De Lorenza Campagnolo, coordonatoare de cercetare, și echipa CMCC participantă la acest studiu
Studiul privind costul schimbărilor climatice pentru gospodăriile și familiile din UE a reprezentat o ocazie excelentă de a clarifica modul în care costurile asociate măsurilor de adaptare, politicilor de atenuare și impactului schimbărilor climatice afectează gospodăriile din UE, în funcție de regiunea în care se află și de caracteristicile lor socioeconomice. Studiul recunoaște că există o lacună în literatura de specialitate, din care lipsește o evaluare amplă a costurilor schimbărilor climatice care să se concentreze asupra gospodăriilor din UE.
De Lorenza Campagnolo, coordonatoare de cercetare, și echipa CMCC participantă la acest studiu
Studiul privind costul schimbărilor climatice pentru gospodăriile și familiile din UE a reprezentat o ocazie excelentă de a clarifica modul în care costurile asociate măsurilor de adaptare, politicilor de atenuare și impactului schimbărilor climatice afectează gospodăriile din UE, în funcție de regiunea în care se află și de caracteristicile lor socioeconomice. Studiul recunoaște că există o lacună în literatura de specialitate, din care lipsește o evaluare amplă a costurilor schimbărilor climatice care să se concentreze asupra gospodăriilor din UE.
Acesta propune, de asemenea, o nouă metodologie și rezultate care combină informațiile Eurostat privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor, pericolele legate de climă și instrumentele de modelare. Studiul nostru consideră că atât pierderile de venituri ale gospodăriilor, cât și cheltuielile generate de schimbările climatice reprezintă o consecință directă a impactului schimbărilor climatice sau a nevoilor de adaptare.
Schimbările climatice vor avea un impact diferit asupra diverselor regiuni și grupuri socioeconomice din UE în 2050. Într-un scenariu moderat al schimbărilor climatice, este probabil să se înregistreze creșteri ale cheltuielilor pentru sănătate ale gospodăriilor în regiunile nordice și sudice ale UE, ale cheltuielilor pentru alimente în zonele estice, vestice și sudice, ale cheltuielilor pentru energia electrică în toate regiunile și ale asigurărilor, în special în nord. Această creștere a cheltuielilor va reprezenta o povară greu de dus pentru gospodăriile mai sărace, care vor fi mai puțin capabile să-și diversifice consumul și vor avea o capacitate limitată de adaptare. În același timp, sudul UE va fi marcat de pierderi ale veniturilor din muncă, iar toate regiunile vor înregistra pierderi generale de venituri.
Vor exista repercusiuni cu caracter negativ și degresiv (mai mult în rândul gospodăriilor mai sărace decât al celor mai înstărite) asupra unei întregi game de cheltuieli pentru bunurile/serviciile și asupra surselor de venit, în special în sudul UE (în ce privește cheltuielile pentru sănătate, energie electrică și asigurări și venitul total din muncă), dar și, sporadic, în regiunile estice (în ce privește cheltuielile pentru alimente) și nordice (cheltuielile pentru energie electrică și asigurări). Schimbările climatice vor face să crească, probabil, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie în întreaga UE; scenariile de atenuare a schimbărilor climatice vor reduce probabil să reducă acest fenomen, favorizând creșterea mai rapidă a salariilor forței de muncă slab calificate față de forța de muncă înalt calificată.
Principalele recomandări adresate factorilor de decizie politică sunt de a acorda prioritate regiunilor, de exemplu, regiunilor sudice ale UE, care se confruntă în același timp cu un impact negativ asupra gospodăriilor și cu efectele degresivității, precum și de a consolida măsurile de sprijin pentru venit și de a le adapta la segmentele cele mai vulnerabile ale populației din aceste regiuni. În plus, natura multisectorială a costurilor legate de schimbările climatice necesită o integrare orizontală a politicilor pentru a crește eficiența procesului de elaborare a politicilor.
Studiul, care a fost realizat de CMCC la cererea Grupului „Organizații ale societății civile”, precum și rezumatul pot fi descărcate de pe site-ul internet al CESE.
La rubrica „O întrebare adresată...”, dl Stoyan Tchoukanov, membru al CESE, a răspuns la întrebarea privind avizul său, care urmează să fie adoptat în sesiunea plenară din ianuarie. Întrebarea CESE: Sunteți raportor al avizului „Promovarea producției alimentare autonome și durabile: strategii pentru politica agricolă comună post-2027”. Ce propune Comitetul în avizul său în ceea ce privește producția durabilă de alimente, în special cu privire la PAC după 2027?
La rubrica „O întrebare adresată...”, dl Stoyan Tchoukanov, membru al CESE, a răspuns la întrebarea privind avizul său, care urmează să fie adoptat în sesiunea plenară din ianuarie.
