Câștigătoarea concursului de fotografie „Conectarea UE 2024” este Martina Cikojević, redactoare și jurnalistă pentru Sindicatul lucrătorilor din serviciile poștale din Croația.

Fotografia sa, „Grand Place din Bruxelles sub clar de lună”, i-a permis să câștige un sejur de două zile la Bruxelles în timpul Săptămânii societății civile a CESE din martie 2025.

Dna Cikojević a participat la seminarul „Conectarea UE 2024” din acest an, care a avut loc la 17 și 18 octombrie la Bruxelles. Seminarul a reunit atașați de presă și responsabili cu comunicarea din organizații ale societății civile din UE, precum și jurnaliști. Sub titlul: „Un bastion al democrației: cum poate fi ajutat jurnalismul să supraviețuiască și să se dezvolte”, el s-a axat pe schimbările fără precedent cu care se confruntă jurnaliștii într-o lume marcată de evoluția rapidă a IA și de presiuni politice tot mai mari.

Participanții s-au alăturat, de asemenea, sesiunii de colaborare în rețea „Munca atașaților de presă și a responsabililor cu comunicarea în era Instagram, TikTok și AI – cum să vă faceți auzit mesajul”, care a inclus două ateliere. Concursul de fotografie a făcut parte din atelierul pe tema „Lecții privind conținutul comunicării”, condus de Tom Moylan, specialist în comunicare.

Dna Cikojević a declarat că fotografia sa, care înfățișează luna întrezărindu-se prin norii întunecați și luminând noaptea, poate fi legată și la nivel simbolic de tema seminarului. „Nimeni nu poate împiedica luna să-și răspândească lumina în întuneric. Nimeni nu ar trebui să-i împiedice pe jurnaliști să răspândească adevărul pentru a face posibilă o societate mai bună, mai sigură și mai echitabilă”, a declarat ea.

În calitate de câștigătoare a concursului de fotografie, dna Cikojević va participa la cea de-a doua Săptămână a societății civile a CESE, care va avea loc în perioada 17-21 martie, la sediul CESE din Bruxelles. Tema din acest an este „Consolidarea coeziunii și a participării în societățile polarizate”.

Unitatea Presă a CESE o felicită pe Martina și le mulțumește tuturor celor care și-au trimis fotografiile. (ll)

În octombrie, CESE a adoptat un aviz care propune o regândire fundamentală a modului în care funcționează finanțele UE. Comitetul a solicitat o mai mare transparență și o participare mai numeroasă a cetățenilor din întreaga UE, ceea ce ar consolida democrația și încrederea opiniei publice. 

Pentru a se ajunge la acest deziderat, CESE a recomandat elaborarea unui cadru comun de transparență fiscală, care să implice cetățenii în procesele bugetare, și crearea de instrumente digitale pentru informații bugetare mai clare.

„Haideți să ne imaginăm că am putea urmări fiecare euro din fondurile UE – de la Bruxelles la guvernele naționale și până în comunitatea noastră locală”, a propus raportoarea avizului, Elena Calistru.

În opinia CESE, un cadru comun pentru transparența fiscală va stabili standarde clare și coerente pentru toate programele finanțate de UE și va asigura o raportare uniformă și un acces facil la datele financiare în toate statele membre. Accentul ar fi pus mai degrabă pe promovarea celor mai bune practici decât pe introducerea de noi reglementări.

Bugetarea participativă ar permite cetățenilor să aibă un cuvânt direct de spus în deciziile privind cheltuielile publice, în special la nivel local, integrând în același timp elemente participative în procesele bugetare de la nivelul UE.

CESE s-a exprimat în favoarea unei platforme digitale unificate, ușor de utilizat, care să ofere date bugetare în timp real, vizualizări clare și informații cu privire la modul în care fondurile UE produc rezultate. Acest lucru ar spori înțelegerea și implicarea publicului în ceea ce privește informațiile financiare.

