Ucraina a fost reprezentată la ediția din acest an a evenimentului Europa ta, părerea ta! (Your Europe, Your Say! – YEYS) de Tatiana Povalyaeva și elevii acesteia. Profesoară la un liceu din Harkov, dna Povalyaeva nu s-a mai aflat în fața unei clase din februarie 2022, iar de atunci predă online. Aflăm de la ea despre dificultățile pe care le întâmpină un cadru didactic dintr-un oraș situat la numai 40 de kilometri de frontiera rusă și supus unor atacuri continue de la începutul războiului.

În opinia dvs. de cadru didactic, de profesoară, ce impact a avut războiul asupra capacității dvs. de a preda și asupra sistemului de învățământ în general din Ucraina?

În ziua de astăzi, aproape toate școlile din Harkov au trecut la învățarea online, deoarece nu avem suficiente adăposturi în care elevii noștri să poată veni în siguranță la cursuri cu prezență fizică. Procedăm astfel de trei ani, iar ultima dată când mi-am văzut elevii în clasă a fost la 23 februarie 2022.  Mulți elevi au plecat din țară – au fost nevoiți să o facă. Acum trăiesc în alte țări europene, ceea ce mă întristează profund ca profesoară. Îmi lipsesc elevii mei și știu că ei trebuie să se confrunte cu multe greutăți. Uneori trebuie să meargă și la o școală europeană, și la una ucraineană. O povară uriașă pentru ei. Între timp, noi, cei care ne aflăm încă în Ucraina, trăim într-un pericol constant. Nimeni nu merită să treacă prin așa ceva.

Să predăm elevilor și să îi însoțim pe timp de război este ceva cu care nu ne-am confruntat niciodată. Una dintre cele mai mari dificultăți pentru mine este sentimentul de neputință de a-i ajuta pe unii elevi. Uneori nu am cunoștințele și experiența necesare pentru a face față problemelor lor de sănătate, cauzate de stres și de efectele acestuia. Am observat, în unele cazuri, grave schimbări de personalitate, ca urmare a unui sindrom de stres posttraumatic, când este mai multă nevoie de ajutorul unui medic decât de al unui dascăl. Este foarte dureros să îți dai seama că nu poți să îți ferești elevii de astfel de greutăți. Cu toate acestea, rămânem aproape de ei, gata să îi ajutăm, să îi însoțim și să avem grijă de ei.

O altă dificultate este să rămân eu însămi tare și să fiu un reper pentru elevii mei, nu doar în materia mea pe care o predau, ci și în alte aspecte ale vieții. Un cadru didactic puternic și rezilient le poate oferi mai mult elevilor, dar întrebarea este cum să ne păstrăm tăria aceasta. Profesorii care trăiesc și muncesc pe timp de război au nevoie de sprijin la fel de mult ca oricine altcineva, pentru că sunt un reazăm pentru copii, iar aceștia sunt viitorul nostru. Cu cât are mai multă energie pozitivă, cu atât un dascăl le poate oferi elevilor mai mult sprijin și mai multă grijă.

De ce credeți că este important ca elevii dumneavoastră să fie încurajați să se intereseze de politică sau de viața civică sau să participe la evenimente internaționale precum acesta?

Una dintre sarcinile esențiale ale cadrelor didactice este să îi încurajeze pe elevi să se implice activ. Și mai important este ca ei să fie stimulați să rămână implicați în viața politică, deoarece politica are un impact semnificativ asupra vieții oamenilor. Ea oferă o bună ocazie de a prezenta idei și soluții la multe dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi.

Participând la evenimente internaționale precum Europa ta, părerea ta!, elevii pot să își găsească tovarăși și susținători cu care să își împartă ideile, să colaboreze pentru găsirea celor mai bune soluții și să facă schimb de experiențe valoroase. Fără îndoială că, prin întâlnirea cu persoane de vârsta lor, elevii au posibilitatea să se întrebe cât de progresiști sunt, care le sunt planurile, obiectivele și perspectivele și unde mai au nevoie de creștere personală.

Dacă v-ați putea adresa altor cadre didactice sau altor școli, ce ați dori să le comunicați, azi, ca profesoară în Ucraina?

Am doar trei lucruri de spus colegilor mei și elevilor lor. În primul rând, dacă doresc cu adevărat să afle adevărul despre război, să îi întrebe pe cei care trec prin el.

