Participați la Ziua porților deschise la CESE pe 4 mai!

Notați-vă în agendă ziua de sâmbătă, 4 mai 2024: Comitetul Economic și Social European (CESE) își deschide porțile pentru a sărbători Ziua europeană a porților deschise, care are loc în fiecare an, în toate instituțiile UE. Sărbătorim democrația europeană și ne concentrăm asupra viitoarelor alegeri europene din iunie. Este o ocazie de a învăța despre UE, de a dialoga cu societatea civilă și de a descoperi cum puteți modela viitorul Europei prin votul dumneavoastră.

De ce să vizitați CESE în Ziua porților deschise?

• Clădirea Jacques Delors: Explorați emblematicul sediu al CESE de pe Rue Belliard, inima societății civile organizate din Europa. Fiți martori direcți ai modului în care reprezentanții angajatorilor, ai lucrătorilor, ai ecologiștilor, ai consumatorilor și ai altor categorii contribuie la elaborarea politicilor UE.
• Învățare interactivă: Participați la dezbateri însuflețite cu membrii CESE pe teme care vă sunt de mare interes. Aflați cum dialogul social modelează legislația UE și cum vă puteți face auzită vocea. 
• Activități pentru toate vârstele: Bucurați-vă de o atmosferă festivă cu cea mai bună muzică live, jocuri interactive pentru a vă demonstra cunoștințele despre UE și machiaj pentru cei mici. Luați acasă un suvenir sau o caricatură personală și păstrați o amintire a zilei cu o fotografie amuzantă făcută în cabina foto.
• Dezbateri aprofundate: Observați din interior rolul CESE în construirea unei Europe durabile, prospere și favorabile incluziunii pentru toți. Profitați de ocazia de a participa la discuții rapide și țintite cu membrii CESE pe teme specifice care vă interesează. Este o ocazie unică de a obține informații valoroase din inima procesului european de elaborare a politicilor.
• Puterea societății civile: Descoperiți cum intervine CESE pentru a depăși decalajul dintre cetățeni și UE, și cum diverși actori își unesc vocile pentru a susține justiția socială, protecția mediului și multe alte aspecte pentru o Uniune Europeană mai puternică.

O sărbătorire pe două roți!

Pe lângă toate aceste activități pasionante, un grup de bicicliști va sosi la CESE pe 4 mai! El va fi compus, printre alții, din membri ai CESE care vor pedala 500 km din Franța până la Bruxelles pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la alegerile europene. Veniți alături de noi pentru a-i întâmpina la sosirea la CESE și aflați mai multe despre misiunea lor inspiratoare, despre călătoria lor și despre provocările cu care s-au confruntat pe traseu.

Mai mult decât o vizită, este o experiență

Ziua porților deschise a CESE este o ocazie de a intra în contact cu Europa, de a sărbători democrația și de a descoperi puterea societății civile. Fie că sunteți un european entuziast, un eurosceptic sau un nou-venit curios, avem ceva de oferit tuturor. Veniți să explorați, să învățați și să dialogați în inima democrației europene!

Rămâneți conectat pentru mai multe detalii

Nu este necesară o înregistrare prealabilă. În săptămânile următoare vom publica mai multe informații cu privire la activitățile specifice și la momentele-cheie. Urmăriți-ne pe platformele de comunicare socială și vizitați site-ul nostru (www.eesc.europa.eu/openday) pentru actualizări.

Nu ratați această ocazie unică de a cunoaște UE fără intermediari! (cg)

#EuropeDay #UseYourVote

La 27 februarie, președintele Comitetului Economic și Social European (CESE), Oliver Röpke, și președinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea în vederea pregătirii alegerilor europene.

Parteneriatul urmărește să aprofundeze cooperarea dintre cele două instituții pentru a promova alegerile europene, să sporească prezența la vot – în special în rândul persoanelor care nu votează și al celor care votează pentru prima dată – și pentru a combate manipularea informațiilor.

Printre alte măsuri, instituțiile au convenit să își intensifice cooperarea în ceea ce privește comunicarea cu privire la alegeri, să coordoneze organizarea de evenimente, cum ar fi Ziua porților deschise sau Săptămâna societății civile, și să facă schimb de informații pe platformele „together.eu” și „Ce face Europa pentru mine”.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a declarat: „Alegerile europene vor fi un test decisiv pentru democrația europeană. CESE poate fi o platformă pentru societatea civilă în susținerea acestei democrații. Salut memorandumul de înțelegere încheiat astăzi cu Parlamentul European, care ne permite să jucăm un rol mai activ în perioada premergătoare alegerilor și să fim alături de alegători pentru a crește prezența la vot. CESE și Parlamentul European sunt parteneri și aliați.”

