Preocupările cu privire la influența răuvoitoare a unor state ostile precum Rusia sunt pe deplin justificate. Sunt multe exemple de împrumuturi favorabile acordate partidelor de extremă dreaptă, posturi în consilii de supraveghere pentru camarazi politici, contracte profitabile pentru antreprenori îndoielnici și finanțare pentru așa-zise ONG-uri.
Preocupările cu privire la influența răuvoitoare a unor state ostile precum Rusia sunt pe deplin justificate. Sunt multe exemple de împrumuturi favorabile acordate partidelor de extremă dreaptă, posturi în consilii de supraveghere pentru camarazi politici, contracte profitabile pentru antreprenori îndoielnici și finanțare pentru așa-zise ONG-uri.
Prin urmare, trebuie, într-adevăr, să fim foarte vigilenți în perspectiva alegerilor europene. Cu toate acestea, deși face unele recomandări bune statelor membre, pachetul de măsuri privind apărarea democrației vine mult prea târziu. În primul rând, Comisia a lansat pachetul cu întârziere. Apoi, la începutul verii anului 2023, l-a amânat cu mai mult de o jumătate de an, deoarece criticile aduse propunerii legislative pe care trebuia să o includă pachetul au fost foarte vehemente și, mai ales, unanime.
Cu toate acestea, pachetul publicat în decembrie a confirmat cele mai grave temeri. Directiva propusă ar stigmatiza ONG-urile care primesc fonduri de la guverne din țări din afara UE, cum ar fi SUA. Propunerea în sine servește drept pretext pentru guvernele autoritare care recurg la legi privind agenții străini pentru a încerca să reducă la tăcere orice opoziție democratică.
În plus, definițiile directivei sunt vagi și există lacune enorme pe care le pot exploata adevărații agenți ai Moscovei. Reprezentanții societății civile organizate se întreabă de ce Comisia nu instituie un registru general de transparență care să includă toți reprezentanții de interese, să fie compatibil cu legislațiile existente la nivel național și să creeze un temei juridic clar și sigur pentru toate părțile interesate.
Comisia ar trebui să retragă acest proiect de directivă și să adopte o abordare mai cuprinzătoare în următoarea propunere în 2025, care să nu dea apă la moară dușmanilor democrației.
Invitatul nostru surpriză este Bruno Kaufmann, ambasadorul inițiativei cetățenești europene (ICE), un instrument unic și ideal care le permite cetățenilor UE să propună noi acte legislative europene. El explică motivele pentru care ICE are o importanță enormă și de ce, într-o zi, dacă va reuși, aceasta ar putea fi considerată una dintre cele mai remarcabile realizări democratice de la introducerea sufragiului universal și egal, în secolul XX.
Invitatul nostru surpriză este Bruno Kaufmann, ambasadorul inițiativei cetățenești europene (ICE), un instrument unic și ideal care le permite cetățenilor UE să propună noi acte legislative europene. El explică motivele pentru care ICE are o importanță enormă și de ce, într-o zi, dacă va reuși, aceasta ar putea fi considerată una dintre cele mai remarcabile realizări democratice de la introducerea sufragiului universal și egal, în secolul XX.
Bruno Kaufmann este politolog și jurnalist suedez, autorul unor publicații traduse în peste 40 de limbi privind democrația directă și reprezentativă modernă. Este corespondentul pentru democrație globală al SWI swissinfo.ch, serviciul internațional al radioteleviziunii elvețiene, acoperind, pentru acesta, afacerile nord-europene. Bruno este cofondator și membru al consiliului de administrație al unor organizații de sprijinire a democrației, cum ar fi Institutul european pentru inițiative și referendumuri, Democracy International și Forumul global pentru democrație directă modernă. Este, de asemenea, director al cooperării internaționale în cadrul Fundației elvețiene pentru democrație.
Peste 100 de tineri din UE, din țările candidate și din Regatul Unit s-au reunit în cadrul manifestării Europa ta, părerea ta! (YEYS), pentru a-și împărtăși viziunile și recomandările privind viitorul Uniunii Europene. În contextul apropiatelor alegeri europene, YEYS 2024 acordă prioritate combaterii dezangajării și promovării participării tinerilor.
Peste 100 de tineri din UE, din țările candidate și din Regatul Unit s-au reunit în cadrul manifestării Europa ta, părerea ta! (YEYS), pentru a-și împărtăși viziunile și recomandările privind viitorul Uniunii Europene. În contextul apropiatelor alegeri europene, YEYS 2024 acordă prioritate combaterii dezangajării și promovării participării tinerilor.
