CESE îndeamnă Uniunea Europeană să își sporească investițiile în conectivitatea securizată, în infrastructura rezilientă și în lanțurile de aprovizionare, pentru a se asigura că rămâne competitivă în domeniul IA de uz general, aflat într-o evoluție rapidă. Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru maximizarea beneficiilor IA generative în conformitate cu valorile, nevoile și drepturile fundamentale europene.

În avizul său exploratoriu pe tema „Inteligența artificială: calea de urmat”, în care se axează pe aspectele-cheie ale IA de uz general, CESE subliniază că dinamismul și complexitatea IA necesită actualizări continue ale Regulamentului UE privind IA. Deși modelele de IA de uz general sunt în mare parte tehnice și se aplică în principal în sectorul relațiilor dintre întreprinderi (business-to-business – B2B), impactul lor indirect asupra lucrătorilor și consumatorilor nu poate fi trecut cu vederea.

„Considerăm că este foarte important ca orice IA pe care o utilizăm aici, în Europa, să se bazeze, la rândul ei, pe valorile europene. Aceasta înseamnă, bineînțeles, statul de drept și drepturile omului, dar și transparența, credibilitatea și încrederea. Aceștia sunt factorii-cheie care permit oricărui sistem de IA să funcționeze în beneficiul cetățenilor”, a declarat Sandra Parthie, raportoarea acestui aviz solicitat de Comisia Europeană și de Președinția ungară a Consiliului UE.

Deși sprijină Regulamentul privind IA, CESE subliniază că este necesar ca acesta să fie monitorizat îndeaproape și ajustat, dacă se dovedește a înăbuși capacitatea de inovare a întreprinderilor din UE axate pe IA. Acest lucru se poate întâmpla atunci când există incertitudini cu privire la modul în care ar trebui aplicat regulamentul sau dacă acesta se dovedește a fi prea complex, îndepărtând investitorii și inovatorii de piața europeană.

Pentru a contracara poziția dominantă puternică pe piața UE a marilor întreprinderi din domeniul digital din afara UE, CESE a solicitat mobilizarea instrumentelor politicii UE în domeniul concurenței pentru a aborda orice comportament abuziv sau orice nerespectare a standardelor UE.

UE și statele sale membre trebuie să investească în inovare pentru a construi rețele puternice menite să creeze și să îmbunătățească produsele de IA și să sporească beneficiile pe care IA le aduce oamenilor și economiei. Nedezvoltarea și neutilizarea IA de uz general în Europa ar putea duce la scăderea competitivității în rândul întreprinderilor europene și la scăderea vânzărilor, la pierderea de locuri de muncă, la stagnare economică și la sărăcie.

„Avem întreprinderi și cercetători foarte buni; dispunem de centre de cercetare de vârf la nivel mondial. Trebuie să le promovăm mult mai mult decât o facem în prezent. Trebuie să atragem talente și să facem Europa atractivă pentru ele, astfel încât să dorească să își desfășoare activitatea aici. Trebuie să dezvoltăm IA produsă în Europa”, a afirmat, în concluzie, dna Parthie. (ll)

Statele membre ale UE ar trebui să faciliteze o implicare incluzivă și să dea dovadă de deschidere și transparență față de societatea civilă în toate domeniile gestionării deșeurilor radioactive. Acest demers ar trebui să includă atât comunitățile-gazdă actuale, cât și cele potențiale, în special având în vedere faptul că în următorul deceniu și ulterior, vor fi generate cantități tot mai mari de deșeuri radioactive în fiecare an.

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din octombrie, CESE adoptă o poziție fermă. Comitetul consideră că fondurile disponibile ar trebui utilizate pentru a consolida capacitatea grupurilor societății civile, în special a comunităților locale din apropierea instalațiilor nucleare, de a participa în mod independent la proiecte și studii de evaluare a participării și transparenței în gestionarea deșeurilor radioactive.

CESE recomandă statelor membre să raporteze cu privire la metodele de participare a publicului la procesul decizional privind gestionarea deșeurilor radioactive, precum și cu privire la modul în care se asigură transparența. „Comitetul invită statele membre să ia măsuri pentru a asigura monitorizarea și divulgarea periodică a evoluțiilor de mediu, de sănătate publică și socioeconomice în ceea ce privește gestionarea deșeurilor radioactive”, a declarat raportoarea, Alena Mastantuono.

Statele membre ar trebui să își asume responsabilitățile și să nu lase generațiilor viitoare sarcina prelucrării deșeurilor nucleare, indiferent de natura, durata de viață și nivelul de pericol al acestora.

Având în vedere că o mare parte din combustibilul nuclear uzat poate fi reprocesat, materialele fisionabile ar trebui reciclate, reducând astfel nevoia de aprovizionare cu uraniu natural pentru funcționarea reactoarelor nucleare. Strategiile privind economia circulară ar permite statelor membre să reducă la minimum cantitatea de deșeuri care trebuie avute în vedere de strategiile de gestionare a deșeurilor.

„Statele membre ar trebui să se asigure că evaluările costurilor pentru dezafectare și pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive vor ține seama de creșterea costurilor de-a lungul timpului. În același timp, ele ar trebui să se asigure că finanțarea este suficientă pentru a acoperi costurile reale”, a declarat coraportorul, Christophe Quarez. (mp)