Memorandumul prezintă domenii specifice în care cooperarea dintre CESE și Parlamentul European ar trebui continuată și consolidată în ajunul alegerilor europene din 2024. (kn/ll)

Am discutat cu jurnalistul georgiano-francez Régis Genté despre problemele care se numără printre principalele preocupări în contextul alegerilor europene: ascensiunea extremei drepte, lipsa de motivație a votanților tineriși dezinformarea. Expert politic pentru zona post-sovietică, Régis Genté relatează pentru mass-media clasică, la Radio France Internationale, France 24 TV și în Le Figaro.

CESEinfo: Credeți că ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în întreaga Europă va avea un impact asupra rezultatului alegerilor europene?

Nu sunt deloc expert în extrema dreaptă europeană, dar analizând sondajele realizate în prezent în țara mea (Franța), trebuie să recunoaștem că extrema dreaptă este în fruntea clasamentului. Alegerile europene reprezintă un mijloc politic prin care cetățenii europeni pot exprima sau transmite politicienilor lor un mesaj despre propria lor țară. Cetățenii europeni se gândesc mai întâi la situația politică din țara lor, și de abia apoi la situația din Europa. Prin urmare, partidele de extremă dreaptă vor avea probabil un impact asupra acestor alegeri, într-un context în care semnele de întrebare legate de suveranitate în raport cu integrarea europeană sunt tot mai numeroase.

Credeți că tinerii sunt motivați să meargă la urne la alegerile europene?

Voi răspunde în calitate de cetățean de rând care locuiește pe un teritoriu post-sovietic de 22 de ani și în calitate de persoană care, de asemenea, vorbește adesea cu tineri din Europa. Observ că tinerii nu sunt foarte motivați să meargă la urne. Observ același lucru în Georgia, unde locuiesc. Tinerii au opinii politice, dar nu în favoarea unui partid pro-guvernamental sau de opoziție. Ei doresc să se implice în viața politică a țării lor, dar refuză să voteze deoarece niciunul dintre partide și niciunul dintre liderii acestora nu îi reprezintă cu adevărat. Este o poziție interesantă pe care o respect, deoarece poate deschide calea spre o altfel de politică, care merge mai departe de democrația reprezentativă și de partide. Însă, între timp, ea lasă politica la latitudinea politicienilor și a diferitelor forțe politice... fără ca tinerii să fie implicați.

Cât de mult îi poate influența dezinformarea pe alegători la viitoarele alegeri europene?

Dezinformarea are efect dacă publicul său țintă – în cazul nostru europenii – este vulnerabil. Dezinformarea rusă nu inventează probleme, ci se folosește de problemele existente. Înțelegem cu toții că societățile noastre traversează în prezent o criză politică și morală profundă. Aceasta înseamnă că, din păcate, terenul este favorabil pentru ca dezinformarea să aibă efect. Dar cred că, fiind europeni și cetățeni ai lumii, acum suntem cu toții mai conștienți și avem mai multă experiență pentru a aborda știrile de pe platformele de comunicare socială. În ultimii zece ani am învățat mult. Știm puțin mai bine cum să filtrăm știrile de pe platformele de comunicare socială, deoarece știm că platformele sunt un teren al manipulării și știrilor false. Nu ar trebui să exagerăm cu pesimismul, deoarece acest lucru ne face deja victime ale dezinformării. Societățile nu mai sunt așa de naive, iar oamenii sunt conștienți că statele și alți actori politici pot utiliza rețelele sociale pentru a manipula opinia publică. Aș spune că, pe platformele de comunicare socială, doar o minoritate sunt utilizatori activi; marea majoritate a oamenilor, având educația necesară, rămân adesea rezervați. Aceștia, semnificativi ca număr, nu iau de bună orice prostie publicată pe platformele de comunicare socială.

La 20 martie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat o rezoluție prin care îi invită pe cetățenii europeni să își exercite dreptul democratic de vot și să-și exprime opțiunile de vot la alegerile europene care se apropie rapid.

„Am trecut prin perioade dificile, dar nimeni nu poate nega că Uniunea Europeană este garantul păcii, al democrației, al prosperității economice și progresului social pentru statele sale membre și cetățenii lor. Datorită Uniunii, avem libertatea de a lucra, de a studia și de a desfășura activități economice în toate țările UE”, a afirmat CESE în rezoluție.