CESE a subliniat, de asemenea, importanța sensibilizării publicului, a asigurării unei supravegheri mai stricte și a alinierii practicilor financiare la obiectivele UE, cum ar fi coeziunea și durabilitatea, pentru a promova cooperarea și responsabilitatea.

„Finanțele UE nu se referă doar la cifre. Este vorba despre încredere și democrație și despre transformarea Europei spre binele cetățenilor săi”, a conchis dna Calistru. (tk)

Climate Reporters, noua agenție de știri privind clima din Lituania, urmărește să combată oboseala față de știrile despre schimbările climatice și să readucă subiectul schimbărilor climatice în avangarda agendelor editoriale. Într-un exemplu elocvent de jurnalism cetățenesc, Climate Reporters combină comunicarea cu activismul climatic pentru a educa oamenii cu privire la schimbările climatice și pentru a oferi Mamei Pământ o voce în timpul crizei de mediu.

Rūta Trainytė

Agenția de știri privind clima Climate Reporters și-a început activitatea anul acesta în Lituania. Este o inițiativă condusă de organizații neguvernamentale (ONG-uri) și un exemplu de jurnalism cetățenesc. Agenția de știri își propune să îi ajute pe jurnaliști să relateze despre diferitele aspecte ale crizei de mediu. În acest scop, echipa agenției redactează texte și le transmite oficiilor editoriale.

Activitatea agenției este desfășurată de o comunitate de activiști. Textele sunt redactate de jurnaliști, specialiști în relații publice, reprezentanți ai ONG-urilor, activiști și oameni de știință – pe scurt, persoane cărora le pasă de ceea ce se întâmplă și care doresc schimbări sociale. Ei alcătuiesc și consiliul de administrație al Climate Reporters. Consiliul de administrație se asigură că noua inițiativă este fiabilă.

Climate Reporters nu este o inițiativă nouă pentru lumea comunicării, dar au dobândit deja o experiență considerabilă în ceea ce privește relațiile publice, editarea și crearea și întreținerea de portaluri web. De asemenea, nu suntem novici în domeniul climei. Iată cum a apărut ideea. Facem ceea ce facem cel mai bine și o combinăm cu activismul climatic. Oferim Mamei Pământ o voce în timpul acestei crize de mediu.

Desigur, ținem legătura cu jurnaliștii. În birourile editoriale se răspândește tot mai mult credința că știrile despre climă nu sunt de interes pentru public și nu generează clicuri. Acestea evită publicarea de articole cu titluri care conțin termenii „schimbări climatice” sau „criză climatică”. Ce înseamnă negarea crizei climatice? Este aceasta o modalitate de a proteja societatea împotriva veștilor proaste și a anxietății?

Poate nu este chiar așa de rău. Un număr///O cantitate mare de știri inundă zilnic birourile editoriale, ceea ce este dificil de prelucrat din punct de vedere fizic, chiar și fără a produce știri legate de climă. De asemenea, trebuie să cunoști subiectul. Aici intervenim noi. Următorul pas al Climate Reporters este formarea jurnaliștilor. Vedem că jurnaliștii trebuie să înțeleagă problema pentru a evita răspândirea dezinformării ecologice.

O altă idee este de a învăța anumite grupuri despre schimbările climatice într-un mod atractiv. Mai presus de toate, dorim să ne adresăm tinerilor și ne-am dat seama că ei înțeleg de glumă///bine umorul. Nu suntem încă siguri cum va arăta acest lucru în viitor, dar privim deja în această direcție.

Agenția de știri funcționează de șase luni. Știm din experiență că avem nevoie de răbdare. Batem în mod constant și voit la ușile birourilor editoriale cu articolele noastre. Textele noastre sunt publicate deja pe principalele portaluri de știri lituaniene și suntem invitați la emisiuni radio.

Pentru a ne asigura că activitatea noastră editorială este de înaltă calitate, este foarte important să primim sprijin considerabil din partea organizațiilor de mediu lituaniene, organizațiile noastre să fie membre ale unor rețele internaționale de ONG-uri, iar membrii noștri să participe la grupuri de lucru la nivelul UE și să reprezinte Lituania în cadrul CESE. Acest lucru ne permite să ne extindem gama de subiecte și să fim la curent cu problemele actuale.

