Adoptarea unui aviz privind dialogul civil nu poate încheia procesul. Este, cu siguranță, un pas fundamental în direcția progresului, având în vedere că avizul a fost elaborat la cererea Președinției belgiene și, prin urmare, ar putea fi adăugat pe agenda Uniunii Europene.
Adoptarea unui aviz privind dialogul civil nu poate încheia procesul. Este, cu siguranță, un pas fundamental în direcția progresului, având în vedere că avizul a fost elaborat la cererea Președinției belgiene și, prin urmare, ar putea fi adăugat pe agenda Uniunii Europene.
În loc să se descrie avizul, ar fi mai util să se înțeleagă procesul. Dialogul civil este, în primul rând, un cadru în care oamenii își pot discuta agendele și obiectivele, în care părțile interesate instituționale și neinstituționale se reunesc pe picior de egalitate.
Cu toate acestea, democrația reprezentativă trebuie protejată de tentativele iliberale de a o submina. Diversele forme de populism sunt motive de profundă îngrijorare, deoarece erodează spațiul pentru participarea civică. Acesta este motivul pentru care punerea în aplicare a articolului 11 din TUE este atât crucială, cât și urgentă. Atunci când el a fost redactat, era clar că democrația liberală necesită participarea unor organisme intermediare, cum ar fi partenerii sociali și asociațiile societății civile. Aceste organisme transmit punctele de vedere ale oamenilor – antreprenori care conduc întreprinderi mari sau IMM-uri, lucrători, profesioniști, consumatori, minorități precum migranții, persoanele cu handicap și romii, precum și toate persoanele implicate în asociațiile europene și internaționale pentru drepturile omului. „Libertatea, democrația, drepturile omului și statul de drept se numără printre valorile fundamentale pe care este întemeiată Uniunea Europeană. Ele sunt consacrate în tratatele UE și reprezintă miezul identității UE. Aceste valori au fost, însă, supuse unor presiuni însemnate în ultimii ani. Europa a înfruntat crize fără precedent, care au amplificat inegalitățile sociale și economice și au pus sub semnul întrebării încrederea cetățenilor UE în instituțiile democratice”, a declarat Oliver Röpke în discursul său inaugural. Dialogul civil este esențial pentru a răspunde acestor provocări și, după cum a subliniat noul președinte atunci când a vorbit despre CESE ca instituție a UE, porțile instituțiilor sale trebuie să fie întotdeauna deschise pentru a afla ce au oamenii de spus.
Dezbaterea din cadrul grupului de studiu care a pregătit prezentul aviz a fost un bun exemplu de dialog civil, în cadrul căruia participanții se ascultă reciproc și negociază formularea, conținutul și obiectivele.
Am convenit asupra unor solicitări care vor fi prezentate instituțiilor europene în vederea consolidării dialogului civil. Obiectivul a fost acela de a se ajunge la un acord interinstituțional, care să fie fundamentul unei strategii și a unui plan de acțiune.
Este vorba de progres, un pas înainte, la fel ca multe altele pe care CESE le-a realizat începând din 1999, prin intermediul unor discuții interne între entitățile pe care le reprezintă. Cu toate acestea, această acțiune trebuie acum inițiată și sprijinită și trebuie să se îndrepte către adoptare de către Uniunea Europeană.
Invitata noastră surpriză este Ana Gomes, diplomată și politiciană portugheză, membră a Partidului Socialist Portughez. Ea scrie despre pericolul populismului, despre ascensiunea partidelor de extremă dreaptă și despre necesitatea de a combate acest fenomen și de a apăra anumite valori.
Invitata noastră surpriză este Ana Gomes, diplomată și politiciană portugheză, membră a Partidului Socialist Portughez. Ea scrie despre pericolul populismului, despre ascensiunea partidelor de extremă dreaptă și despre necesitatea de a combate acest fenomen și de a apăra anumite valori.
