În acest număr, doresc să vă atrag atenția asupra Săptămânii societății civile, evenimentul emblematic organizat și găzduit de CESE la începutul lunii martie.
În acest număr, doresc să vă atrag atenția asupra Săptămânii societății civile, evenimentul emblematic organizat și găzduit de CESE la începutul lunii martie.
La mai puțin de 100 de zile până la alegerile europene, Săptămâna societății civile a oferit CESE ocazia unică de a aduce laolaltă persoane din toate categoriile sociale pentru a discuta despre ce este important pentru ele și despre viitorul european pe care îl doresc. Peste 800 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile și ai grupurilor de tineret au participat, timp de o săptămână, la o sesiune de reflecție, în cadrul căreia au prezentat principalele lor mesaje și așteptări la adresa următorilor lideri ai UE. Mesajul, pe care mă angajez să îl transmit, este clar – cetățenii doresc să vadă mai multă democrație și participare a tinerilor, mai puține știri false și o economie care să funcționeze în beneficiul tuturor. Europa nu își poate permite să ignore vocea societății civile, adevăratul gardian al democrațiilor noastre.
Informațiile obținute în urma Săptămânii societății civile vor contribui la o rezoluție a CESE privind alegerile europene. Puteți găsi informații preliminare cu privire la Săptămâna societății civile pe site-ul internet al CESE.
Pregătirea noastră pentru alegeri implică, de asemenea, consolidarea relațiilor cu Parlamentul European. La 27 februarie, am semnat un memorandum de înțelegere cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru a aprofunda cooperarea dintre cele două instituții, promovând alegerile europene, sporind prezența la vot – în special în rândul cetățenilor care nu votează și al celor care votează pentru prima dată – și combătând manipularea informațiilor. CESE își va mobiliza pe deplin vasta sa rețea, care acoperă întreaga UE și reprezintă angajatorii, lucrătorii și organizațiile societății civile, astfel încât aceștia să își poată juca pe deplin rolul. Acordul reprezintă un pas esențial în generarea unui impuls în perspectiva alegerilor europene din 2024.
În cadrul CESE, ne propunem să capacităm organizațiile societății civile nu numai în Uniunea Europeană, ci și în afara acesteia. În luna februarie, am lansat oficial inițiativa noastră privind membrii din țări candidate la aderare, marcând un moment de cotitură în istoria CESE. Inițiativa de a implica reprezentanți din țări candidate în activitatea CESE a fost salutată călduros de vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, de prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajić, și de prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, care au participat la inaugurare. În total, au fost selectați 131 de membri din țări candidate la aderare. Aceștia vor face parte din grupul de experți ai societății civile care vor participa la lucrările Comitetului în lunile următoare. Obiectivul nostru comun este ca toate țările candidate să se apropie treptat de UE și să se integreze din ce în ce mai mult în UE pe măsură ce negocierile avansează.
O societate civilă dinamică și un dialog social puternic sunt indispensabile pentru buna funcționare a democrațiilor. Primirea țărilor candidate reprezintă un pas înainte pozitiv și logic pentru democrația în Europa.
Pentru rubrica noastră O întrebare adresată..., l-am rugat pe dl Florian Marin, membru al CESE și raportor al avizului CESE „Pădurile din UE – Noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor și planurile strategice”, să ne împărtășească solicitările CESE privind acest cadru, având în vedere importanța pădurilor pentru atingerea obiectivelor UE în materie de climă și durabilitate.
Pentru rubrica noastră O întrebare adresată..., l-am rugat pe dl Florian Marin, membru al CESE și raportor al avizului CESE „Pădurile din UE – noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor și planurile strategice”, să ne împărtășească solicitările CESE privind acest cadru, având în vedere importanța pădurilor pentru atingerea obiectivelor UE în materie de climă și durabilitate.
Invitatul nostru este membrul CESE Christian Moos, raportor al avizului „Pachetul privind apărarea democrației”. El ne explică motivele pentru care CESE nu sprijină propunerea Comisiei privind acest pachet de măsuri, care a provocat dezbateri aprinse când a fost, în final, publicat în luna decembrie a anului trecut.
Invitatul nostru este membrul CESE Christian Moos, raportor al avizului „Pachetul privind apărarea democrației”. El ne explică motivele pentru care CESE nu sprijină propunerea Comisiei privind acest pachet de măsuri, care a provocat dezbateri aprinse când a fost, în final, publicat în luna decembrie a anului trecut.
Este de netăgăduit că exercitarea dreptului de vot reprezintă un instrument puternic de exprimare a opiniilor și de influențare a politicilor. De fapt, pe tot parcursul alegerilor în general, ne facem cu toții auzită vocea, alegând persoanele care, în opinia noastră, sunt cele mai potrivite pentru a ne reprezenta atât pe noi, cât și convingerile și sistemele noastre de valori. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, majoritatea persoanelor tind să subevalueze puterea votului, iar acest lucru este valabil în special pentru noi, tinerii.