În al doilea rând, să știe că este important să fie uniți pentru a-i ajuta pe alții și să fie pregătiți să prevină evenimentele catastrofale. De asemenea, să înțeleagă cât de important este să facă parte dintr-o comunitate puternică, ale cărei valori morale, interese și perspective pentru viitor sunt comune.

În al treilea rând, cred că cel mai important este că suntem în viață. Ne ducem viața, ne dăm toată silința și obținem rezultate. Devenim mai buni, sperăm la ce este mai bine și facem multe pentru a demonstra că, până și în cele mai dificile vremuri, există speranță și sete de viață. Îi respectăm pe cei care își sacrifică viața pentru viitorul nostru independent și îi ajutăm cât de mult putem. Suntem recunoscători tuturor celor care dau o mână de ajutor.

Elevii din Ucraina participă la numeroase evenimente, concursuri și olimpiade interne și internaționale, unde obțin rezultate extraordinare și recunoaștere la nivel mondial. În același timp, învățăm să supraviețuim fizic, intelectual și emoțional în cele mai aprige condiții de trai, care ne formează experiența de viață în miezul Europei.

Tatiana Povalyaeva predă limba engleză în Ucraina, la Liceul nr. 99 din Harkov, de aproape 26 de ani și a participat anul acesta la Europa ta, părerea ta! (YEYS), alături de elevii săi. 

Societatea civilă încearcă să oprească polarizarea societății

Este aprilie, dar încă simțim ecourile energiei și ideilor generate de manifestările noastre emblematice din martie, manifestări care au demonstrat încă o dată puterea și hotărârea societății civile.

Luna martie a fost, într-adevăr, o lună plină de intensitate și inspirație în cadrul Comitetului Economic și Social European. Am găzduit evenimentul nostru anual pentru tineret, Europa ta, părerea ta! („Your Europe, Your Say” – YEYS), în cadrul căruia dăm cuvântul viitorului Europei: oameni tineri, mulți dintre ei liceeni, de pe tot continentul, inclusiv din Regatul Unit și din țările candidate la UE.

De asemenea, am organizat a doua noastră Săptămână a societății civile, în cadrul căreia peste 800 de reprezentanți ai societății civile din toată Europa s-au întâlnit pentru a purta discuții animate, pentru a face schimb de bune practici și pentru a crea în comun soluții de consolidare a participării democratice. Tema din acest an a fost Consolidarea coeziunii și a participării în societățile polarizate.

În vremurile tulburi de astăzi, nu ducem lipsă de probleme presante. De ce să ne fixăm deci pe polarizare?

Polarizarea, și anume intensificarea divergenței de opinie, poate fi o componentă normală a discursului democratic, fiind adesea înrădăcinată în ideologie. De fapt, dezbaterile aprinse și exprimarea de opinii diferite sau chiar contradictorii sunt vitale pentru orice societate deschisă și pluralistă, cum sunt societățile noastre. După cum a subliniat deseori CESE, dezbaterile deschise și nerestricționate reprezintă temelia unei societăți participative, fără de care democrația nu poate funcționa în mod corect.

Polarizarea pe care o vedem astăzi este diferită însă. Polarizarea negativă și populismul sunt în creștere, ceea ce face dialogul imposibil, erodează încrederea și subminează valorile democratice. Atât în politică, cât și în viața publică, compromisul își face loc tot mai greu. Când devine ostilă, alimentând ura sau resentimentele, polarizarea tulbură coeziunea socială, adâncește diviziunea și, în cele mai grave cazuri, duce la violențe.

Alegând polarizarea ca temă centrală a manifestării noastre, am dorit să semnalăm accentuarea îngrijorătoare a trăsăturilor sale toxice, care se infiltrează încet-încet în toți porii societăților europene.

Această tendință alarmantă este amplificată de mai multe amenințări: ingerințele străine în procesele democratice, răspândirea dezinformării și manipularea platformelor de comunicare socială pentru a-i reduce la tăcere pe cei care sunt de altă părere și pentru a promova punctele de vedere extreme. Și libertatea mass-mediei este supusă unor presiuni tot mai mari – prin formarea de monopoluri, intervenții ale statului sau atacuri asupra jurnaliștilor –, într-un moment în care existența unei mass-media libere și pluraliste este mai importantă ca oricând.