Diplomată de carieră din 1980, ea a deținut numeroase funcții, inclusiv în cadrul Organizației Națiunilor Unite la Geneva și în New York. În 1999, a fost șefa Secției pentru interese portugheze și apoi, până în 2003, ambasadoare la Jakarta, unde a jucat un rol în procesul care a condus la independența Timorului de Est și în restabilirea relațiilor diplomatice dintre Portugalia și Indonezia.
Deputată în Parlamentul European în perioada 2004-2019, ea a fost deosebit de activă în acest cadru în ceea ce privește relațiile externe, drepturile omului, securitatea și apărarea, dezvoltarea internațională, egalitatea de gen și combaterea evaziunii fiscale, a spălării banilor și a finanțării terorismului.
În 2021, în numele Partidului Socialist, a participat la alegerile prezidențiale împotriva președintelui aflat la sfârșit de mandat, Marcelo Rebelo de Sousa, și a reușit să iasă pe locul doi, înaintea candidatului partidului de extremă dreapta, Chega.
În prezent, continuă să activeze politic ca militant pentru drepturile omului, integritatea și transparența în viața publică, împotriva corupției și a criminalității organizate. Are o emisiune săptămânală de comentarii politice pe canalul de televiziune portughez SIC Notícias (Opinia Anei Gomes).
Invitatul nostru este dl Pietro Vittorio Barbieri, membru al CESE, care ne împărtășește opiniile sale cu privire la importanța dialogului civil și la necesitatea de a-i acorda locul cuvenit pe agenda europeană.
Invitatul nostru este dl Pietro Vittorio Barbieri, membru al CESE, care ne împărtășește opiniile sale cu privire la importanța dialogului civil și la necesitatea de a-i acorda locul cuvenit pe agenda europeană.
I-am cerut Tetianei Ogarkova – jurnalistă ucraineană care locuiește la Kiev – o imagine care să simbolizeze Ucraina astăzi, la doi ani de la invazia Rusiei, la 24 februarie 2022. Ea ne-a trimis o fotografie pe care a realizat-o în timpul călătoriei sale prin țară, alături de trupele ucrainene. Iată fotografia pe care dna Ogarkova dorește să o împărtășească cititorilor noștri și povestea din spatele ei.
I-am cerut Tetianei Ogarkova – jurnalistă ucraineană care locuiește la Kiev – o imagine care să simbolizeze Ucraina astăzi, la doi ani de la invazia Rusiei, la 24 februarie 2022.Ea ne-a trimis o fotografie pe care a realizat-o în timpul călătoriei sale prin țară, alături de trupele ucrainene. Iată fotografia pe care dna Ogarkova dorește să o împărtășească cititorilor noștri și povestea din spatele ei.
Tetiana Ogarkova deține un doctorat în literatură la Universitatea Paris XII Val-de-Marne și este conferențiară la Universitatea Mohila din Kiev, jurnalistă și șefa departamentului de relații cu presa internațională din cadrul Ukraine Crisis Media Center. Locuiește la Kiev.
O casă distrusă din satul Vremivka, lângă Nova Novosilka, epicentrul contraofensivei ucrainene din vara anului 2023.
Aceste sate din stepa ucraineană, aflate la întretăierea a trei regiuni (Donețk, Dnipro și Zaporijia) și departe de marile orașe, au fost populate de grecii strămutați din Crimeea începând cu secolul XVIII. Aceștia au rezistat ofensivei ruse din 2022, prețul plătit fiind distrugerea completă de către artileria inamică. Aici, în acest loc strategic, care ar putea fi esențial pentru eliberarea țărmului Mării Azov, Ucraina își apără în continuare pozițiile astăzi, la doi ani de la invazia Rusiei.
Candidaturile pentru cea de-a treia ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică pot fi depuse începând din 4 martie 2024.
Premiile europene pentru producția ecologică sunt, în fiecare an, o recunoaștere a excelenței în lanțul valoric ecologic. În acest an, ceremonia de înmânare a premiilor se va desfășura la 23 septembrie 2024: Ziua Europeană a Produselor Ecologice.