Recomandările principale:
introducerea unei cote pentru tineri la alegerile pentru Parlamentul European;
adoptarea unei directive care să introducă norme legate de drepturile omului și de mediu în lanțurile de aprovizionare și în operațiunile corporative;
stabilirea unui cadru juridic pentru platformele de comunicare socială pentru a combate polarizarea și dezinformarea;
elaborarea unei strategii standardizate privind drepturile sexuale și reproductive;
punerea în aplicare a unor orientări speciale privind impozitarea bunurilor care dăunează climei, încasările urmând să finanțeze inițiative favorabile climei.
Aceste propuneri vor fi transmise instituțiilor UE și factorilor de decizie politică și vor contribui la concluziile Săptămânii societății civile și la o rezoluție a CESE privind viitoarele alegeri europene. (gb)
Avem multe motive să ne plângem de starea democrației în general și, în special, de inițiativa cetățenească europeană (ICE).
Potrivit celui mai recent Raport privind democrația la nivel mondial, prezentat de Varieties of Democracy Institute, la 7 martie, procentul persoanelor care trăiesc într-o democrație a scăzut la nivelul de acum aproape 40 de ani. Și, în timp ce anul acesta, sunt în lume mai multe persoane eligibile să voteze ca niciodată, multe țări care găzduiesc alegeri devin din ce în ce mai autocrate.
S-au exprimat critici și în cadrul Săptămânii societății civile organizate în premieră de Comitetul Economic și Social European la începutul lunii martie. Acestea s-au referit la inițiativa cetățenească europeană, primul instrument transfrontalier pentru democrație directă din lume. „Prea complicat”, „prea puțin atractiv”, „prea puțină încredere”, „ineficient” și „puțin cunoscut” au fost doar câteva dintre observațiile deloc măgulitoare ale părților interesate din societatea civilă, mass-media, mediul academic și administrația ICE.
Am considerat că aceste evaluări foarte critice sunt descurajant de corecte, dar și prea prudente și moderate în ceea ce privește caracterul lor critic. Democrația merită să predomine în lume. Pentru a realiza acest lucru, noi, în calitate de cetățeni și alegători eligibili de pe această planetă, suntem obligați să facem mai mult decât până în prezent.
Aceasta înseamnă să facem mai mult decât să ne jucăm de-a apărarea împotriva fricii, a dictatorilor de astăzi și a anturajelor lor lașe. Trebuie să facem progrese mult mai mari. Dezvoltarea în continuare a inițiativei cetățenești europene ar reprezenta un astfel de pas înainte.
Ce cuprinde ICE? Trei lucruri. Un drept, un instrument și o pârghie unice în istorie și în lume. Este complexă și concepută pentru a fi cuprinzătoare, digitală, adecvată pentru democrația directă, transnațională, cu o infrastructură de sprijin și este utilizată judicios.
Începând din 2012, ICE a fost creată, introdusă, pusă în practică și îmbunătățită, ceea dovedește că spațiul democratic poate fi extins și consolidat chiar și în condițiile cele mai dificile.
Anul viitor, la vârsta fragedă de 13 ani, copilul răsfățat va deveni, sperăm, un adolescent tenace care poate să arate Europei și lumii de ce este capabil. Avem nevoie de această forță proaspătă și de vigoare pentru a revitaliza în mod decisiv mentalitățile închistate ale statelor naționale și structurile birocratice ale Uniunii Europene.
Să fim clari – nu avem nevoie să reinventăm neîncetat, neobosiți, formele democratice de conviețuire doar de dragul inovării. În schimb, trebuie să ne dedicăm dezvoltării ICE, pentru a ne asigura că copilul devine major la 16 ani sau cel puțin la 18 ani, la sfârșitul acestui deceniu.
Ce înseamnă acest lucru? Până în 2028 sau 2030, trebuie să aibă loc două schimbări importante. În primul rând, competențele ICE de stabilire a agendei trebuie să fie egale cu cele ale Parlamentului European. Cu alte cuvinte, europenii trebuie să fie în măsură să propună acte legislative și alte măsuri guvernamentale la fel ca deputații aleși în Parlamentul European.
În al doilea rând, până la sfârșitul acestui deceniu, cetățenii UE trebuie să poată iniția nu numai acte legislative, ci și ample scrutine populare la nivel european cu privire la chestiuni de fond – adesea numite pur și simplu referendumuri. Referendumul paneuropean nu este o idee nouă, dar este o idee matură acum, datorită creării ICE și primilor ani de existență ai acesteia.