„Naționalismul, populismul și soluțiile bazate pe perspectiva unui singur stat nu sunt răspunsul adecvat. Colaborarea, cooperarea și convergența sunt”, a afirmat CESE, subliniind că nicio țară din UE nu poate face față singură unor provocări precum creșterea inflației, războaiele, migrația sau urgența climatică.

Rezoluția a fost adoptată în sesiunea plenară a CESE din martie, în urma dezbaterii „Alegerile europene din 2024 prin prisma societății civile”, la care au participat activiști ai societății civile și consiliile economice și sociale naționale din Franța și Bulgaria.

CESE a declarat că dorește să își mobilizeze rețeaua de cel puțin 90 de milioane de persoane din întreaga UE și să se asigure că europenii se vor îndrepta către urne pentru a decide cine îi va reprezenta în Parlamentul European în următorii cinci ani.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a menționat în sesiunea plenară că organizațiile reprezentate de membrii CESE își au rădăcinile profunde în societățile civile naționale: „Putem comunica cu toată lumea, putem motiva oamenii să voteze și chiar trebuie să facem acest lucru. Este datoria noastră morală.”

CESE și-a unit forțele cu Parlamentul European pentru a contribui la creșterea prezenței la vot, care este, de obicei, în special în unele state membre, mult mai scăzută decât la alegerile naționale.

Președintele CESE a subliniat că, în contextul declinului democrației în întreaga lume și în unele state membre, mizele alegerilor din 2024 par deosebit de mari.

„Aceste alegeri nu sunt soluția ideală care va pune capăt problemelor noastre, ne va înlătura temerile sau va liniști preocupările cetățenilor, însă reprezintă o modalitate legitimă de a ne exprima dorințele, de a solicita un viitor mai bun și de a-i face răspunzători pe cei aflați la putere”, a declarat dl Röpke.

Luând cuvântul în cadrul sesiunii plenare, cei trei raportori ai rezoluției, membri ai CESE, Christa Schweng, Cinzia del Rio și Ioannis Vardakastanis, care reprezintă grupurile „Angajatori”, „Lucrători” și, respectiv, „Organizații ale societății civile” din cadrul CESE, și-au unit vocile în apelul lor către europeni de a-și folosi votul și de a alege reprezentanți care vor pleda pentru o Europă unită, democratică, durabilă și socială.

CESE va adopta o altă rezoluție în iulie, axată pe așteptările societății civile de la Parlamentul European nou ales și de la Comisie.(ll)

Ca răspuns la amânarea de către Comisia Europeană a Inițiativei pentru reziliență la stresul hidric, reprezentanții Comitetului Economic și Social European (CESE), ai Grupului de lucru privind apa al Parlamentului European (PE) și ai Comitetului European al Regiunilor (CoR) au adresat, în comun, o scrisoare deschisă vicepreședintelui executiv Maroš Šefčovič, în care solicită Comisiei să adopte o abordare cuprinzătoare pentru a întâmpina provocările legate de apă și își reiterează apelul în favoarea unui Pact albastru al UE.

Scrisoarea reflectă preocupările comune ale acestor instituții cu privire la amânarea Inițiativei pentru reziliență la stresul hidric, pe care o consideră un semnal îngrijorător în ceea ce privește angajamentul UE de a aborda provocările tot mai mari cu care se confruntă Europa în materie de apă. Cele trei instituții aflate la originea acestei scrisori reprezintă societatea civilă, cetățenii și, respectiv, administrațiile locale din UE.

Ele propun o abordare holistică și bazată pe colaborare, care să integreze apa în toate politicile, pentru a asigura accesul echitabil la această resursă întregii societăți civile, fermierilor, industriilor și infrastructurilor, și care să țină seama de aspectele sociale, economice și de mediu ale apei.

Obiectivul urmărit constă în a depăși abordarea actuală, fragmentată, prin promovarea unei strategii independente în domeniul apei, mai cuprinzătoare și mai eficace. Cele trei instituții solicită Comisiei să își continue activitatea cu privire la Inițiativa pentru reziliență la stresul hidric și să considere apa o prioritate absolută a UE în viitorul său mandat (2024-2029).

Pentru a consulta scrisoarea în integralitate (în limba engleză), faceți clic aici. (gb)

Pentru a scoate în evidență eforturile depuse de societatea civilă pentru a stopa epidemia silențioasă de boli mintale în UE, CESE a publicat o broșură care prezintă o serie de candidați la Premiul pentru societatea civilă, consacrat anul acesta sănătății mintale. Puteți consulta broșura făcând clic aici.