CESE este profund îngrijorat de înmulțirea, peste tot în Europa, a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv a celor care vizează religia, sexul și genul. Ura subminează democrația, ne șubrezește instituțiile și seamănă neîncredere în rândul cetățenilor.

Tocmai aici intervine rolul esențial al societății civile. Organizațiile societății civile au motivația și curajul de a apăra spațiile democratice, de a ocroti drepturile fundamentale și de a întări fibra comunităților noastre, ceea ce presupune și contracararea efectelor toxice ale polarizării negative.

Săptămâna societății civile a fost modul nostru de a sprijini aceste eforturi. Manifestarea a oferit un spațiu de dialog constructiv, de idei noi și de colaborare pentru soluționarea problemelor, cu scopul de a promova participarea și coeziunea socială. Au avut loc mese rotunde ale Grupului de legătură pe diferite teme, iar o zi a fost dedicată inițiativei cetățenești europene (ICE) – instrumentul suprem al UE pentru democrația directă.

În cadrul săptămânii a fost decernat și al 15-lea Premiu pentru societatea civilă, prin care CESE a onorat trei inițiative remarcabile de combatere a polarizării în Europa. Alese din peste 50 de candidaturi din 15 state membre, aceste proiecte ilustrează atât amploarea provocării, cât și angajamentul profund al actorilor societății civile de a o înfrunta.

Sper că Săptămâna societății civile din acest an și câștigătorii premiului vor reînnoi optimismul și convingerea că societatea civilă poate juca un rol în apărarea și promovarea valorilor democratice europene.

Deși nu am terminat încă de analizat ideile, propunerile și concluziile evenimentelor noastre din martie, am hotărât ca, în ediția din aprilie, să dăm cuvântul unora dintre participanții la Săptămâna societății civile și YEYS. Vă dorim lectură plăcută.

Laurențiu Plosceanu

Vicepreședintele responsabil cu comunicarea

Emilie PROUZET

Disfuncționalitățile pieței unice au un impact direct asupra costului vieții, iar CESE observă cu părere de rău că situația se înrăutățește. Costul vieții este, acum mai mult ca niciodată, principala preocupare a concetățenilor noștri, în special a tinerilor. Cei mai afectați sunt cei 94,6 milioane de europeni care sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

FMI estimează că barierele netarifare din interiorul UE echivalează cu taxe vamale de aproximativ 44 % pentru mărfuri, adică de trei ori mai mult decât barierele dintre statele SUA, pentru a recurge la o comparație devenită familiară. În cazul pieței serviciilor, vorbim de 110 %!

Numeroase domenii sunt afectate, precum alimentația, locuințele, energia, sănătatea și învățământul, și există inițiative europene. Toată lumea trebuie să își dea mai mult silința: statele membre, operatorii privați și Comisia Europeană, în rolul său de gardian al tratatelor. Voi aminti aici trei dintre principalele recomandări formulate în raportul nostru.

În primul rând, trebuie să abordăm urgent problemele reprezentate de constrângerile teritoriale în materie de aprovizionare și de segmentarea națională de către operatorii privați, probleme care restrâng concurența și generează prețuri mai mari pentru consumatori. Paisprezece miliarde de dolari – atât cheltuiesc în plus consumatorii în fiecare an, conform unui studiu efectuat în 2020 de Centrul Comun de Cercetare. Ținând seama de inflație, este logic că obiectivul principal este acum să se îmbunătățească piața unică. Comisia depune eforturi în acest sens, în principal prin intermediul SMET – Grupul operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică. Deși problema este complexă, au fost prezentate propuneri. A venit momentul să evaluăm impactul lor și să facem progrese rapide în această privință.

Propunem, de asemenea, accelerarea procedurilor împotriva normelor naționale care încalcă dreptul UE. Ar trebui să analizăm posibilitatea unor măsuri provizorii împotriva încălcărilor vădite ale normelor UE. Nu trebuie să permitem crearea de bariere. Protecționismul anumitor state membre are consecințe directe. Ce trebuie să înțelegem din faptul că medicamentele pot expira înainte de a putea fi redirecționate acolo unde este nevoie de ele?