Dacă poate fi construit un astfel de viitor în jurul ICE, cetățenii vor privi retrospectiv la acest instrument ca fiind cel care a produs una dintre cele mai remarcabile realizări democratice de la introducerea votului universal și egal în secolul XX.
Proiectul slovac Nebun? Și ce dacă? condus de organizația Integra reunește elevi și persoane care s-au confruntat cu probleme de sănătate mintală. Pe parcursul unei zile întregi de predare, elevii învață pe viu ce înseamnă să depășească o criză de sănătate mintală și cum să obțină ajutor. Directoarea Integra, Jana Hurova, ne-a spus că proiectul contribuie la eliminarea stigmatizării persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală și le oferă tinerilor o prețioasă rază de speranță.
Proiectul slovac Nebun? Și ce dacă? condus de organizația Integra reunește elevi și persoane care s-au confruntat cu probleme de sănătate mintală. Pe parcursul unei zile întregi de predare, elevii învață pe viu ce înseamnă să depășească o criză de sănătate mintală și cum să obțină ajutor. Directoarea Integra, Jana Hurova, ne-a spus că proiectul contribuie la eliminarea stigmatizării persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală și le oferă tinerilor o prețioasă rază de speranță.
Ce v-a determinat să demarați proiectul ?
De mulți ani, organizația noastră sprijină persoanele cu probleme de sănătate mintală. Din cauza bolii, acestea și-au pierdut locul de muncă, locuințele, prietenii, uneori și familiile. Întregul lor univers a fost bulversat. Am înființat primele servicii comunitare de sănătate mintală din Slovacia în urmă cu aproape 30 de ani, în scopul de a asigura că aceste persoane, după ce au fost tratate într-un spital de boli psihiatrice, pot primi sprijin și se pot întoarce la viața obișnuită pe care o aveau înainte de a se îmbolnăvi. Am sprijinit înființarea organizațiilor de pacienți în Slovacia și am desfășurat o serie de programe de destigmatizare a bolilor mintale. Avem în îngrijire persoane cu probleme grave de sănătate mintală, în special cu schizofrenie, dintre care mulți au reușit deja să se integreze și să își găsească sensul vieții.
Având în vedere că toate activitățile noastre se desfășoară în mod netradițional încă de la început, lucrând în parteneriat cu clienții noștri pentru a identifica cât mai bine nevoile acestora, am aplicat o abordare similară în cazul programului Nebun? Și ce dacă? Mulți dintre clienții noștri și-au găsit o motivație întâlnindu-se cu tinerii și, bazându-se pe experiența lor personală, vorbind despre ceea ce le-a lipsit la vârsta lor și despre ceea ce a declanșat ulterior problemele lor de sănătate mintală.
Considerăm că este din ce în ce mai necesar să se sublinieze importanța sănătății mintale. Cunoașterea modului de gestionare a unei crize personale este o forță majoră.
Am început programul Nebun? Și ce dacă? în Slovacia în 2005, în colaborare cu parteneri din Germania și Cehia. Cu toate acestea, abia recent am reușit să punem programul pe o poziție mai stabilă și să îl extindem. Am dat cursuri de formare ca îndrumători, formăm noi echipe și vizităm noi școli.
Cum a fost primit proiectul dumneavoastră? Ați obținut feedback de la persoanele pe care le-ați ajutat? (Ne puteți da un exemplu dacă aveți)
Tinerii experimentează întotdeauna o senzație puternică atunci când sunt în măsură să îi întâlnească pe cei care au depășit o criză de sănătate mintală și le pot pune orice întrebare. Ei află astfel că, dacă se confruntă ei înșiși cu probleme, pot găsi întotdeauna ajutor. Faptul că implică o zi întreagă de predare și că comunicarea se face în condiții de egalitate face ca participanții să plece întotdeauna cu o impresie pozitivă.
Persoanele cu experiență personală în probleme de sănătate mintală le pot oferi tinerilor curajul de a face ceva în legătură cu propriile probleme. În aproape toate clasele există elevi care se confruntă cu probleme și a le da o rază de speranță este neprețuit. Oamenii cu experiențe personale își spun propria poveste ca o modalitate de a se simți mai bine. Ei înșiși decid cât îi lasă pe elevi să pătrundă în viața lor. Astfel, ei simt că sunt valoroși și că oamenii îi înțeleg.
