Având în vedere că inteligența artificială remodelează locul de muncă, este esențial să promovăm în continuare IA centrată pe factorul uman și să pledăm pentru politici care să echilibreze dezvoltarea puternică a IA în Europa cu justiția socială și drepturile lucrătorilor, s-a subliniat într-o dezbatere la nivel înalt în cadrul CESE.

În sesiunea sa plenară din ianuarie, CESE a organizat o dezbatere privind utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă, marcată de declarațiile președintelui CESE, Oliver Röpke, vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și ministrului adjunct al familiei, muncii și politicii sociale al Poloniei, Katarzyna Nowakowska, printre alții.

În deschiderea dezbaterii, dl Röpke a afirmat: „Inteligența artificială reprezintă una dintre tendințele cele mai transformatoare ale vremurilor noastre, cu un potențial imens, dar și cu provocări critice. Dezbaterea de astăzi a reafirmat importanța ancorării politicii în domeniul IA în principiile Pilonului european al drepturilor sociale.”

„Când ne gândim la IA - a subliniat dna Mînzatu - în special la locul de muncă, ar trebui să analizăm modalități de stimulare a investițiilor noastre în cercetare și inovare și modalități de simplificare a modului în care întreprinderile europene se pot dezvolta în acest domeniu, astfel încât tehnologiile noastre să evolueze în conformitate cu datele europene și pe baza valorilor europene. Respectând valorile noastre privind drepturile sociale și egalitatea, ne asigurăm că lucrătorii europeni au aceleași drepturi într-o lume cu sau fără IA, că sunt protejați și că controlul centrat pe factorul uman este pus în aplicare.”

Dna Nowakowska a spus că, în lumea muncii, inteligența artificială oferă oportunități enorme de creștere a productivității și a competitivității întreprinderilor, dar ridică, totodată, o serie de întrebări legate de impactul posibil asupra locurilor de muncă și a ocupării forței de muncă, a sănătății și siguranței lucrătorilor, a condițiilor de muncă, a calității generale a locurilor de muncă și a rolului dialogului social.

Adoptarea avizului pe tema „IA în sprijinul lucrătorilor” și a contraavizului anexat

În urma dezbaterii în plen, CESE a adoptat avizul din proprie inițiativă pe tema „Inteligența artificială în sprijinul lucrătorilor: pârghii pentru valorificarea potențialului și atenuarea riscurilor IA în politicile privind ocuparea forței de muncă și piața forței de muncă” elaborat de raportoarea Franca Salis-Madinier. Avizul a fost adoptat cu 142 de voturi pentru, 103 împotrivă și 14 abțineri. Acesta nu a primit sprijinul Grupului „Angajatori” al CESE, care a prezentat un contraaviz.

În aviz, CESE subliniază că dialogul social și implicarea lucrătorilor joacă un rol esențial în menținerea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor și în promovarea unei IA de încredere în universul muncii. Adaugă că normele actuale ar trebui să abordeze lacunele în materie de protecție a drepturilor lucrătorilor la locul de muncă și să garanteze că oamenii dețin în continuare controlul în toate interacțiunile om-mașină.

Contraavizul Grupului „Angajatori” a fost anexat la aviz. Membrii Grupului explică că, în opinia lor, UE dispune deja de instrumentele necesare pentru a adopta revoluția IA, iar cadrul juridic existent ar asigura implementarea acesteia fără probleme. (lm)

La 13 și 14 martie 2025, Comitetul Economic și Social European (CESE) va organiza manifestarea sa anuală pentru tineret, Your Europe, Your Say! (Europa ta, părerea ta!) (YEYS), care reunește peste 130 de participanți din întreaga Europă și din afara acesteia. La această manifestare unică participă elevi din învățământul secundar, reprezentanți ai organizațiilor de tineret și delegați din partea consiliilor naționale de tineret, cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani, din toate cele 27 de state membre ale UE, 9 țări candidate și Regatul Unit.

Manifestarea va oferi tinerilor o platformă prin intermediul căreia să contribuie în mod activ la conturarea viitorului Europei, sub formă de ateliere, grupuri de dezbatere și discuții. Anul acesta, evenimentul este intitulat „Tinerii au cuvântul”, iar participanții vor aborda subiecte esențiale, cum ar fi durabilitatea, incluziunea socială, transformarea digitală și altele.