Nu în ultimul rând, avem datoria de a găsi o abordare echilibrată, prin care nu doar să prevenim erodarea standardelor ridicate în materie de durabilitate, bunăstare și protecție a lucrătorilor și să reducem sarcinile administrative inutile, ci și să facilităm comerțul transfrontalier, astfel încât să promovăm o piață unică echitabilă și competitivă.

Fragmentarea pieței unice are un impact direct asupra costului vieții în UE, aducându-i pe mulți europeni în pragul sărăciei. Am întrebat-o pe Emilie Prouzet, raportoarea avizului pe această temă, ce recomandări are CESE pentru rezolvarea acestei probleme și pentru crearea unei piețe unice echitabile și competitive. 

În perioada 3-5 iunie, Săptămâna verde a UE aduce în prim-plan „cei trei C”: Curățenie, Competitivitate și Circularitate.

Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară (ECESP), inițiativă emblematică a Comitetului Economic și Social European (CESE) și a Comisiei, este mândră să se numere printre organizatorii Săptămânii verzi a UE 2025, axată pe soluții bazate pe economia circulară pentru o UE competitivă. Conferința din acest an va aborda modul în care economia circulară poate spori competitivitatea durabilă, reduce deșeurile și stimula inovarea. În perioada 3-4 iunie, dezbaterile la nivel înalt vor explora aspectele de politică ale circularității și vor fi urmate, la 5 iunie, de discuții aprofundate cu părțile interesate cu privire la potențialul circularității pentru o Europă competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Evenimentul va reprezenta, de asemenea, ocazia de a prezenta raportul dialogului cu părțile interesate, desfășurat la 10 aprilie la CESE. Această manifestare în deschiderea conferinței a oferit părților interesate ocazia să poarte discuții animate cu privire la Pactul pentru o industrie curată, la strategia privind bioeconomia și la viitorul act legislativ privind economia circulară.

Vă puteți înscrie aici la conferința Săptămânii verzi a UE. (ac)

La premiul din acest an aspiră 58 de candidaturi – persoane fizice, întreprinderi private și organizații ale societății civile din multe state membre ale UE, reflectând o distribuție geografică largă.

Candidaturile acoperă o gamă largă de subiecte, de la implicarea și capacitarea tinerilor la coeziune și incluziunea socială, de la alfabetizarea mediatică și dezinformare la drepturile omului și egalitatea de gen.

Multe inițiative abordează problema la sursă și contribuie la prevenirea polarizării.

Inițiative precum „EUth Voices for Social Change”, condusă de organizația non-profit Youthmakers Hub din Grecia, își propun să capaciteze tinerii să cultive schimbări pozitive în comunitățile lor. Aceste proiecte abordează polarizarea dăunătoare, construind o cultură a toleranței, încurajând oamenii să se implice în dialoguri constructive și să se opună discursurilor care incită la dezbinare, de exemplu prin alfabetizare digitală și producerea unor podcasturi.

Alte proiecte combat discursurile polarizante și radicalizarea. Ele elimină decalajele culturale, etnice și dintre generații, abordează diviziunile societale, promovează înțelegerea reciprocă și cooperarea, protejează drepturile fundamentale și inspiră coeziunea socială.

DEMDIS Digital Discussion, o inițiativă lansată de DEMDIS în Slovacia, a creat o nouă platformă software pentru a găzdui discuții digitale echitabile – chiar și pe teme controversate. Utilizatorii votează cu privire la declarații și sunt plasați în grupuri de opinie separate. Prin găsirea unui numitor comun, proiectul construiește punți între aceste tabere polarizate.

Ghidul privind drepturile omului al Societății baltice pentru drepturile omului este un exemplu al modului în care societatea civilă poate acționa pentru a ocroti drepturile fundamentale. Ghidul funcționează ca o platformă pentru educația în domeniul drepturilor omului, oferind explicații multilingve cu privire la modul în care drepturile omului pot și ar trebui să funcționeze în situații specifice în viața de zi cu zi.

Candidaturile din acest an conțineau, de asemenea, mai multe abordări culturale și artistice pentru combaterea polarizării, cum ar fi Atlasul geopolitic al culturii și al mass-mediei independente în Europa al asociației Arty Farty. Această inițiativă scoate în evidență temele prioritare ale unei rețele de organizații culturale și mass-media independente din întreaga Europă, cum ar fi incluziunea, reducerea decalajelor teritoriale sau necesitatea de a combate dezinformarea. Aceste proiecte demonstrează că cultura și mass-media pot juca un rol transformator în depolarizarea societății.

