i implice pe reprezentanții acestora – membrii dintr-o țară candidată la aderare – în activitatea sa”.

Prim-ministrul Spajić a declarat: „Apreciem foarte mult aceste aspecte de integrare progresivă. Nu considerăm această inițiativă ca un substitut pentru aderare, ci ca o modalitate de a pregăti pentru integrare atât țările din regiunea Balcanilor de Vest (în conformitate cu o abordare bazată pe merite), cât și UE.”

Prim-ministrul Rama a declarat: „Cred cu tărie că ce se întâmplă acum aici ar trebui să se întâmple și în Parlamentul European, în Comisia Europeană și în Consiliul European. Acesta este singurul mod de a calma spiritele și de a imprima o energie foarte concretă acțiunilor”.

Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, a declarat: „Extinderea este în interesul nostru comun. Ea continuă să fie o investiție geostrategică pentru Uniune, prin urmare, sprijinim lansarea inițiativei de astăzi și a oricărei alte inițiative care ajută țările partenere să reușească prin reforme care să conducă la o economie mai performantă și la o democrație mai puternică”.

Lista completă a membrilor dintr-o țară candidată selectați pentru grupul de experți este disponibilă aici. (at)

redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

La 25 martie, între 14:30 și 18:00 CET, Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE va organiza la Bruxelles o conferință care să exploreze moduri de acțiune ale UE, în ansamblu, și ale statelor membre, individual, în direcția unui dialog civil durabil și eficace și a democrației participative.

Printre vorbitorii invitați se vor număra:

• dl Pedro Silva Pereira, vicepreședinte al Parlamentului European, care o va reprezenta pe președinta Parlamentului European, dna Roberta Metsola, în comunicarea cu organizațiile societății civile care reprezintă cetățenii și
• E.S. Willem van de Voorde, ambasadorul Belgiei și Reprezentant Permanent al Belgiei la UE.

În timpul conferinței, vor fi prezentate următoarele două inițiative recente:

• avizul CESE „Consolidarea dialogului civil și a democrației participative în UE: calea de urmat” (SOC/782), elaborat la solicitarea Președinției belgiene a Consiliului UE și adoptat în sesiunea plenară din 15 februarie;
• o scrisoare deschisă, care a primit sprijinul a 156 de semnatari din 26 de state membre ale UE și a fost inițiată de Grupul „Organizații ale societății civile” și de Societatea civilă Europa. Scrisoarea invită principalele instituții ale UE să ia măsuri concrete pentru a pune în aplicare un dialog deschis, transparent și regulat cu organizațiile societății civile, în toate domeniile de politică.

Conferința va reuni părțile interesate instituționale, precum și un public mai larg, pentru a reflecta asupra modalităților de punere în aplicare a măsurilor propuse de aceste două inițiative, dar și de altele.

Conferința este deschisă publicului. Trebuie să vă înscrieți în prealabil pentru participarea la fața locului sau online. Evenimentul va fi transmis în direct.

Pentru informații suplimentare, proiectul de program, înscrierea la conferință și transmisiunea în direct pe internet, vă rugăm să vizitați site-ul web al manifestării.

redactat de Antonello Pezzini, delegat al Comitetului consultativ pentru mutații industriale al CESE și fost membru al Grupului „Angajatori” al CESE

În luna ianuarie, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a reiterat necesitatea consolidării unei piețe interne a apărării pentru a ne asigura securitatea. „Am început cu muniții pentru Ucraina”, a declarat el. „Acum trebuie să extindem această abordare pentru a include un program industrial european de apărare la scară largă, capabil să sprijine extinderea bazei industriale europene și să dezvolte infrastructura necesară pentru a proteja zonele în conflict”.

CESE a avut ocazia de a reitera, în repetate rânduri, necesitatea de a sprijini lansarea unui Program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), menit să creeze un sistem integrat interoperativ de apărare comună.

Acest obiectiv este cu atât mai urgent având în vedere contextul geopolitic actual, care ne îndeamnă să consolidăm autonomia strategică a Europei în domeniul apărării și să dezvoltăm o puternică bază industrială și tehnologică comună.