Întrebarea CESE: Sunteți raportor al avizului „Promovarea producției alimentare autonome și durabile: strategii pentru politica agricolă comună post-2027”. Ce propune Comitetul în avizul său în ceea ce privește producția durabilă de alimente, în special cu privire la PAC după 2027?
UE a promovat întotdeauna intens integrarea economică cu restul lumii. Într-o lume pașnică guvernată de un sistem bazat pe norme, această strategie a făcut din Europa una dintre cele mai importante puteri comerciale mondiale și una dintre cele mai prospere regiuni.
UE a promovat întotdeauna intens integrarea economică cu restul lumii. Într-o lume pașnică guvernată de un sistem bazat pe norme, această strategie a făcut din Europa una dintre cele mai importante puteri comerciale mondiale și una dintre cele mai prospere regiuni.
Pandemia de COVID-19, urmată de invadarea Ucrainei de către Rusia, a modificat fundamental dinamica deschiderii și a integrării economice și a accelerat lupta de lungă durată pentru menținerea prosperității UE. Aceste evenimente disruptive au arătat cât este de important ca UE să devină mai rezilientă și mai capabilă să își protejeze eficient interesele strategice.
UE se pregătește să răspundă provocărilor care ar putea însemna o îndepărtare de la sistemul comercial multilateral, bazat pe norme, care a caracterizat epoca ulterioară celui de-al Doilea Război Mondial; în aceste condiții UE nu își poate permite ambiguități privind autonomia strategică.
Studiul desfășurat de Centrul de Studii Politice Europene (CEPS) se apleacă asupra acestor chestiuni complexe, explorează vulnerabilitățile Europei și emite o serie de recomandări privind modul de realizare a autonomiei strategice. Studiul a fost comandat de CESE la solicitarea Grupului „Angajatori” și a fost elaborat de CEPS.
În UE, aproape 900 000 de oameni lipsiți de adăpost își petrec noaptea pe străzi sau în adăposturi. Numărul celor fără adăpost s-a dublat în ultimii 15 ani, motiv pentru care CESE solicită statelor membre și UE să ia măsuri.
În UE, aproape 900 000 de oameni lipsiți de adăpost își petrec noaptea pe străzi sau în adăposturi. Numărul celor fără adăpost s-a dublat în ultimii 15 ani, motiv pentru care CESE solicită statelor membre și UE să ia măsuri.
CESE invită la elaborarea unei strategii europene cuprinzătoare care să aibă în vedere situația acestor persoane și adoptarea rapidă a unor politici naționale eficace privind fenomenul, astfel încât să îl diminueze semnificativ până în 2030, deoarece el constituie una dintre cele mai severe forme de excluziune socială.
„Solicităm o strategie europeană privind persoanele fără adăpost care să țină seama pe deplin de Platforma europeană pentru combaterea fenomenului (EPOCH) și care să permită includerea politicilor naționale în semestrul european”, a declarat dna Maria del Carmen Barrera Chamorro, raportoare pentru avizul CESE pe tema „Cadrul UE pentru strategiile naționale privind persoanele fără adăpost”.
Strategia ar trebui să se întemeieze pe o recomandare a Consiliului, iar CESE solicită noii președinții belgiene a Consiliului UE să demareze lucrările la aceasta. De asemenea, el îndeamnă Comisia să nu amâne elaborarea unei noi propuneri de program de lucru multianual care să acopere întregul său viitor mandat.
„CESE nădăjduiește că lipsa de adăpost va rămâne o prioritate a UE în materie de politică socială în perioada de pregătire a alegerilor europene și ulterior. Avem nevoie de o reorientare strategică, trecând de la controlul lipsei de adăpost la eradicarea fenomenului până în 2030”, a declarat dl Ákos Topolánszky, coraportor al avizului.
CESE a pledat pentru promovarea activă a principiului „locuința pe primul loc”, ca modalitate esențială de rezolvare a problemei lipsei de adăpost pe termen lung. Din perspectiva acestui principiu, locuința nu înseamnă doar adăpost, ci și un instrument de reintegrare, oferind soluții pe termen lung în ceea ce privește cazarea fără a obliga, de exemplu, o persoană să dea dovezi că s-a străduit să-și îmbunătățească situația sau că are nevoie să primească ajutor.
Abordarea care pune accentul pe locuințe a fost deja consacrată prin Declarația de la Lisabona, semnată în 2021 de toate cele 27 de state membre ale UE, de instituțiile europene și de mai multe ONG-uri europene. Declarația reprezintă baza politică a EPOCH, iar semnatarii ei s-au angajat să coopereze cu privire la problema lipsei de adăpost la nivelul UE și să depună eforturi pentru rezolvarea ei până în 2030. Cu toate acestea, CESE subliniază în avizul său că, în ciuda strădaniilor de natură politică, nu se fac suficiente eforturi pentru a aborda fenomenul nici la nivel european, nici la cel național,
Finlanda fiind singura țară care a reușit să îl combată sistematic în ultimii 20 de ani. (ll)
Raportul anual pe 2023 privind progresele înregistrate al Agenției Europene de Mediu (AEM) nu a fost prea încurajator: este posibil ca UE să nu îndeplinească majoritatea obiectivelor până în 2030. În special, perspectivele privind amprenta consumului, nivelurile consumului de energie, producția circulară și agricultura ecologică sunt deosebit de dezastruoase, deși nici restul domeniilor – de la biodiversitate la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea – nu arată mai bine.