Cei trei câștigători ai celei de-a 15-a ediții a Premiului pentru societatea civilă al CESE, din Slovacia, Belgia și Franța, au fost răsplătiți pentru inițiative demne de urmat de combatere a polarizării negative în întreaga Europă. Câștigătorii au fost anunțați la 20 martie, în cadrul unei ceremonii de decernare a premiilor, organizată în Săptămâna societății civile.  

Suma alocată acestui premiu a fost împărțită astfel: premiul întâi a primit 14 000 EUR, iar ceilalți doi câștigători, câte 9 000 EUR.

PREMIUL ÎNTÂI: Slovak Debate Association din Slovacia, pentru inițiativa The Critical Thinking Olympiad

Slovak Debate Association (SDA) este un ONG din Slovacia. Misiunea sa este de a promova spiritul deschis și gândirea critică și de a încuraja cetățenia activă în rândul tinerilor slovaci. SDA a lansat o serie de programe prin care îi învață pe tineri să evalueze fapte și opinii, să-și formuleze propriile argumente și să-și formeze o gândire critică cu privire la conținuturile oferite de mass-media pentru a găsi surse credibile de informații. Organizația construiește astfel un spațiu pentru o dezbatere publică deschisă cu privire la aspectele-cheie cu care se confruntă societatea slovacă.

Unul dintre programele de mare succes, lansat în 2021, este Olimpiada de gândire critică. Inițiativa se bucură deja de o largă adeziune, aproape 9 000 de elevi din peste 300 de școli participând anul trecut. Acest proiect inovator propune un concurs menit să consolideze reziliența elevilor în fața dezinformării. Dezinformarea este răspândită în Slovacia: 61% dintre slovaci nu au încredere în mass-media și mai bine de jumătate dintre ai cred în teorii ale conspirației. Olimpiada de gândire critică își propune să înfrunte direct aceste provocări prin consolidarea educației în domeniul mass-mediei și prin schimbarea obiceiurilor de consum ale tinerilor.

Concursul vizează trei grupe de vârstă, respectiv elevi din clasele VIII-XIII (sistemul slovac de învățământ); participanții trebuie să facă față, în trei runde, unor serii de provocări din mass-media reală. Sarcinile sunt concepute astfel încât să reflecte conținuturile la care elevii pot fi expuși în viața de zi cu zi. Ei analizează materiale video de pe TikTok, verifică veridicitatea unor conținuturi create de IA și evaluează postări de pe Instagram, încearcând să facă distincția dintre realitate și dezinformare. De asemenea, elevii participă la o rundă de luări de cuvânt în public, în cadrul căreia trebuie să-și expună argumentele în fața colegilor lor.

„Olimpiada de gândire critică contribuie la depolarizarea societății, învățând mii de elevi să adopte puncte de vedere diverse, să depisteze o serie de prejudecăți și să-și exprime opiniile în mod constructiv”, a declarat Richard Vaško, fondatorul și coordonatorul programului. „Prin consolidarea gândirii critice și a alfabetizării mediatice prin intermediul acestui exercițiu bazat pe competențe, îi capacităm pe tineri să reziste dezinformării și să judece nuanțat dezbaterile societale.”

PREMIUL AL DOILEA: Reporters d'Espoirs din Franța pentru inițiativa Prix Européen Jeunes Reporters d’Espoirs

Reporters d'Espoirs este o organizație franceză non-profit înființată în 2003. Aceasta a lansat abordarea de tip „jurnalism de soluții”, o formă de jurnalism practicată în prezent pe scară largă, care caută răspunsuri la provocările cu care se confruntă societatea actuală. Organizația încurajează jurnaliștii să adopte această mentalitate pozitivă și acordă o serie de premii celor mai bune reportaje și inovații editoriale ale jurnaliștilor și tinerilor.