Rezultatele acestor discuții și informațiile colectate vor fi canalizate către cea de-a doua Săptămână a societății civile a CESE și vor fi promovate și în cadrul Evenimentului tineretului european (EYE) din iunie 2025, organizat de Parlamentul European la Strasbourg.

Evenimentul subliniază importanța transpunerii implicării tinerilor în acțiuni civice, democrație participativă și elaborarea de politici europene.

Nu ratați informațiile legate de rezultatele și inițiativele care decurg din această manifestare importantă. (kc)

Înaintea Zilei Internaționale a Femeii la 8 martie și a celei de-a 69-a sesiuni a Comisiei pentru Statutul Femeilor (UNCSW69) – principalul organism mondial care promovează drepturile femeilor – Maria Nikolopoulou, membră a CESE, raportoare pentru avizul pe tema „Contribuția CESE la prioritățile UE în cadrul UNCSW69”, scrie despre progresele înregistrate de UE în ce privește egalitatea de gen. Deși se constată multe îmbunătățiri, care merită să fie recunoscute, femeile sunt încă departe de a avea aceleași drepturi ca bărbații. Mai sunt multe disparități de eliminat, și multe lupte de câștigat.

Maria Nikolopoulou

Întrucât ne despart numai câteva zile de sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii, și în perspectiva apropiată a celei de-a 69-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (UNCSW69), de la New York, ar fi oportun să reflectăm asupra realizărilor în materie de egalitate de gen și să le evaluăm. Este, totodată, momentul ideal pentru a privi spre viitor și a continua să pregătim calea de urmat.

În ce privește cadrul legislativ, se constată anumite îmbunătățiri: tot mai multe femei sunt active pe piața forței de muncă, câștigă venituri mai mari, ajung la niveluri mai înalte de educație, beneficiază de o mai bună reprezentare politică și ocupă poziții de putere. Progresele au fost însă lente și neuniforme între statele membre.

Atâta timp cât persistă inegalități structurale, stereotipuri de gen și regrese în domeniul drepturilor femeilor, femeile vor continua să fie subreprezentate în sfera publică, în politică și în educația din domeniul STIM, vor fi expuse violenței online și offline și nu vor avea acces la resurse și la capital pentru antreprenoriat. De asemenea, tot ele riscă să sufere de lipsa timpului și a resurselor financiare, iar eliminarea diferențelor în materie de remunerare și de pensii dintre femei și bărbați este un proces care va dura ani îndelungați.

Orice pas înainte în aceste domenii necesită formare, finanțare și angajament. Avem nevoie de resurse pentru a stimula competențele femeilor în vederea unei duble tranziții verzi și digitale juste, pentru a finanța planuri naționale de acțiune menite să combată violența împotriva femeilor și pentru a asigura formarea întregului personal care lucrează cu persoanele care au supraviețuit violenței.

Trebuie să finanțăm proiecte antreprenoriale și să instituim servicii de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă de înaltă calitate, accesibile și la prețuri abordabile, pentru a prelua povara responsabilităților de îngrijire neremunerate de pe umerii femeilor. În plus, avem nevoie de un angajament ferm de a crea spații sigure, de a implica mai multe femei în parlamentele locale, naționale și în Parlamentul European și de a asigura participarea lor activă la procesele non-violente de soluționare a conflictelor și de consolidare a păcii, promovând în același timp abordări favorabile incluziunii din punctul de vedere al genului în cadrul acestor eforturi.

Pe lângă toate acestea, o strategie europeană amplă pentru Agenda 2030 ne va ajuta să avansăm mult mai rapid în transformarea egalității de gen într-o componentă esențială a politicilor noastre. Obiectivele de dezvoltare durabilă ar trebui abordate în ansamblu, și nu individual.

În UE, progresele sunt „semnificative”, dar „semnificative” nu înseamnă și suficient pentru bărbații, femeile și fetele din UE care luptă pentru o egalitate de gen efectivă în anii următori. Rolul nostru în calitate de societate civilă este de a intensifica presiunea asupra factorilor de decizie, cerându-le să asigure progrese rapide.