Am primit numeroase observații, cum ar fi de la elevii care spun că, în mod normal, nu au șansa de a se întâlni cu persoane cu probleme de sănătate mintală sau că ar trebui să învățăm să le acceptăm și să nu le condamnăm pentru că sunt diferite.
Am primit, de asemenea, feedback de la persoane cu experiență personală în probleme de sănătate mintală care sunt implicate în program. O persoană ne-a spus:
„Programul îmi dă curajul de a merge cu capul sus. Vreau să trăiesc în sfârșit! Să vorbești cu elevii este greu, dar merită. Ei sunt foarte deschiși și nu se tem de contactul social. Cel mai minunat lucru pentru mine este că acest dialog arată că este mult mai mult ceea ce ne unește decât ceea ce ne separă, și că imaginea «oamenilor nebuni» nu este adevărată. Este minunat că îi pot ajuta pe oameni să vorbească în sfârșit în mod deschis despre problemele de sănătate mintală, astfel încât nimeni să nu fie rușinat sau să trebuiască să se ascundă.”
Tinerii sunt cei care ne determină să avansăm. După fiecare dintre aceste zile, ei vorbesc despre cât de important este proiectul Nebun? Și ce dacă? pentru ei și despre faptul că ar trebui să continue, astfel încât fiecare tânăr din Slovacia să poată afla cât de valoroasă este propria sănătate mintală.
Aveți deja în vedere noi proiecte?
Am dori ca toți tinerii să poată beneficia de această formă de educație, astfel încât să putem extinde programul și la alte regiuni din Slovacia. Programul s-a desfășurat deja în Germania (unde a fost înființat inițial), Slovacia, Cehia și Austria. Anul acesta am format, de asemenea, primele echipe din Ucraina.
În opinia dumneavoastră, cât de important este să vorbim în mod deschis despre problemele de sănătate mintală? Ce mesaj trimiteți prin proiectul dumneavoastră?
Dorim să transmitem mesajul că nu ar trebui să ne rușinăm dacă avem probleme de sănătate mintală. Cu toate acestea, ceea ce este rușinos este să nu facem nimic pentru a ne promova propria sănătate, pentru că nu există sănătate fără sănătate mintală.
Ideea principală care stă la baza programului Nebun? Și ce dacă? este de a evidenția în timp util importanța sănătății mintale și, în același timp, de a promova înțelegerea persoanelor cu probleme de sănătate mintală.
Am constatat că este mult mai bine și mai eficace să prevenim decât să tratăm. Oferim curaj și motivație și suntem optimiști. Ajutorul este întotdeauna la îndemână; uneori este suficient să ai cu cine să vorbești. Lupta pentru îndeplinirea viselor nu este niciodată ușoară, dar merită.
În urma conferinței privind bolile rare de anul trecut de la Bilbao, Comitetul Economic și Social European și Comisia Europeană își unesc forțele pentru combaterea bolilor rare la nivel european.
Datele și cifrele referitoare la sănătatea mintală în UE nu reflectă o imagine idilică, ci mai degrabă cheamă la acțiune. CESE pledează pentru măsuri mai ferme de promovare a sănătății mintale la nivel național și la nivelul UE. Comitetul a solicitat, de asemenea, o legislație obligatorie pentru a preveni riscurile psihosociale la locul de muncă. Premiul pentru societatea civilă dedicat sănătății mintale aduce un omagiu eforturilor continue ale societății civile de a îmbunătăți bunăstarea europenilor.
Datele și cifrele referitoare la sănătatea mintală în UE nu reflectă o imagine idilică, ci mai degrabă cheamă la acțiune. CESE pledează pentru măsuri mai ferme de promovare a sănătății mintale la nivel național și la nivelul UE. Comitetul a solicitat, de asemenea, o legislație obligatorie pentru a preveni riscurile psihosociale la locul de muncă. Premiul pentru societatea civilă dedicat sănătății mintale aduce un omagiu eforturilor continue ale societății civile de a îmbunătăți bunăstarea europenilor.
CESE a decis să dedice premiul emblematic pentru societatea civilă sănătății mintale după ce, o serie de rapoarte au arătat că, în urma pandemiei de COVID-19, tulburările de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia, s-au amplificat în întreaga Europă. Potrivit OCDE, ponderea tinerilor cu simptome de anxietate a crescut de peste două ori în mai multe țări europene. Pandemia a făcut să scadă, de asemenea, vârsta la care apar tulburările de alimentație, în special în rândul adolescenților. Chiar și înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, problemele de sănătate mintală afectau cel puțin 84 de milioane de persoane – aproximativ una din șase – în întreaga UE.