Este de netăgăduit că exercitarea dreptului de vot reprezintă un instrument puternic de exprimare a opiniilor și de influențare a politicilor. De fapt, pe tot parcursul alegerilor în general, ne facem cu toții auzită vocea, alegând persoanele care, în opinia noastră, sunt cele mai potrivite pentru a ne reprezenta atât pe noi, cât și convingerile și sistemele noastre de valori. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, majoritatea persoanelor tind să subevalueze puterea votului, iar acest lucru este valabil în special pentru noi, tinerii.
Afirmăm cu entuziasm că dorim să schimbăm lumea și să creăm un viitor mai bun pentru noi toți și pentru generațiile următoare. Cu toate acestea, undeva în timpul acestui proces, când credem că opiniile, valorile și idealurile noastre nu mai contează sau că nu ne stă în putere să facem nimic, renunțăm.
În calitate de tânără femeie din Grecia, știu exact despre ce vorbesc. Știu cât de frustrant este când vocile noastre nu sunt auzite, drepturile noastre sunt încălcate și ne invadează un sentiment de neputință pentru că avem impresia că nu mai putem face nimic. Uneori, în pofida eforturilor noastre, lucrurile nu ies așa cum am plănuit. Tocmai în aceste momente, când avem sentimentul că eforturile noastre au fost zadarnice, uităm adesea un adevăr fundamental – puterea noastră constă în votul nostru! După cum spunea Barack Obama: „Orice vot contează”.
Din păcate, nu cred că sunt singura care a trăit această experiență, sau că ea se datorează faptului că sunt greacă, tânără sau femeie. Adevărul este că multe persoane împărtășesc acest sentiment, indiferent de vârsta, etnia, genul, religia lor sau situația lor personală.
A vota înseamnă a face auzită vocea noastră colectivă pentru a modela viitorul pe care îl dorim. Dacă ne luăm soarta în propriile mâini, putem face astfel încât visurile și valorile noastre să se reflecte în deciziile care modelează societatea noastră. Trebuie să acționăm: votul nostru este cheia care va deschide ușa către un viitor în care capacitarea tinerilor va face să răsune vocea lor.
Și nu uitați cuvintele înțelepte ale lui John Lewis, „Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când?”
Comitetul Economic și Social European propune ca noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor să fie durabil, eficient din punctul de vedere al costurilor și fezabil din punct de vedere operațional. De asemenea, acesta ar trebui să fie oportun, sigur și securizat, dinamic, favorabil incluziunii și participativ, pentru a permite o cooperare strânsă între știință și practică, alături de o mai bună planificare și elaborare a politicilor bazate pe date concrete.
Comitetul Economic și Social European propune ca noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor să fie durabil, eficient din punctul de vedere al costurilor și fezabil din punct de vedere operațional. De asemenea, acesta ar trebui să fie oportun, sigur și securizat, dinamic, favorabil incluziunii și participativ, pentru a permite o cooperare strânsă între știință și practică, alături de o mai bună planificare și elaborare a politicilor bazate pe date concrete.
Este esențial să se asigure complementaritatea și să se prevină duplicarea datelor care fac deja obiectul legislației existente, cum ar fi politicile privind clima și aerul, reglementările privind biodiversitatea și politica agricolă comună.
În ceea ce privește schimbările climatice, sunt necesare date pe termen lung, alături de date privind dezvoltarea rurală, economia circulară și știința. Este important să se asigure interoperabilitatea și aceeași granularitate, tehnologie și frecvență, în special atunci când se colectează date suplimentare în toate statele membre ale UE. Reducerea sarcinii administrative și evitarea birocrației excesive, cum ar fi colectarea și raportarea multiplă a datelor, ar trebui să se bucure de atenție constantă. Ar trebui să se acorde aceeași importanță datelor economice, sociale și de mediu privind pădurile
Importanța respectării drepturilor de proprietate privată și a proprietății asupra datelor, în special în cadrul principiului subsidiarității, nu poate fi supraestimată. Mai presus de toate, interesul public ar trebui să prevaleze în infrastructura de date privind pădurile.
Fiecare stat membru al UE care beneficiază de păduri ar trebui să aibă un plan forestier pe termen lung care să completeze alte strategii privind pădurile și lemnul, asigurând o corelare perfectă cu ODD. Ținând seama de valorile multilaterale ale pădurilor, aspectele sociale și economice ar trebui incluse în structura planurilor forestiere, alături de principiul parteneriatului și de implicarea societății civile în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor forestiere pe termen lung.