În comparație cu omologii săi globali, cum ar fi Statele Unite, zona euro se confruntă cu provocări presante: o productivitate scăzută a muncii, scăderea competitivității și încetinirea ritmului economic. Pentru a inversa această tendință, Comitetul Economic și Social European (CESE) solicită o strategie urgentă și coordonată.

În avizul său „Politica economică a zonei euro pentru 2025”, CESE prezintă un plan de stimulare a creșterii economice prin aprofundarea pieței interne, reducerea birocrației în materie de reglementare și asigurarea sustenabilității fiscale. În același timp, politicile trebuie să abordeze tendințele transformatoare, cum ar fi inteligența artificială (IA) și presiunile exercitate de îmbătrânirea populației.

După șocuri externe precum pandemia de COVID-19 și criza energetică, zona euro se confruntă cu provocări economice majore. Deși s-au depus eforturi de stabilizare, aspecte precum incertitudinea internă, schimbările demografice și creșterea presiunilor fiscale presupun reforme îndrăznețe.

CESE propune o abordare în trei etape pentru a spori productivitatea și competitivitatea: aprofundarea pieței interne, coordonarea politicii industriale și reducerea birocrației. Sustenabilitatea bugetară este esențială, necesitând un cadru echilibrat, o colaborare mai strânsă la nivelul UE și eforturi de valorificare a veniturilor neexploatate. Investițiile rămân un punct slab, fiind nevoie de un capital de risc extins și de politici favorabile inovării.

Reziliența pieței forței de muncă este, de asemenea, esențială, necesitând flexibilitate, salarii echitabile, reforme în domeniul securității sociale și dezvoltarea competențelor bazate pe IA. CESE subliniază necesitatea unei responsabilități comune între UE și statele sale membre, pledând pentru o mai bună coordonare a politicilor. Prin acțiuni decisive și investiții strategice, zona euro poate construi o economie rezilientă, competitivă și durabilă pentru viitor (tk). 

În timp ce iarna face loc, cu greu, primăverii, CESE salută luna martie cu o serie de manifestări dinamice, care aduc în prim-plan vocile tinerilor și ale societății civile.

Programul va fi deschis cu cea de-a 16-a ediție a manifestării „Europa ta, părerea ta!”, care, la 13 și 14 martie 2025, va reuni, după cum se știe, aproape 100 de tineri participanți din partea organizațiilor de tineret, a consiliilor naționale de tineret și a liceelor, precum și 37 de profesori din statele membre ale UE, din țările candidate și din Regatul Unit. Toți vor împărtăși o experiență unică, exprimându-se cu o voce comună pentru a modela Europa în care doresc să trăiască.

Recomandările lor ar putea contribui la cea de-a doua ediție a Săptămânii societății civile a CESE, care se va desfășura cu doar câteva zile mai târziu, servind drept bază pentru discuții axate pe tineret, și ar putea fi comunicate reprezentanților la nivel înalt ai instituțiilor europene.

După o primă ediție promițătoare în 2024, Săptămâna societății civile din acest an va avea loc în perioada 17-21 martie și se va axa pe tema „Consolidarea coeziunii și a participării în societăți polarizate”. Instabilitatea socială, recesiunile economice și nemulțumirea larg răspândită, în special în rândul celor care se simt neauziți și lăsați în urmă, au adâncit și mai mult diviziunile societale.

Pentru a răspunde acestor preocupări presante, Săptămâna societății civile 2025 va reuni o gamă diversă de părți interesate ale societății civile din Europa și din afara acesteia, oferind o platformă unică pentru a se implica în dezbateri critice, a face schimb de bune practici și a colabora pentru a dezvolta soluții care să promoveze coeziunea socială și să consolideze angajamentul democratic.

Anul acesta, programul va include trei inițiative importante: discuții între organizațiile și rețelele societății civile europene (mese rotunde ale grupului de legătură al CESE) cu privire la modul în care o strategie europeană pentru societatea civilă ar putea promova o mai mare coeziune; Ziua inițiativei cetățenești europene (ICE) și rolul acesteia în combaterea polarizării; ceremonia de decernare a Premiului pentru societatea civilă. Tema celei de a 15-a ediții a Premiului pentru societatea civilă, care recompensează excelența în inițiativele societății civile, este combaterea polarizării dăunătoare a societății europene. Câștigătorii sunt: organizația societății civile Diversity („Diversitate”) din Belgia, Reporters d’Espoirs („Reporteri ai speranței”) din Franța și Slovenská debatná asociácia (Asociația slovacă de dezbateri) din Slovacia. Clasamentul va fi anunțat în timpul ceremoniei!