Legătura noastră cu CESE nu se rezumă la faptul că unul dintre inițiatorii proiectului, Kęstutis Kupšys, este membru al Comitetului. Membrii CESE pot împărtăși experiențe relevante din diferitele lor țări pentru a îmbogăți știrile privind clima publicate de Climate Reporters. În acest sens, am discutat recent cu dl Arnaud Schwartz, membru CESE din Franța, în contextul Summitului mondial privind biodiversitatea COP16. Informațiile pe care le-a împărtășit direct din Cali au pus bazele unui articol al Climate Reporters. Gândurile sale au fost auzite la puțin timp în mass-media lituaniană. Acest model, prin care expertiza membrilor CESE este utilizată pentru a comunica în mod eficace știrile globale publicului local, și-a dovedit utilitatea. Prin urmare, îl vom utiliza din nou în viitor.

Rūta Trainytė este editorul agenției de știri privind clima Climate Reporters. Agenția face parte din proiectul ŽALINK, finanțat de stat. Proiectul, gestionat de Alianța consumatorilor, de Platforma de cooperare pentru dezvoltare și de ONG-ul „Economia circulară”, este finanțat de Programul privind schimbările climatice al Agenției de gestionare a proiectelor de mediu din cadrul Ministerului Mediului din Republica Lituania.

Redactat de Grupul „Lucrători”

Parafrazarea sloganului de campanie din 1992 al lui Bill Clinton „It's the economy, stupid!” (Este vorba de economie, prostule!), care, la vremea respectivă, a avut o rezonanță foarte mare în rândul alegătorilor americani care se confruntau cu recesiunea – pare mai mult decât potrivită astăzi. Trebuie doar să ne uităm la rezultatele celui mai recent sondaj post-electoral Eurobarometru al UE, care a arătat că inflația și economia au fost principalele subiecte care au motivat oamenii să voteze. 

Nu, nu există o soluție universală, iar dificultățile economice nu pot explica singure toate problemele legate de alegerile viitoare. Cu toate acestea, se poate spune cu certitudine că creșterea prețurilor, costul vieții și situația economică au fost principalele motivații ale alegătorilor din UE primăvara trecută și de peste Atlantic acum câteva săptămâni. De altfel, acest lucru nu a fost deloc o surpriză, fiind vorba despre principala preocupare (urmată de sărăcie și excluziune socială) încă de la începutul anului 2023. Chiar dacă factorii de decizie politică par să se descurce bine, dacă ar fi să vorbim strict de indicatorii macroeconomici, inflația continuă să aibă un impact puternic asupra bunurilor esențiale precum alimentele și energia, afectând în mod disproporționat persoanele care cheltuiesc o parte mai mare din venituri pentru aceste necesități. Acest lucru se adaugă redresării după pandemie și răspunsului politic catastrofal la aceasta, multe țări fiind încă afectate de urmările crizei din 2008.

Timp de decenii, salariile au fost decuplate de creșterea productivității, ceea ce a făcut ca perspectivele unui viitor mai bun să se estompeze pentru mulți europeni din clasa muncitoare și cea mijlocie. Extremismul politic și turbulențele electorale nu vor dispărea prea curând.

Abordarea crizei costului vieții este crucială pentru viitorul Europei, deoarece evidențiază problemele structurale ale societăților și economiilor noastre, punând în același timp la încercare principiile care susțin structura socială a democrațiilor noastre.

La 26 noiembrie, Grupul „Lucrători” s-a întâlnit cu mai multe părți interesate pentru a discuta acest aspect și vă invităm să revedeți această discuție și să vă alăturați apelului pe care l-am adresat factorilor de decizie politică de a renunța la avalanșa de cuvinte la modă, de a elimina deficitele lor de competențe și de a se concentra asupra lucrurilor care contează. 