Rolul Comitetului forestier permanent ar trebui consolidat și acesta ar trebui să includă actori relevanți din societatea civilă.
Preocupările cu privire la influența răuvoitoare a unor state ostile precum Rusia sunt pe deplin justificate. Sunt multe exemple de împrumuturi favorabile acordate partidelor de extremă dreaptă, posturi în consilii de supraveghere pentru camarazi politici, contracte profitabile pentru antreprenori îndoielnici și finanțare pentru așa-zise ONG-uri.
Preocupările cu privire la influența răuvoitoare a unor state ostile precum Rusia sunt pe deplin justificate. Sunt multe exemple de împrumuturi favorabile acordate partidelor de extremă dreaptă, posturi în consilii de supraveghere pentru camarazi politici, contracte profitabile pentru antreprenori îndoielnici și finanțare pentru așa-zise ONG-uri.
Prin urmare, trebuie, într-adevăr, să fim foarte vigilenți în perspectiva alegerilor europene. Cu toate acestea, deși face unele recomandări bune statelor membre, pachetul de măsuri privind apărarea democrației vine mult prea târziu. În primul rând, Comisia a lansat pachetul cu întârziere. Apoi, la începutul verii anului 2023, l-a amânat cu mai mult de o jumătate de an, deoarece criticile aduse propunerii legislative pe care trebuia să o includă pachetul au fost foarte vehemente și, mai ales, unanime.
Cu toate acestea, pachetul publicat în decembrie a confirmat cele mai grave temeri. Directiva propusă ar stigmatiza ONG-urile care primesc fonduri de la guverne din țări din afara UE, cum ar fi SUA. Propunerea în sine servește drept pretext pentru guvernele autoritare care recurg la legi privind agenții străini pentru a încerca să reducă la tăcere orice opoziție democratică.
În plus, definițiile directivei sunt vagi și există lacune enorme pe care le pot exploata adevărații agenți ai Moscovei. Reprezentanții societății civile organizate se întreabă de ce Comisia nu instituie un registru general de transparență care să includă toți reprezentanții de interese, să fie compatibil cu legislațiile existente la nivel național și să creeze un temei juridic clar și sigur pentru toate părțile interesate.
Comisia ar trebui să retragă acest proiect de directivă și să adopte o abordare mai cuprinzătoare în următoarea propunere în 2025, care să nu dea apă la moară dușmanilor democrației.
Invitatul nostru surpriză este Bruno Kaufmann, ambasadorul inițiativei cetățenești europene (ICE), un instrument unic și ideal care le permite cetățenilor UE să propună noi acte legislative europene. El explică motivele pentru care ICE are o importanță enormă și de ce, într-o zi, dacă va reuși, aceasta ar putea fi considerată una dintre cele mai remarcabile realizări democratice de la introducerea sufragiului universal și egal, în secolul XX.
Invitatul nostru surpriză este Bruno Kaufmann, ambasadorul inițiativei cetățenești europene (ICE), un instrument unic și ideal care le permite cetățenilor UE să propună noi acte legislative europene. El explică motivele pentru care ICE are o importanță enormă și de ce, într-o zi, dacă va reuși, aceasta ar putea fi considerată una dintre cele mai remarcabile realizări democratice de la introducerea sufragiului universal și egal, în secolul XX.
Bruno Kaufmann este politolog și jurnalist suedez, autorul unor publicații traduse în peste 40 de limbi privind democrația directă și reprezentativă modernă. Este corespondentul pentru democrație globală al SWI swissinfo.ch, serviciul internațional al radioteleviziunii elvețiene, acoperind, pentru acesta, afacerile nord-europene. Bruno este cofondator și membru al consiliului de administrație al unor organizații de sprijinire a democrației, cum ar fi Institutul european pentru inițiative și referendumuri, Democracy International și Forumul global pentru democrație directă modernă. Este, de asemenea, director al cooperării internaționale în cadrul Fundației elvețiene pentru democrație.
Peste 100 de tineri din UE, din țările candidate și din Regatul Unit s-au reunit în cadrul manifestării Europa ta, părerea ta! (YEYS), pentru a-și împărtăși viziunile și recomandările privind viitorul Uniunii Europene. În contextul apropiatelor alegeri europene, YEYS 2024 acordă prioritate combaterii dezangajării și promovării participării tinerilor.
Peste 100 de tineri din UE, din țările candidate și din Regatul Unit s-au reunit în cadrul manifestării Europa ta, părerea ta! (YEYS), pentru a-și împărtăși viziunile și recomandările privind viitorul Uniunii Europene. În contextul apropiatelor alegeri europene, YEYS 2024 acordă prioritate combaterii dezangajării și promovării participării tinerilor.