Săptămâna societății civile este o platformă care va invita societatea civilă organizată și cetățenii să se exprime cu privire la teme importante de actualitate, de la provocările tot mai mari reprezentate de schimbările climatice, creșterea costului vieții și adâncirea disparităților în materie de venituri, până la rezultatele alegerilor desfășurate în 2024 la nivel mondial - toate elemente care au creat un teren fertil pentru polarizare pe scară largă.

Vă invit să participați la acest schimb de opinii important, să vă alăturați discuțiilor noastre și să profitați de oportunitatea de a transforma dialogul în schimbare. Vocile noastre contează și pot fi auzite cât timp suntem uniți, proactivi și pregătiți să contribuim la realizarea unei Europe mai coezive și mai participative. Înscrierile sunt deschise. Nu ratați această ocazie!

Laurențiu Plosceanu

Vicepreședinte responsabil cu comunicarea 

Grupul „Lucrători” al CESE

Grupul „Lucrători” al CESE avertizează că drepturile sociale și ale lucrătorilor câștigate cu greu nu ar trebui lăsate deoparte în eforturile UE de a rămâne competitivă în economia mondială. În contextul apelurilor la mai multă dereglementare, UE nu trebuie să înregistreze regrese în ceea ce privește acte legislative esențiale, cum ar fi Pilonul european al drepturilor sociale.

În urma recomandărilor din rapoartele Draghi și Letta, Comisia a publicat o comunicare privind Busola pentru competitivitate, care, completată de inițiativele orizontale pe care le-a prezentat, urmărește să stimuleze activitățile întreprinderilor. Obiectivul este de a consolida avantajul competitiv al Europei.

Grupul „Lucrători” este profund îngrijorat de faptul că drepturile sociale și ale lucrătorilor ar putea fi pierdute din vedere în acest proces, întrucât UE pare să fi ales să țină pasul cu alte economii competitive, cu orice preț.

Acesta este motivul pentru care Grupul „Lucrători” a propus o serie de avize din proprie inițiativă care abordează problema competitivității din punctul de vedere al valorii adăugate a capitalului uman.  Aceasta este propunerea anunțată de aviz pe tema „Rolul sindicatelor în îmbunătățirea productivității”. Avizul va urmări să arate că forța motrice a productivității în UE (care afectează competitivitatea) este în principal investiția în capitalul uman (lucrători), precum și în tehnologie și inovare.

Rolul esențial al sindicatelor este subliniat în acest context, deoarece acestea unesc lucrătorii individuali prin negocieri și acțiuni colective, modelând dinamica pieței forței de muncă pentru a contribui la îndeplinirea promisiunii unei economii competitive.

În mod similar, un viitor studiu al Grupului „Lucrători” va urmări să analizeze și să evalueze situația actuală a legislației UE referitoare la Pilonul european al drepturilor sociale. Studiul va fi un instrument important de monitorizare a politicii sociale, deoarece, în căutarea căii de aur către competitivitate, se preconizează că Europa se va concentra în principal pe economia sa.   

În cele din urmă, în cadrul ședinței din aprilie a Categoriei „Vocea lucrătorilor pentru o participare mai democratică”, Grupul „Lucrători” va examina eforturile propuse de reducere a sarcinilor de reglementare asupra întreprinderilor – considerate un factor care încetinește competitivitatea Europei – și impactul acestora asupra legislației UE care protejează lucrătorii și mediul, în special în contextul diligenței necesare a întreprinderilor în materie de durabilitate și al raportării de către întreprinderi de informații privind durabilitatea.

Cea de-a doua ediție a Săptămânii societății civile 2025 a CESE, desfășurată în perioada 17-20 martie, se va axa pe consolidarea coeziunii și a participării în societăți polarizate. Asigurați-vă un loc aici!

Aveți încă timp să vă înscrieți la cea de-a doua ediție a Săptămânii societății civile a CESE, în cadrul căreia societatea civilă din Europa, factorii de decizie politică din UE, experții, jurnaliștii și alții se vor reuni pentru a discuta despre una dintre cele mai presante provocări actuale – cum se poate contracara polarizarea societăților noastre.