CESE a prezentat o viziune pentru o transformare a sistemelor agricole, piscicole și alimentare ale UE care să garanteze reziliența și sustenabilitatea în perioade de criză. 

Într-un aviz adoptat în octombrie, CESE a solicitat un sistem alimentar competitiv, rezistent la crize și aliniat la obiectivele sociale și de mediu ale UE. El a pus accentul pe securitatea alimentară, un venit echitabil pentru producători, reziliența mediului și sprijinirea următoarei generații de producători de alimente.

„Este esențial să se asigure venituri stabile și sustenabile pentru producători și să se promoveze o politică alimentară bazată pe cunoaștere, care să încurajeze inovarea”, a declarat Arnold Puech d’Alissac, președintele Organizației Mondiale a Agricultorilor și unul dintre cei trei raportori ai avizului.

Pentru a sprijini aceste obiective, CESE propune consolidarea puterii de negociere a sectorului agricol în cadrul negocierilor privind prețurile și creșterea finanțării UE pentru agricultură și pescuit. De asemenea, solicită ca viitoarele acorduri comerciale să includă standardele Pactului verde și ale strategiei „De la fermă la consumator”, asigurând o concurență loială și o înaltă calitate a alimentelor.

„Asigurarea unor venituri echitabile pentru producătorii primari este esențială”, a declarat Piroska Kállay, cea de-a doua raportoare a avizului.

În acest scop, CESE a solicitat o aplicare mai strictă a practicilor comerciale echitabile și interzicerea vânzărilor la prețuri inferioare costurilor, pentru a reechilibra lanțul de aprovizionare cu alimente. Politicile de promovare a reînnoirii generațiilor, axate pe tineri și femei, vizând, printre altele, educația, formarea și sprijinirea cooperativelor, sunt, de asemenea, extrem de importante.

Pentru a sprijini durabilitatea, CESE a recomandat recompensarea eforturilor de sechestrare a carbonului, cum ar fi gestionarea durabilă a solului, și prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon. „Aceste măsuri ar contribui la alinierea producției alimentare la obiectivele climatice ale UE și la angajamentele globale în materie de mediu”, a declarat Joe Healy, cel de-al treilea raportor.

O altă propunere este crearea unui sistem public de asigurări pentru protejarea producătorilor împotriva dezastrelor legate de climă, asigurând continuitatea aprovizionării cu alimente.

CESE a solicitat politici de refacere a sănătății solului și a apei, de îmbunătățire a eficienței utilizării apei și de reducere a utilizării apei, precum și de reducere a birocrației și de creștere a transparenței prin urmărirea digitală a prețurilor și a costurilor.

În final, CESE a recomandat înființarea unui Consiliu european pentru politica alimentară (EFPC), care să promoveze dialogul pe teme legate de alimentație și să alinieze politica alimentară la obiectivele sociale și de mediu mai ample. Aceste propuneri oferă o foaie de parcurs pentru ca sistemele alimentare ale UE să devină mai reziliente, mai sustenabile și mai echitabile în fața provocărilor globale.(ks)

Séamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE

Deși UE este mai bogată decât majoritatea regiunilor lumii, milioane de copii depind în continuare de școlile lor pentru hrana de zi cu zi. De fapt, din ce în ce mai multe state membre oferă alimente copiilor și în timpul vacanțelor școlare. Acest lucru ne arată că sărăcia la nivelul cel mai extrem există și este în creștere, astfel încât viitoarea Comisie Europeană trebuie să o abordeze cu fermitate și convingere.

Statisticile privind sărăcia în Europa sunt sumbre. Aproximativ 21 % din populația UE este expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială (datele Eurostat din 2023) și cel puțin 25 % dintre copii sunt expuși riscului de a cădea în capcana sărăciei (datele Eurostat din 2023). Este adevărat că problema ar putea fi chiar mai gravă în absența inițiativelor actuale ale UE de stimulare a schimbării în acest domeniu, dar trebuie spus totuși că acestea nu sunt suficiente. Din acest motiv, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Grupul său „Organizații ale societății civile” salută anunțul președintei Ursula von der Leyen potrivit căruia, pentru a aborda cauzele profunde ale sărăciei, Comisia va elabora în perioada 2024-2029 o strategie a UE de combatere a sărăciei, pe care Comitetul și, în mod special, Grupul nostru, o solicită de atât de mult timp.