EDIDP ar trebui să se înscrie în cadrul unei viziuni strategice comune pentru industria de apărare, care să poată avansa către integrarea efectivă a producătorilor și utilizatorilor europeni, cu implicarea a cel puțin trei state membre.

Devine tot mai necesar să se stabilească un dialog structurat la nivel european, în sinergie și coordonare cu NATO, și să se instituie un consiliu de miniștri ai apărării, în măsură să asigure o orientare politică de durată și un forum pentru consultare și pentru adoptarea de decizii cu adevărat europene.

Dispozițiile legale trebuie să garanteze un echilibru între țările mari și cele mici, o rată de participare de 20 % a întreprinderilor mici, acțiuni de formare de personal calificat și de noi profiluri profesionale, și recalificarea profesională a personalului ale cărui competențe au devenit redundante sau depășite.

Este momentul să se extindă și să se consolideze această abordare, pentru a include un program industrial european de apărare la scară largă, capabil să sprijine extinderea bazei industriale europene, prin dezvoltarea de produse „cu dublă utilizare”. Este vorba despre produse, inclusiv software și tehnologie, care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare, de exemplu elemente care pot fi folosite pentru proiectarea, dezvoltarea, producerea sau utilizarea armelor chimice sau biologice și a vectorilor acestora.

Textul integral al articolului redactat de Antonello Pezzini poate fi consultat în buletinul informativ al Grupului „Angajatori” al CESE: https://europa.eu/!yKMPTk

În cadrul unei dezbateri cu vicepreședinta Comisiei și comisara pentru democrație și demografie Dubravka Šuica, CESE a solicitat o strategie privind dialogul civil, ca un prim pas în direcția consolidării rolului societății civile și a creșterii participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE.

Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a prezentat solicitările în avizul „Consolidarea dialogului civil și a democrației participative în UE: calea de urmat”, adoptat la scurt timp după dezbaterea care a avut loc în sesiunea plenară a CESE din 15 februarie.

Comitetul a subliniat necesitatea urgentă de a accelera punerea în aplicare a articolului 11 din Tratatul UE (TUE), în temeiul căruia instituțiile au responsabilitatea comună de a se asigura că societatea civilă organizată este implicată activ în elaborarea legislației UE.

Acest lucru ar trebui realizat ca urmare a Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE), o inițiativă de referință și un exercițiu democratic major, care a inclus o serie de dezbateri conduse de cetățeni cu privire la chestiuni care le afectează direct viața.

„Cred că suntem cu toții de acord că vocile cetățenilor trebuie să se facă auzite și în alte contexte, nu doar la urnă. Noi toți, în instituțiile și organismele UE, trebuie să îmbunătățim implicarea societății civile printr-un dialog semnificativ, dincolo de simpla informare și consultare”, a declarat președintele CESE, dl Oliver Röpke.

Construirea unei Uniuni Europene mai transparente, mai favorabile incluziunii și mai democratice necesită un angajament civic sporit și un parteneriat puternic între instituțiile UE și administrațiile naționale. „Eforturile noastre colective vor garanta că UE rămâne un reper al speranței și un model de democrație participativă pentru întreaga lume”, a subliniat comisara Šuica.

Pietro Barbieri, raportorul avizului, a declarat: „Prin acest aviz, CESE invită instituțiile europene să facă un pas concret înainte: să adopte o strategie pentru dialogul civil, dând viață unui plan de acțiune și unui acord interinstituțional care să implice toate nivelurile UE. Angajamentul CESE este un semn al unei nevoi urgente care nu poate fi neglijată sau amânată.”

Miranda Ulens, coraportoare, a adăugat: „Avem deja bune practici pentru dialogul social. Propunerile pe care le prezentăm vor garanta că și vocile altor organizații legitime și reprezentative pot fi auzite. Să creăm o Europă reală și democratică pentru cetățenii ei! #TogetherStrong!” (ll)