Generată de suprapunerea crizelor, de la pandemie și schimbările climatice la creșterea costurilor de trai și accentuarea disparităților în materie de venituri, polarizarea s-a răspândit în întreaga UE și în afara acesteia, adâncind diviziunile sociale, erodând încrederea în instituțiile democratice și afectând unitatea comunității.

În acest context, Săptămâna societății civile 2025 este un apel îndrăzneț la acțiune pentru a promova coeziunea socială și a consolida participarea democratică. Prin dezbateri animate și ateliere de colaborare, acest forum de patru zile va oferi o platformă unică pentru ca toți participanții să se implice în dezbateri critice, să facă schimb de bune practici și să colaboreze pentru a dezvolta soluții practice. 

Cum se desfășoară Săptămâna societății civile?

Săptămâna societății civile 2025 va cuprinde mese rotunde conduse de Grupul de legătură al CESE, precum și Ziua inițiativei cetățenești europene (ICE) și ceremonia de decernare a Premiului CESE pentru societatea civilă.

Va debuta cu un discurs programatic ce îndeamnă la reflecție, rostit de profesoara, scriitoarea și comentatoarea politică Albena Azmanova, care va pregăti terenul, modelând discursul pentru dezbaterile ulterioare.

În cadrul grupului de discuție la nivel înalt ulterior, vom dezbate pe marginea întrebării „Suntem încă uniți în diversitate?”. Printre membrii grupului la nivel înalt se vor număra vicepreședintele Parlamentului European, Younous Omarjee; ministrul societății civile, în numele Președinției poloneze, Adriana Porowska; președintele CESE, Oliver Röpke; copreședinta grupului de legătură al CESE, Brikena Xhomaqi; secretarul general al Mișcării Europene Internaționale, Petros Fassoulas; și Mădălina-Mihaela Antoci, reprezentanta Consiliului Național al Tineretului din Republica Moldova.

În cursul Săptămânii societății civile vom analiza modul în care educația civică poate contribui la reducerea decalajelor, modul în care Europa poate fi lider în materie de inovare fără a-și compromite valorile și modul în care locuințele pot deveni mai accesibile ca preț și mai durabile, combătând în același timp sărăcia energetică și sprijinind modul de viață multigenerațional. De asemenea, vom analiza modalitățile de consolidare a societății civile prin sprijin public și filantropic, modul în care ne putem asigura că politicile UE reflectă nevoile locale în tranziția verde și albastră, și cum putem recunoaște, proteja și colabora cu societatea civilă din întreaga Europă de o manieră mai eficace.

O sesiune specială, găzduită în comun cu Parlamentul European, va aborda în mod specific cadrul financiar multianual (CFM) și implicațiile acestuia pentru societatea civilă.

Ziua inițiativei cetățenești europene 2025

Cu ocazia Zilei ICE, la 18 martie, se va pune accentul pe instrumentul puternic al democrației participative, și anume inițiativa cetățenească europeană (ICE). Introdusă prin Tratatul de la Lisabona, inițiativa le permite cetățenilor să solicite Comisiei Europene să propună noi acte legislative ale UE cu privire la o anumită chestiune. Pentru ca inițiativa să fie luată în considerare de Comisie, organizatorii trebuie să strângă un milion de semnături pentru a-și susține cauza.

Prin discuții la nivel înalt și ateliere interactive, participanții vor explora subiecte-cheie, cum ar fi rolul ICE în combaterea polarizării și modalități de consolidare a sprijinului în toate statele membre. Se va pune un accent deosebit pe modul în care organizațiile societății civile pot participa activ la procesul ICE pentru a face auzită vocea cetățenilor în procesul de elaborare a politicilor europene.

De asemenea, participanții vor avea ocazia unică de a intra în contact direct cu organizatorii unor ICE – din trecut, prezent și viitor – pentru a face schimb de bune practici și de lecții învățate pentru propriile lor campanii.

În plus, manifestarea va evidenția importanța strategiilor de impact pentru eficientizarea ICE și a grupurilor de dezbatere ale cetățenilor, cu accent pe creșterea șanselor de monitorizare legislativă de către instituțiile UE.