În total, se vor acorda opt premii, din șapte categorii. Acestea recompensează actori din lanțul valoric ecologic pentru proiecte remarcabile, inovatoare, durabile și menite să inspire, care oferă o valoare adăugată reală pentru producția și consumul ecologic. Prima ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică a avut loc în 2022. (ks)
Viitoarele alegeri europene sunt esențiale pentru capacitatea UE de a combate alarmismul eurosceptic și de extremă dreaptă. Ele vor modela peisajul politic al UE și vor defini un rol activ și incluziv pentru cetățeni și organizațiile societății civile.
Viitoarele alegeri europene sunt esențiale pentru capacitatea UE de a combate alarmismul eurosceptic și de extremă dreaptă. Ele vor modela peisajul politic al UE și vor defini un rol activ și incluziv pentru cetățeni și organizațiile societății civile.
În acest context, CESE, casa societății civile organizate, organizează prima ediție a Săptămânii societății civile: Rise Up for Democracy! între 4 și 7 martie 2024.
Această manifestare va reuni persoane de toate vârstele și din toate mediile sociale: tineri, jurnaliști din toate statele membre ale UE, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, ai părților interesate și ai instituțiilor UE, care se vor implica în discuții animate, subliniind contribuția societății civile la aspectele sociale, politice și economice care ne afectează viața de zi cu zi.
Pentru că democrația se naște din participare, această nouă manifestare emblematică a CESE va combina cinci inițiative majore:
Zilele societății civile, unde cetățenii își vor face cunoscute așteptările cu privire la chestiuni esențiale pentru democrațiile noastre;
Inițiativa cetățenească europeană (ICE), întâlnire anuală la nivel înalt a viitorilor inițiatori de ICE, pentru stabilirea următorului lor obiectiv legislativ;
Europa ta, părerea ta! un eveniment unic dedicat tinerilor, care aduce UE mai aproape de tinerii din toate statele membre ale UE și din afara ei, inclusiv tineri reprezentanți ai țărilor candidate la aderarea la UE și ai Regatului Unit;
Premiul pentru societatea civilă, care recompensează proiecte creative și inovatoare fără scop lucrativ în sprijinul persoanelor cu afecțiuni mintale;
și, nu în ultimul rând, Seminarul jurnaliștilor, cu participarea jurnaliștilor din toate statele membre ale UE, care vor avea ocazia de a vedea direct cum lucrează Comitetul și de a relata aceste experiențe în țara lor.
Săptămâna societății civile va fi o platformă care va oferi societății civile organizate și cetățenilor posibilitatea să își exprime în timp util opiniile cu privire la aspecte-cheie pentru noua legislatură europeană. Cel mai important, manifestarea va încuraja participarea alegătorilor la vot și o atitudine proeuropeană.
Contribuțiile rezultate în urma Săptămânii societății civile și cele care provin de la participanți vor fi incluse într-o rezoluție care va prezenta principalele mesaje ale societății civile pentru o Europă mai democratică în perspectiva alegerilor europene.
Vă invit să ne unim forțele în acest demers important: nu ezitați să contribuiți la discuții și să încurajați cetățenii și asociațiile să ia parte la alegerile europene. Nu ratați această ocazie! UE are nevoie ca cetățenii săi să se exprime și să fie prezenți la vot.
În noua noastră rubrică Eu votez. Dar tu?, care va fi publicată până în iunie 2024, vă prezentăm opiniile invitaților noștri despre cum și de ce să participăm la alegerile europene. În ediția actuală, invitatul nostru este Andrej Matišák, șef adjunct al biroului de afaceri externe în cadrul celui mai mare cotidian din Slovacia, Pravda.
În noua noastră rubrică Eu votez. Dar tu?”, care va fi publicată până în iunie 2024, vă prezentăm opiniile invitaților noștri despre cum și de ce să participăm la alegerile europene. În ediția actuală, invitatul nostru este Andrej Matišák, șef adjunct al biroului de afaceri externe în cadrul celui mai mare cotidian din Slovacia, Pravda.