Din păcate, sărăcia nu implică doar o lipsă a resurselor de bază de care familiile au nevoie zilnic, ci este rezultatul unei serii de circumstanțe de lungă durată, care merg mână în mână cu privațiuni prelungite, strâns legate de existența unor sisteme politice care, în cel mai bun caz, ignoră anumiți factori demografici și, în cel mai rău caz, îi folosesc pentru a discrimina oamenii.

Soluțiile trebuie să treacă prin evaluarea cauzelor profunde care marchează sărăcia din timpuri imemoriale, ceea ce presupune analizarea tuturor etapelor vieții oamenilor, de la naștere până la moarte. Același lucru este valabil și pentru oferta de locuințe, care devine una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societățile europene. Acesta este motivul pentru care, la cererea grupului meu, CESE a comandat un studiu privind locuințele durabile și la prețuri accesibile în UE, care a fost prezentat cu ocazia conferinței noastre din 21 noiembrie privind protejarea celor mai vulnerabile persoane din Europa prin locuințe durabile și la prețuri accesibile. Prin această conferință, am demonstrat că locuințele la prețuri accesibile reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru combaterea sărăciei.

Ne bucurăm că viitoarea Comisie Europeană a numit un comisar pentru energie și locuințe, ceea ce contribuie la eradicarea sărăciei. Cu toate acestea, este îngrijorător faptul că majoritatea clasei politice continuă să vadă eradicarea sărăciei ca pe o problemă care trebuie rezolvată cu bugete mari, care necesită o gestionare birocratică complicată. Numai o schimbare de mentalitate cu privire la aceasta va face ca resursele să curgă către persoanele afectate. Sărăcia este o chestiune transversală, iar noii comisari europeni pentru energie și locuințe, egalitate, coeziune și reforme și tranziția justă trebuie să își asume de urgență responsabilitatea pentru această schimbare.

CESE invită UE să dea exemplu printr-un model de bioeconomie aliniat la Pactul verde pentru Europa și la obiectivele climatice.

În avizul său pe tema „Alinierea economiei circulare și a bioeconomiei la nivelul UE și la nivel național”, CESE explică modul în care o bioeconomie puternică poate spori beneficiile economice și ecologice ale Europei, poate consolida reziliența și poate sprijini o tranziție echitabilă. Investițiile strategice în cooperarea transsectorială și în implicarea comunității pot face din bioeconomia UE un model global de creștere durabilă.

Pentru a fi durabilă, bioeconomia trebuie să fie aliniată la cadrele UE, cum ar fi Pactul verde, economia circulară și obiectivele privind biodiversitatea, cu scopul de a garanta că activitățile sale contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind clima și biodiversitatea, respectând în același timp limitele planetei noastre.

„O strategie cuprinzătoare și ambițioasă privind bioeconomia este esențială. Dacă este aliniată la economia circulară și la obiectivele de dezvoltare durabilă, bioeconomia poate oferi UE un avantaj competitiv prin crearea de locuri de muncă durabile și bine plătite și prin asigurarea faptului că creșterea respectă limitele ecologice”, explică Cillian Lohan, raportorul acestui aviz.

Bioeconomia se poate baza pe principiile economiei circulare, reducând deșeurile și îmbunătățind eficiența prin utilizarea în cascadă a resurselor și reciclarea materialelor biologice. Ea oferă beneficii sociale, în special în zonele rurale, prin crearea de locuri de muncă și oferirea de oportunități de îmbunătățire a competențelor. În acest sector, sprijinul pentru comunitățile rurale și implicarea tinerilor sunt esențiale.