Ediția din 2025 a Premiului societății civile

Ultima zi a Săptămânii societății civile 2025 va include, printre altele, ceremonia de decernare a celui de-al 15-lea Premiu CESE pentru societatea civilă.

Scopul Premiului CESE pentru societatea civilă este de a sensibiliza opinia publică cu privire la contribuția remarcabilă a societății civile la crearea unei identități și a unei cetățenii europene și la promovarea valorilor comune care consolidează integrarea europeană. Acesta este acordat anual unor persoane și organizații ale societății civile pentru proiectele lor non-profit inovatoare și creative pe diferite teme relevante pentru UE.

Anul acesta, premiul va fi acordat pentru trei proiecte care combat polarizarea dăunătoare a societății UE.

Săptămâna se va încheia cu o sesiune de închidere dinamică. Printre vorbitori se vor număra vicepreședintele executiv al Comisiei Europene (de confirmat); vicepreședinta Parlamentului European, Katarina Barley; președintele CESE, Oliver Röpke; secretara generală a Fundației „Centrul pentru democrație” din Serbia, Nataša Vučković.

Participați la dialog!

În cursul celor patru zile de discuții interesante, care au inspirat vorbitori de nivel înalt, și bune oportunități de colaborare în rețea, Săptămâna societății civile 2025 promite să fie o manifestare pe care nu doriți să o ratați. Asigurați-vă un loc astăzi și alăturați-vă pentru a transforma dialogul în schimbare. Vocea ta contează pentru construirea unei Europe mai coezive și mai participative!

Programul complet este disponibil aici.

Înscrieți-vă aici înainte de 12 martie. (ma)

La 11 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a anunțat deschiderea perioadei de depunere a candidaturilor pentru cea de-a patra ediție a premiilor europene pentru producția ecologică, termenul-limită fiind 27 aprilie 2025.

Aceste premii recompensează excelența de-a lungul lanțului valoric ecologic, recunoscând contribuții remarcabile în categorii precum „cel mai bun fermier ecologic”, „cel mai bun oraș ecologic”, „cea mai bună regiune ecologică”, „cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice”, „cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice” și „cel mai bun restaurant/serviciu de alimentație care servește produse ecologice”. CESE supraveghează în mod specific trei categorii:

• „cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice”;
• „cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice”;
• „cel mai bun restaurant/serviciu de alimentație care servește produse ecologice”.

Câștigătorii vor fi anunțați la 23 septembrie 2023, cu ocazia Zilei Europene a Produselor Ecologice. Părțile interesate din sectorul ecologic – inclusiv fermierii, prelucrătorii, comercianții cu amănuntul și autoritățile publice – sunt încurajate să își depună candidatura.

Pentru detalii privind eligibilitatea și candidaturile, vizitați site-ul web al Comisiei Europene. Întrebările privind categoriile gestionate de CESE pot fi trimise la adresa EUorganicawardsEESC@eesc.europa.eu.

Această inițiativă sprijină Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice al UE, promovând producția ecologică și sensibilizarea consumatorilor. (ks) 

Redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

Prețurile locuințelor au crescut, în UE, cu 47 % între 2010 și 2022. În aceeași perioadă, chiriile au crescut cu 18 %. Potrivit Eurostat, în 2023, peste 10 % din gospodăriile din orașe și 7 % din gospodăriile din zonele rurale au cheltuit peste 40 % din venitul lor disponibil pentru locuințe. Pentru a evidenția mai bine modul în care putem face ca locuințele să devină mai accesibile ca preț și mai durabile pentru toți europenii, CESE a comandat un studiu care explorează soluțiile de politică necesare pentru acest deziderat. În cadrul acestui interviu, coautorii studiului, Agnieszka Maj, economistă, și Karolina Zubel, directoare pentru mediu, energie și schimbări climatice din cadrul Centrului de Cercetare Socială și Economică (CASE), discută principalele sale constatări.

La ce se referă acest studiu al CESE și de ce este el relevant?