Raportul anual pe 2023 privind progresele înregistrate al Agenției Europene de Mediu (AEM) nu a fost prea încurajator: este posibil ca UE să nu îndeplinească majoritatea obiectivelor până în 2030. În special, perspectivele privind amprenta consumului, nivelurile consumului de energie, producția circulară și agricultura ecologică sunt deosebit de dezastruoase, deși nici restul domeniilor – de la biodiversitate la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea – nu arată mai bine.
Această imagine sumbră n-ar trebui să ne descurajeze, ci, mai degrabă, să ne motiveze: trebuie să acționăm. Nu este momentul nici pentru bune intenții timide (am avut destule în trecut, și iată unde am ajuns), nici să revenim la măsurile de austeritate. Principiile tranziției juste, bazate pe durabilitate economică, socială și a mediului, trebuie să fie integrate în fiecare politică a UE. În conformitate cu cel mai recent aviz al CESE pe această temă, aceasta implică adoptarea unei directive pentru o tranziție justă la nivelul UE pentru lumea muncii. Sarcina colosală care ne așteaptă nu va putea fi îndeplinită decât dacă toată lumea contribuie. Dacă costul tranziției se repercutează doar asupra persoanelor celor mai vulnerabile, așa cum se întâmplă de multe ori, populismul de extremă dreaptă va prospera. Și atunci când nici măcar reprezentanții acestuia nu vor pot nega efectele catastrofale ale schimbărilor climatice; va fi prea târziu.
CESE solicită ca domeniul de aplicare al propunerii Comisiei privind un card european pentru dizabilitate să fie extins pentru a acoperi șederile mai lungi pentru muncă sau studii, cu scopul de a asigura libera circulație a persoanelor cu handicap în UE.
CESE solicită ca domeniul de aplicare al propunerii Comisiei privind un card european pentru dizabilitate să fie extins pentru a acoperi șederile mai lungi pentru muncă sau studii, cu scopul de a asigura libera circulație a persoanelor cu handicap în UE.
CESE a salutat propunerea Comisiei cu privire la un card european pentru dizabilitate și un card european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, ca fiind primul pas pentru a permite persoanelor cu handicap să circule liber în UE.
„Propunerea cu privire la cele două carduri va avea un impact asupra a peste 80 de milioane de europeni care au un handicap”, a declarat Ioannis Vardakastanis, raportor general al avizului CESE pe tema Cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, prezentat la 14 decembrie cu ocazia sesiunii plenare a CESE. „Acesta este un pas foarte important în direcția eliminării obstacolelor grave și a garantării faptului că persoanele cu handicap, indiferent dacă sunt cetățenii europeni sau resortisanți ai unor țări terțe care au reședința legală într-un stat membru, se pot bucura de principiul fundamental pe care se întemeiază Uniunea: libertatea de circulație. În viitor vor fi elaborate politici suplimentare pe această bază.”
Cu toate acestea, CESE a avertizat că propunerea nu elimină unele dintre obstacolele cele mai importante din calea liberei circulații a cetățenilor europeni cu dizabilități, ca de exemplu lipsa portabilității prestațiilor de securitate socială pentru persoanele cu dizabilități atunci când acestea se mută într-o altă țară din UE pentru muncă sau studii. În avizul său din proprie inițiativă, CESE solicită extinderea domeniului de aplicare al propunerii, astfel încât o persoană cu dizabilitate care se mută într-un alt stat membru pentru a munci sau a studia să poată utiliza cardurile, cu titlu temporar, pentru a continua să aibă acces la beneficii legate de politicile sociale sau de sistemele naționale de securitate socială.
În prezent, nu este cazul. Atunci când o persoană se mută dintr-un stat membru în altul, odată ce trece frontiera, își pierde drepturile la prestațiile legate de dizabilitate, până când dizabilitatea sa este reevaluată în noul stat membru.
Acest proces de reevaluare poate dura mai mult de un an, iar în această perioadă de tranziție persoana nu beneficiază de nicio formă de recunoaștere sau sprijin. „Solicităm extinderea domeniului de aplicare pentru a garanta că nu va exista niciun vid juridic și nicio suspendare a drepturilor în cursul acestei perioade în noua țară. Acest lucru va permite persoanelor cu handicap să trăiască cu demnitate încă de la început”, a declarat dl Vardakastanis. (ll)