Prix Européen Jeunes Reporters d’Espoirs este o inițiativă menită atât să recompenseze, cât și să formeze jurnaliștii în domeniul jurnalismului de soluții în limba franceză. Acest program polivalent le oferă candidaților posibilitatea de a învăța jurnalismul de soluții prin intermediul unui curs online, organizat împreună cu Ecole de Journalisme et de Communication d'Aix-Marseille. Fiecărui candidat i se atribuie, de asemenea, un mentor pentru a-și îmbunătăți competențele de scriere și de vorbire și este instruit în tehnica prezentării de proiecte și idei. Câștigătorii sunt invitați, de asemenea, să participe la o excursie instructivă de 48 de ore la Paris, care le oferă ocazia să întâlnească jurnaliști și experți din întreaga Europă care împărtășesc aceeași viziune. Șase câștigători primesc apoi premii în valoare totală de 10 000 EUR.

„Combaterea polarizării este inerentă metodei adoptate de jurnalismul de soluții și constă în a scoate în evidență complexitatea lumii, diversitatea actorilor care acționează la toate nivelurile și în toate țările, împreună sau separat, descriind totodată capacitatea inițiativelor locale de a-și extinde sfera de acțiune”, ne explică Gilles Vanderpooten, directorul organizației Reporters d'Espoirs.

În cadrul celor trei ediții organizate până în prezent, au fost trimise peste 400 de candidaturi din 25 de țări. Cea de-a patra ediție va depăși în curând 300 de candidaturi. Organizația a sprijinit deja peste 75 de candidați să-și perfecționeze franceza scrisă și vorbită.

Ideea este ușor de reprodus, iar echipa pregătește deja colaborări cu jurnaliști din Spania, Italia și Belgia pentru ca premiul să capete anvergură.

„Ambiția noastră este ca premiul să se extindă dincolo de mediul francofon, în alte limbi ale Uniunii Europene”, a declarat dl Vanderpooten. „Este esențial pentru implicarea din ce în ce mai mare a tinerilor în «Europa soluțiilor»”.

PREMIUL AL TREILEA: FEC Diversité asbl din Belgium pentru proiectul ESCAPE GAME EXTREME DROITE pour se désintoxiquer

În Europa și în întreaga lume, ideologiile de dreapta capătă amploare. Partidele de extremă dreaptă câștigă teren, iar populismul este în creștere. Organizația belgiană non-profit FEC Diversité a conceput o modalitate de a contracara aceste opinii în rândul profesorilor, al sindicatelor și al cetățenilor obișnuiți.

ESCAPE GAME EXTREME DROITE pour se désintoxiquer este un joc de evadare, care le permite jucătorilor să se „decontamineze” de ideile extremei drepte, într-un mod distractiv și atractiv. Jucătorii sunt informați că au fost „infectați” cu ideologii de extremă dreaptă și trebuie să se decontamineze îndeplinind anumite sarcini. În felul acesta, ei află cum se răspândesc și se amplifică ideile de extremă dreaptă în societate.

Jocul este alcătuit din patru districte, fiecare cu probe specifice pe care jucătorii trebuie să le treacă. În districtul A, participanții se antrenează în discuții privind impactul extremei drepte la locul de muncă, prin interacțiuni cu 19 obiecte. În districtul B, jucătorii citesc mărturii reale ale migranților pentru a le înțelege periplul spre Europa. În districtul C, pe fondul sonor al unui „discurs pe extremă dreaptă” se derulează o serie de imagini. În districtul D, jucătorii se familiarizează cu un raport privind un partid de extremă dreaptă, înainte de a rezolva cuvinte încrucișate.

La acest joc imersiv participă și animatori îmbrăcați în costume, care poartă măști de gaze și își modifică vocea. Ideea din spatele diverselor încercări este de a mobiliza toate cele cinci simțuri pentru ca experiența să fie cât mai reală și pentru a sensibiliza publicul cu privire la miza democrației în Europa.

De la lansarea sa în iunie 2023, aproape 1000 de actori au fost „decontaminați”, iar jocul s-a răspândit la nivelul sindicatelor, al organizațiilor și școlilor din Belgia și din afara acesteia. Participanți din Franța și Bulgaria au venit să joace acest joc pentru a-l duce cu ei în altă parte.

„Suntem mândri că am creat un instrument educațional inovator care abordează problema ideilor de extremă dreaptă într-un mod atractiv și interactiv”, spune Malika Borbouse, reprezentanta FEC Diversité. „Încurajând dialogul și reflecția colectivă, inițiativa noastră a contribuit la reducerea tensiunilor și la promovarea unei societăți mai favorabile incluziunii.”