Acest studiu privind locuințele durabile la prețuri accesibile în UE examinează necesitatea unor locuințe durabile și la prețuri accesibile în UE, subliniind rolul digitalizării (IA, autorizațiile digitale de construcție, bazele de date relevante) și al structurilor economiei sociale. Prin studii de caz, el evidențiază eforturile inovatoare care duc la prețuri mai abordabile și îmbunătățesc accesibilitatea și sustenabilitatea locuințelor. Studiul oferă recomandări concrete pentru 2030 și 2050, aliniindu-se la obiectivele UE privind reziliența la schimbările climatice, echitatea socială și creșterea economică. El oferă perspective strategice pentru adaptarea politicilor în domeniul locuințelor la provocările în continuă evoluție, promovând în același timp bunăstarea la nivelul comunității.

Care sunt principalele constatări ale studiului?

Digitalizarea reprezintă o oportunitate semnificativă de a îmbunătăți eficiența planificării, construcției și gestiunii locuințelor; ea ar putea reduce costurile și ar putea spori sustenabilitatea. În prezent, însă, digitalizarea are un impact limitat asupra economiilor de costuri. Printre principalele obstacole în calea adoptării progresului digital se numără punctele de vedere tradiționale ale părților interesate, rentabilitatea scăzută percepută a investițiilor, costurile ridicate de punere în aplicare și lipsa stimulentelor, a formării și a reglementărilor. Pentru a debloca întregul potențial al digitalizării, este esențial să se investească în continuare în infrastructura digitală, de exemplu prin asigurarea interoperabilității platformelor digitale.

Implicarea entităților din economia socială (asociații de locuințe cu profit limitat, organizații de interes public, cooperative) reprezintă o inovare politică promițătoare pentru abordarea provocărilor actuale în materie de locuințe. Aceste entități oferă soluții locative eficiente din punctul de vedere al costurilor și bine concepute, care promovează coeziunea comunitară și stabilitatea locativă pe termen lung. De exemplu, locuințele fără scop lucrativ și cu profit limitat din Viena, care reprezintă 30 % din totalul locuințelor orașului, joacă un rol esențial în stabilizarea pieței locuințelor prin exercitarea unui efect de diminuare a prețurilor. Acest lucru contribuie la menținerea chiriilor la prețuri accesibile și previne denaturările pieței.

Pe baza constatărilor, care sunt principalele dumneavoastră recomandări de acțiune și în materie de cercetări suplimentare?

Pe termen mediu, politicile UE în domeniul locuințelor ar trebui să acorde prioritate introducerii unui „Nou pact european pentru locuințe sociale durabile și accesibile” și a unei „Directive privind locuințele” pentru o abordare unificată în toate statele membre. Țările ar trebui să promoveze modele inovatoare, cum ar fi cooperativele și locuințele cu profit limitat, să ofere sprijin financiar flexibil proiectelor de locuințe și să adopte instrumente digitale pentru a îmbunătăți soluțiile locative.

Pe termen lung, politicile privind locuințele ar trebui să adopte o abordare strategică și durabilă, punând accentul pe soluțiile locale și pe monitorizarea continuă. Digitalizarea trebuie să fie standardizată prin legislație, în paralel cu practici ale economiei circulare, cum ar fi împrumuturi bancare legate de circularitatea clădirilor, stimulente pentru închiriere bazate pe eficiența energetică și inițiative de finanțare la nivel local. În plus, conceptul de „locuință socială” ar trebui extins pentru a include familiile cu venituri medii, similar modelului de „locuințe societale” din Viena, promovând mixul social și prevenind gentrificarea. De asemenea, este esențial să se pună accentul atât pe noile construcții și renovări, cât și pe transformarea clădirilor neutilizate, pentru a răspunde în mod eficace nevoilor în materie de locuințe.

Viitoarele cercetări în acest domeniu ar trebui să se concentreze pe abordări favorabile incluziunii în planificarea urbană, construcția și furnizarea de locuințe, pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru toți cetățenii. De asemenea, ar trebui să analizeze impactul tehnologiilor emergente, cum ar fi IA și automatizarea, asupra economiilor de costuri și a eficienței în dezvoltarea și gestionarea locuințelor. În plus, cercetarea ar trebui să exploreze modele inovatoare de locuințe în toate statele membre ale UE, identificând strategii care pot spori atât accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor, cât și sustenabilitatea.

Studiul a fost comandat de CESE la solicitarea Grupului „Organizații ale societății civile”.