Recomandările principale:
introducerea unei cote pentru tineri la alegerile pentru Parlamentul European;
adoptarea unei directive care să introducă norme legate de drepturile omului și de mediu în lanțurile de aprovizionare și în operațiunile corporative;
stabilirea unui cadru juridic pentru platformele de comunicare socială pentru a combate polarizarea și dezinformarea;
elaborarea unei strategii standardizate privind drepturile sexuale și reproductive;
punerea în aplicare a unor orientări speciale privind impozitarea bunurilor care dăunează climei, încasările urmând să finanțeze inițiative favorabile climei.
Aceste propuneri vor fi transmise instituțiilor UE și factorilor de decizie politică și vor contribui la concluziile Săptămânii societății civile și la o rezoluție a CESE privind viitoarele alegeri europene. (gb)
Avem multe motive să ne plângem de starea democrației în general și, în special, de inițiativa cetățenească europeană (ICE).
Potrivit celui mai recent Raport privind democrația la nivel mondial, prezentat de Varieties of Democracy Institute, la 7 martie, procentul persoanelor care trăiesc într-o democrație a scăzut la nivelul de acum aproape 40 de ani. Și, în timp ce anul acesta, sunt în lume mai multe persoane eligibile să voteze ca niciodată, multe țări care găzduiesc alegeri devin din ce în ce mai autocrate.
S-au exprimat critici și în cadrul Săptămânii societății civile organizate în premieră de Comitetul Economic și Social European la începutul lunii martie. Acestea s-au referit la inițiativa cetățenească europeană, primul instrument transfrontalier pentru democrație directă din lume. „Prea complicat”, „prea puțin atractiv”, „prea puțină încredere”, „ineficient” și „puțin cunoscut” au fost doar câteva dintre observațiile deloc măgulitoare ale părților interesate din societatea civilă, mass-media, mediul academic și administrația ICE.
Am considerat că aceste evaluări foarte critice sunt descurajant de corecte, dar și prea prudente și moderate în ceea ce privește caracterul lor critic. Democrația merită să predomine în lume. Pentru a realiza acest lucru, noi, în calitate de cetățeni și alegători eligibili de pe această planetă, suntem obligați să facem mai mult decât până în prezent.
Aceasta înseamnă să facem mai mult decât să ne jucăm de-a apărarea împotriva fricii, a dictatorilor de astăzi și a anturajelor lor lașe. Trebuie să facem progrese mult mai mari. Dezvoltarea în continuare a inițiativei cetățenești europene ar reprezenta un astfel de pas înainte.
Ce cuprinde ICE? Trei lucruri. Un drept, un instrument și o pârghie unice în istorie și în lume. Este complexă și concepută pentru a fi cuprinzătoare, digitală, adecvată pentru democrația directă, transnațională, cu o infrastructură de sprijin și este utilizată judicios.
Începând din 2012, ICE a fost creată, introdusă, pusă în practică și îmbunătățită, ceea dovedește că spațiul democratic poate fi extins și consolidat chiar și în condițiile cele mai dificile.
Anul viitor, la vârsta fragedă de 13 ani, copilul răsfățat va deveni, sperăm, un adolescent tenace care poate să arate Europei și lumii de ce este capabil. Avem nevoie de această forță proaspătă și de vigoare pentru a revitaliza în mod decisiv mentalitățile închistate ale statelor naționale și structurile birocratice ale Uniunii Europene.
Să fim clari – nu avem nevoie să reinventăm neîncetat, neobosiți, formele democratice de conviețuire doar de dragul inovării. În schimb, trebuie să ne dedicăm dezvoltării ICE, pentru a ne asigura că copilul devine major la 16 ani sau cel puțin la 18 ani, la sfârșitul acestui deceniu.
Ce înseamnă acest lucru? Până în 2028 sau 2030, trebuie să aibă loc două schimbări importante. În primul rând, competențele ICE de stabilire a agendei trebuie să fie egale cu cele ale Parlamentului European. Cu alte cuvinte, europenii trebuie să fie în măsură să propună acte legislative și alte măsuri guvernamentale la fel ca deputații aleși în Parlamentul European.
În al doilea rând, până la sfârșitul acestui deceniu, cetățenii UE trebuie să poată iniția nu numai acte legislative, ci și ample scrutine populare la nivel european cu privire la chestiuni de fond – adesea numite pur și simplu referendumuri. Referendumul paneuropean nu este o idee nouă, dar este o idee matură acum, datorită creării ICE și primilor ani de existență ai acesteia.
Dacă poate fi construit un astfel de viitor în jurul ICE, cetățenii vor privi retrospectiv la acest instrument ca fiind cel care a produs una dintre cele mai remarcabile realizări democratice de la introducerea votului universal și egal în secolul XX.