Educația în domeniul bioeconomiei poate contribui la dezvoltarea unei forțe de muncă calificate și la sensibilizarea cu privire la durabilitate. De asemenea, ea poate îmbunătăți sănătatea publică, prin reducerea costurilor asistenței medicale. Progresele tehnologice și utilizarea durabilă a terenurilor, inclusiv agricultura și silvicultura regenerative, care stimulează stocarea carbonului și biodiversitatea, sunt esențiale în acest context.

Agricultura urbană și centrele alimentare circulare pot reduce risipa alimentară și consolida sistemele alimentare locale. UE ar trebui să mențină standarde ridicate în afaceri și inovare, încurajând adoptarea rapidă a biotehnologiei. Finanțarea ar trebui să acorde prioritate liderilor de proiecte inovatoare și să sprijine întreprinderile mici și mijlocii.

Pentru a integra bioeconomia în politicile UE, ea trebuie să fie clar definită. Revizuirea strategiei în domeniul bioeconomiei până în 2025 ar trebui să fie aliniată la Pactul verde și la Acordul de la Paris și să ofere o foaie de parcurs pentru o economie durabilă și rezilientă, bazată pe ecologie. (ks) 

CESE solicită o inițiativă emblematică europeană pentru sănătate, propunând crearea unei uniuni europene a sănătății și îndemnând Comisia Europeană să publice un plan de acțiune privind bolile rare, cu obiective clar realizabile.

În cadrul unei dezbateri pe tema „O inițiativă emblematică europeană pentru sănătate”, care a avut loc în sesiunea sa plenară din octombrie, CESE a solicitat UE să lanseze o inițiativă ambițioasă, cu scopul de a construi o arhitectură transversală a sectorului sănătății în UE. Crearea unui plan de acțiune european privind bolile rare a fost, de asemenea, pe ordinea de zi.

În deschiderea dezbaterii, președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat: „Este crucial ca toți cei care trăiesc în UE să aibă acces la asistență medicală de calitate la prețuri abordabile. Trebuie să investim în sisteme de sănătate inovatoare și sustenabile și să luăm măsuri ferme pentru a combate inegalitățile în materie de sănătate atât în UE, cât și la nivel mondial. Bolile rare fac ca inegalitățile și vulnerabilitățile persistente să fie și mai vizibile. Iată de ce avem nevoie de o acțiune europeană cuprinzătoare privind bolile rare.”

Raportorul avizului privind inițiativa emblematică europeană pentru sănătate, Alain Coheur, a declarat: „Astăzi încercăm să adoptăm o foaie de parcurs pentru viitorii comisari ai UE, care să promoveze asistența medicală pentru toți și să îi protejeze pe oameni de viitoarele crize.” Ágnes Cser, raportoarea avizului privind bolile rare, a adăugat: „Trebuie să elaborăm un plan de acțiune. Însă nu trebuie să ne concentrăm numai pe planul de acțiune privind bolile rare, ci și pe sănătate. Sănătatea este cheia competitivității. Uniunea noastră a sănătății nu poate rămâne doar o vorbă goală.”

Avizul privind inițiativa emblematică europeană pentru sănătate stabilește piloni strategici pentru consolidarea solidarității și cooperării între statele membre în domeniul sănătății. Printre acestea se numără crearea unei garanții europene în materie de sănătate și îngrijire, care să definească obiective multianuale în materie de sănătate la nivelul UE. Următorul pas ar putea fi elaborarea unui text obligatoriu din punct de vedere juridic (de exemplu, o directivă).

