De Lorenza Campagnolo, coordonatoare de cercetare, și echipa CMCC participantă la acest studiu

Studiul privind costul schimbărilor climatice pentru gospodăriile și familiile din UE a reprezentat o ocazie excelentă de a clarifica modul în care costurile asociate măsurilor de adaptare, politicilor de atenuare și impactului schimbărilor climatice afectează gospodăriile din UE, în funcție de regiunea în care se află și de caracteristicile lor socioeconomice. Studiul recunoaște că există o lacună în literatura de specialitate, din care lipsește o evaluare amplă a costurilor schimbărilor climatice care să se concentreze asupra gospodăriilor din UE.

Acesta propune, de asemenea, o nouă metodologie și rezultate care combină informațiile Eurostat privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor, pericolele legate de climă și instrumentele de modelare. Studiul nostru consideră că atât pierderile de venituri ale gospodăriilor, cât și cheltuielile generate de schimbările climatice reprezintă o consecință directă a impactului schimbărilor climatice sau a nevoilor de adaptare.

Schimbările climatice vor avea un impact diferit asupra diverselor regiuni și grupuri socioeconomice din UE în 2050. Într-un scenariu moderat al schimbărilor climatice, este probabil să se înregistreze creșteri ale cheltuielilor pentru sănătate ale gospodăriilor în regiunile nordice și sudice ale UE, ale cheltuielilor pentru alimente în zonele estice, vestice și sudice, ale cheltuielilor pentru energia electrică în toate regiunile și ale asigurărilor, în special în nord. Această creștere a cheltuielilor va reprezenta o povară greu de dus pentru gospodăriile mai sărace, care vor fi mai puțin capabile să-și diversifice consumul și vor avea o capacitate limitată de adaptare. În același timp, sudul UE va fi marcat de pierderi ale veniturilor din muncă, iar toate regiunile vor înregistra pierderi generale de venituri.

Vor exista repercusiuni cu caracter negativ și degresiv (mai mult în rândul gospodăriilor mai sărace decât al celor mai înstărite) asupra unei întregi game de cheltuieli pentru bunurile/serviciile și asupra surselor de venit, în special în sudul UE (în ce privește cheltuielile pentru sănătate, energie electrică și asigurări și venitul total din muncă), dar și, sporadic, în regiunile estice (în ce privește cheltuielile pentru alimente) și nordice (cheltuielile pentru energie electrică și asigurări). Schimbările climatice vor face să crească, probabil, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie în întreaga UE; scenariile de atenuare a schimbărilor climatice vor reduce probabil să reducă acest fenomen, favorizând creșterea mai rapidă a salariilor forței de muncă slab calificate față de forța de muncă înalt calificată.

Principalele recomandări adresate factorilor de decizie politică sunt de a acorda prioritate regiunilor, de exemplu, regiunilor sudice ale UE, care se confruntă în același timp cu un impact negativ asupra gospodăriilor și cu efectele degresivității, precum și de a consolida măsurile de sprijin pentru venit și de a le adapta la segmentele cele mai vulnerabile ale populației din aceste regiuni. În plus, natura multisectorială a costurilor legate de schimbările climatice necesită o integrare orizontală a politicilor pentru a crește eficiența procesului de elaborare a politicilor.

Studiul, care a fost realizat de CMCC la cererea Grupului „Organizații ale societății civile”, precum și rezumatul pot fi descărcate de pe site-ul internet al CESE.

La rubrica „O întrebare adresată...”, dl Stoyan Tchoukanov, membru al CESE, a răspuns la întrebarea privind avizul său, care urmează să fie adoptat în sesiunea plenară din ianuarie.

Întrebarea CESE: Sunteți raportor al avizului „Promovarea producției alimentare autonome și durabile: strategii pentru politica agricolă comună post-2027”. Ce propune Comitetul în avizul său în ceea ce privește producția durabilă de alimente, în special cu privire la PAC după 2027?