Aproximativ 4 % din decesele anuale din UE sunt atribuite tulburărilor mintale și comportamentale. Sănătatea mintală precară are, de asemenea, un impact economic uriaș, deoarece costurile directe și indirecte reprezintă aproximativ 4 % din PIB. Peste o treime din aceste costuri provin din rate mai scăzute de ocupare a forței de muncă și din scăderea productivității la locul de muncă.
În 2020, 44,6 % din populația încadrată în muncă cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani din întreaga UE a raportat că se confruntă cu factori de risc pentru starea lor psihică la locul de muncă, potrivit Eurostat. Suprasolicitarea la locul de muncă sau presiunea timpului au fost factorii de risc cel mai frecvent menționați pentru bunăstarea mintală la locul de muncă, raportat de aproape o cincime dintre persoanele angajate din UE.
Bunăstarea mintală a devenit o prioritate a agendei politice a UE. În consecință, Comisia a adoptat o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale în iunie 2023. Susținută de o finanțare de 1,23 miliarde EUR din partea UE, această nouă abordare urmărește să promoveze sănătatea mintală în toate politicile UE, cu accent pe trei principii directoare: prevenirea adecvată și eficace, accesul la asistență medicală și tratament de înaltă calitate în domeniul sănătății mintale și la prețuri accesibile și reintegrarea în societate după recuperare. Sănătatea mintală este o prioritate politică și pentru CESE și se află în centrul activității sale.
CESE a primit105 candidaturi din întreaga UE, care acoperă o gamă largă de subiecte – de la proiecte care previn riscurile psihosociale la locul de muncă sau care abordează aspecte precum abuzul de substanțe și dependența cibernetică, până la combaterea stigmatizării în ceea ce privește sănătatea mintală și promovarea asistenței plasate sub responsabilitatea comunității. CESE speră că, prin onorarea și prezentarea acestor eforturi vitale ale actorilor nestatali de sprijinire a sănătății mintale, poate să inspire și alți actori să facă eforturi asemănătoare. (sg)
Premiul CESE pentru societatea civilă recompensează proiecte fără scop lucrativ puse în aplicare de persoane fizice, organizații ale societății civile și întreprinderi. În fiecare an se alege o temă diferită, care acoperă un domeniu important al activității CESE. Câștigătoarea celei de-a 14-a ediții a Premiului pentru societatea civilă, dedicată sănătății mintale, este Fundația pentru vârsta a treia din Irlanda și rețeaua sa de implicare socială „AgeWell”, care luptă împotriva singurătății la bătrânețe.
Premiul CESE pentru societatea civilă recompensează proiecte fără scop lucrativ puse în aplicare de persoane fizice, organizații ale societății civile și întreprinderi. În fiecare an se alege o temă diferită, care acoperă un domeniu important al activității CESE. Câștigătoarea celei de-a 14-a ediții a Premiului pentru societatea civilă, dedicată sănătății mintale, este Fundația pentru vârsta a treia din Irlanda și rețeaua sa de implicare socială „AgeWell”, care luptă împotriva singurătății la bătrânețe.
La 7 martie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a recompensat cinci organizații non-profit pentru contribuția lor deosebită la combaterea afecțiunilor mintale, al căror număr a crescut dramatic în UE.
Premiul, în valoare de 50 000 EUR, a fost împărțit între cele cinci proiecte câștigătoare.
Pe locul al 5-lea: Organizația Animenta, ITALIA,pentru proiectul său „Telling Stories for Good”
CÂȘTIGĂTOAREA PREMIULUI I
Prin rețeaua sa de implicare socială „AgeWell”, Fundația caritabilă irlandeză pentru vârsta a treia ajută persoanele în vârstă care sunt izolate, fragile și vulnerabile. Serviciul lor unic se bazează pe comunitate, în care persoane cu vârsta de peste 50 de ani sprijină vârstnici vulnerabili și care au nevoie de ajutor. Prin intermediul vizitelor și al unui chestionar privind sănătatea mintală bazat pe smartphone, „AgeWell” oferă sprijin emoțional și identifică într-un stadiu incipient riscurile pentru sănătate.