Un alt pilon este punerea în aplicare a abordării de tip „O singură sănătate”, care stabilește o legătură între politicile privind oamenii, animalele, plantele și mediul. Avizul privind combaterea bolilor rare invită Comisia să publice o comunicare care să conțină un plan de acțiune european cuprinzător privind bolile rare, stabilind obiectivele SMART care pot fi atinse până în 2030. (lm) 

Comitetul Economic și Social European (CESE) găzduiește o expoziție de fotografie convingătoare, pe tema „Powerful Encounters: Picturing an end to energy poverty” (Întâlniri care schimbă lumea: imagini despre cum putem învinge sărăcia energetică), care prezintă lucrări ale fotografei Miriam Strong. Prezentată în parteneriat cu organizația Friends of the Earth Europe, expoziția ilustrează spiritul activist, colectivist și asumarea răspunderii de către comunitățile din întreaga Europă care se confruntă cu sărăcia energetică. Organizată la inițiativa Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, expoziția va fi prezentată în clădirea JDE a CESE din Bruxelles, Rue Belliard 99-101, între 4 și 16 decembrie.

La manifestarea de deschidere, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Aurel Laurențiu Plosceanu, și președintele Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, Séamus Boland, au subliniat angajamentul CESE de a eradica sărăcia, de a promova energia la prețuri accesibile, încurajând schimbările sistemice și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). 

În discursul său, dl Boland a vorbit despre creșterea costului vieții și creșterea nivelului sărăciei în Europa, subliniind necesitatea unui răspuns politic puternic din partea noii Comisii Europene și a Parlamentului European. „Prima strategie a UE de combatere a sărăciei și Pactul pentru o industrie curată, anunțate de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în orientările sale politice pentru noua Comisie Europeană, trebuie să ofere soluții durabile la realitățile de pe teren”, a declarat dl Boland.

Laia Segura, responsabilă a campaniei „Justiția energetică” și Yvonne Lemmen, responsabilă cu comunicarea în cadrul organizației Friends of the Earth au subliniat că acest proiect fotografic explorează diversele moduri în care oamenii se confruntă cu sărăcia energetică și luptă pentru dreptul lor la locuințe decente, reziliente la schimbările climatice, alimentate cu energie curată și la prețuri accesibile. Pentru mai multe informații, faceți clic aici:

Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori”

Donald Trump a câștigat alegerile din SUA și va deveni președinte pentru a doua oară. Votul este clar și trebuie tratat cu respect. Ce urmează?

UE și SUA rămân parteneri geopolitici și comerciali esențiali, deoarece relația noastră se bazează pe principiul reciprocității. În lumea interconectată de astăzi nu este loc de izolaționism sau protecționism, deoarece astfel de abordări ne subminează cooperarea reciprocă și globală și prosperitatea economică.

UE și SUA sunt, unul pentru altul, cei mai mari parteneri comerciali. Comerțul bilateral UE-SUA se situează la un nivel record, cu peste 1,6 mii de miliarde EUR în 2023 și cu stocuri de investiții bilaterale în valoare de peste 5 mii de miliarde EUR. SUA este o sursă majoră de investiții străine directe (ISD) în UE, investițiile străine directe ale SUA în Europa fiind estimate la aproximativ 3,6 mii de miliarde USD, în timp ce investițiile UE în SUA sunt de aproximativ 3 mii de miliarde USD. Aceste investiții reciproce consolidează interdependența economică și creează milioane de locuri de muncă pe ambele maluri ale Atlanticului.

Din acest motiv, este important să întreținem relația. Impunerea de tarife pentru mărfurile din UE, astfel cum a sugerat anterior Trump, prin aplicarea unor tarife de 10 % până la 20 % pentru importurile din toate țările, inclusiv din UE, este o înfundătură. Din acest motiv solicităm un dialog mai deschis și o agendă de cooperare orientată spre viitor.

Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT) facilitează dialogul cu privire la aspecte critice, cum ar fi inteligența artificială și semiconductorii. Dacă, pe de o parte, dialogul trebuie consolidat și actualizat, pe de altă parte, UE trebuie să își accelereze reformele politice, să își unească forțele și să caute cele mai bune modalități de cooperare cu SUA.

De asemenea, trebuie să ne pregătim pentru scenariul în care s-ar putea să trebuiască să ane ocupăm singuri de chestiuni importante, cum ar fi schimbările climatice și Ucraina. Este un scenariu foarte probabil și, ca atare, ar trebui să începem să-l tratăm ca o nouă realitate de facto.