Bine ați venit în Slovacia! Bine ați venit în țara recordurilor europene.
Nu, nu vorbesc de un număr excepțional de castele, de tratamente spa exclusive sau de munți frumoși. Mă refer la recordurile politice ale Slovaciei. Și, din păcate, suntem codașii clasei.
Slovacii au votat pentru prima dată la alegerile pentru Parlamentul European în 2004. De atunci, țara mea a avut întotdeauna cea mai scăzută participare la vot. Întotdeauna.
Bine ați venit în Slovacia! Bine ați venit în țara recordurilor europene.
Nu, nu vorbesc de un număr excepțional de castele, de tratamente spa exclusive sau de munți frumoși. Mă refer la recordurile politice ale Slovaciei. Și, din păcate, suntem codașii clasei.
Slovacii au votat pentru prima dată la alegerile pentru Parlamentul European în 2004. De atunci, țara mea a avut întotdeauna cea mai scăzută participare la vot. Întotdeauna.
În 2014, aceasta a fost de numai 13,05 %. La momentul respectiv, am fost atât de convins că rata de participare va fi mai mică de 15 %, încât mă gândeam chiar să iau un împrumut bancar și să înființez un partid. Chiar și retrospectiv, cred că aș fi avut șansa să devin deputat în Parlamentul European.
Totuși, pe un ton mai serios: cum percep slovacii Uniunea Europeană în prezent? Ca pe o pușculiță din care se pot servi? Cu siguranță, însă problema este că Slovacia nici măcar nu poate utiliza eficient fondurile UE. Suntem printre cei mai slabi și în acest domeniu.
Deviza „Bruxelles dictează totul” este larg răspândită. Fără îndoială, poate fi întâlnită pretutindeni. Însă politicienii slovaci au perfecționat acest slogan la maximum. Dacă se întâmplă ceva bun, își asumă ei meritele. Dacă se întâmplă ceva rău, scuza este că „Bruxelles-ul a dat din nou greș”, și foarte puțini politicieni reușesc să nu cadă în capcana acestei explicații.
Totuși, și mass-media poate fi considerată o problemă. Acoperirea mediatică a subiectelor legate UE este adesea complet superficială. Jurnaliștii evită afacerile UE pentru că le consideră plictisitoare, astfel încât, atunci când le prezintă, se concentrează în primul rând pe chestiuni problematice, fie ele reale sau inventate.
Permiteți-mi să spun câteva cuvinte despre sectorul afacerilor. Antreprenorii vorbesc rareori în public despre avantajele UE. Și ei preferă să se plângă de ordinele și reglementările venite de la Bruxelles.
Toți acești factori luați împreună i-au determinat pe slovaci, potrivit sondajelor, să fie din ce în ce mai eurosceptici. Dacă adăugăm dezinformarea, inclusiv din partea Rusiei, pe care politicienii aflați în prezent la guvernare o utilizează în interesul propriu, ajungem la un cocktail exploziv de dezinteres și frustrare.
Nu, Slovacxit nu este deocamdată pe ordinea de zi. Dar este posibil să auzim tot mai des de el când, în cele din urmă, Slovacia va deveni o țară care nu mai are dreptul la fonduri UE.
Dacă dorim să evităm un scenariu sumbru, liderii politici din Slovacia trebuie, în cele din urmă, să privească UE ca un spațiu esențial pentru funcționarea țării lor și să se comporte în consecință. Din păcate, este deja clar că o parte considerabilă a reprezentării politice actuale a Slovaciei ar începe mai degrabă o luptă cu UE pentru a-și proteja interesele, orice ar fi.
Acest lucru înseamnă că toți alegătorii cărora le pasă de UE trebuie să discute despre importanța sa cu rudele, prietenii și chiar cu necunoscuți. Poate le cer prea mult și nu este clar la ce va duce demersul lor. Însă, orice altă variantă este mai rea.