ALTE PROIECTE CÂȘTIGĂTOARE
Al doilea loc a fost ocupat de asociația finlandeză Pro Lapinlahti și centrul său comunitar Lapinlahden Lähde sau „Primăvara din Lapinlahti”. Centrul, construit prin renovarea spitalului Lapinlahti din Helsinki, organizează diverse ateliere și evenimente legate de educația în domeniul sănătății mintale, care atrag 50 000 de vizitatori în fiecare an. Declarat zonă unde nu se pun diagnostice, centrul permite tuturor să fie ei însuși, fără a primi etichete, oferind responsabilizare în locul paternalismului.
Pe locul al 3-lea s-a plasat organizația slovacă Integra, cu inițiativa sa „Nebun? Și ce dacă?”, care demontează stereotipurile prin promovarea unei înțelegeri empatice a sănătății mintale în rândul tinerilor. Aceasta oferă o imagine autentică a ceea ce înseamnă o stare de sănătate mintală precară și a drumului către recuperare.
Câștigătoarea celui de-al patrulea premiu, Fundația finlandeză Lilinkoti, are misiunea de a sprijini sănătatea mintală prin jocurile sale inovatoare și creative intitulate „The World of Recovery”. Jocurile stimulează recuperarea psihică prin obiective care inspiră o imagine de sine sănătoasă, autonomie personală și o viață activă, încărcată de sens. În timp ce primul este un joc pe telefonul mobil, care nu conține violență; al doilea este un joc de rol de societate distins cu premii. Scopul acestor jocuri este sănătatea mintală, iar publicul sunt persoane în curs de recuperare în urma abuzului de substanțe, sprijinite de profesioniști. Jocurile sunt gratuite pentru utilizatori.
Proiectul „Telling Stories for Good” a obținut locul al cincilea în favoarea organizației non-profit Animenta din Italia. Prin acest proiect, Animenta reformulează discursuri stereotipe privind tulburările alimentare, care afectează doar în Italia peste patru milioane de persoane, dintre care două milioane adolescenți. Programele sale de prevenire și de sensibilizare sunt realizate de profesioniști voluntari, online și în școli din întreaga Italie.
CESE a lansat ediția de anul acesta a Premiului în iulie 2023. Dedicând-o sănătății mintale, CESE dorește să recunoască rolul crucial jucat de societatea civilă privind tratamentul și prevenirea afecțiunilor mintale. Câștigătorii au fost selectați dintre peste 100 de candidaturi din 23 de state membre.
Printre temele anterioare ale premiului se numără tineretul și ajutorul pentru Ucraina, acțiunile climatice, egalitatea de gen și capacitarea femeilor, precum și migrația. În 2020, CESE a înlocuit Premiul pentru societatea civilă cu un premiu unic, Premiul pentru solidaritatea civilă, dedicat combaterii COVID-19. (ll)
Ziua ICE 2024 a reamintit cu intensitate atât potențialul, cât și limitările inițiativei cetățenești europene (ICE). Deși au lăudat succesele inițiativelor anterioare de sensibilizare și de stimulare a dezbaterilor publice, discuțiile au scos la iveală și frustrări legate de necesitatea unei mai bune reacții și monitorizări din partea instituțiilor UE.
Ziua ICE 2024 a reamintit cu intensitate atât potențialul, cât și limitările inițiativei cetățenești europene (ICE). Deși au lăudat succesele inițiativelor anterioare de sensibilizare și de stimulare a dezbaterilor publice, discuțiile au scos la iveală și frustrări legate de necesitatea unei mai bune reacții și monitorizări din partea instituțiilor UE.
Principalele concluzii ale Zilei ICE:
Mergând mai departe decât cutia cu sugestii. Acele ICE care sunt încununate de succes ar trebui să conducă automat la acțiuni substanțiale din partea Comisiei, inclusiv la răspunsuri concrete și, după caz, la propuneri legislative. Acest lucru ar asigura influența lor directă asupra legislației UE, promovând un dialog mai semnificativ între cetățeni și instituții.
Parteneriate mai puternice. Colaborarea este esențială. Amplificarea vocilor cetățenilor necesită o colaborare strategică între organizatori, societatea civilă, mass-media și partenerii publici.
Ameliorarea continuă. Cadrul ICE este în continuă evoluție. Prin valorificarea celor mai bune practici și promovarea schimbului de cunoștințe între părțile interesate, putem consolida procesul ICE și putem capacita și mai mulți cetățeni să participe activ.
ICE le permite cetățenilor să solicite UE să ia măsuri și să propună o nouă lege cu privire la o anumită chestiune. Atunci când o inițiativă a strâns un milion de semnături, Comisia decide ce măsuri trebuie luate. (gb)
