Una din zece femei trăiește în condiții de sărăcie extremă, iar una din trei se confruntă cu violență. În întreaga lume, inclusiv în UE, se înregistrează un regres din ce în ce mai mare în ceea ce privește drepturile femeilor. Având în vedere că alegerile europene și formarea unei noi Comisii Europene sunt iminente, sprijinul constant al instituțiilor și al societății civile va fi esențial pentru a promova capacitarea femeilor și a fetelor.

La 25 aprilie, în timpul sesiunii sale plenare, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat o dezbatere cu unele dintre principalele organizații ale UE care promovează egalitatea de gen, pentru a sublinia nevoia urgentă de a susține în continuare drepturile femeilor în următorul mandat al UE.

Dezbaterea, care a avut loc la o zi după ce Parlamentul European a dat undă verde primei directive a UE privind combaterea violenței de gen, s-a axat asupra concluziilor celei de-a 68-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor (Commission on the Status of Women - CSW). CSW este cel mai important forum mondial pentru evaluarea progreselor înregistrate în materie de egalitate de gen, iar anul acesta el și-a concentrat atenția asupra sărăciei în rândul femeilor.

CESE a contribuit la cea de-a 68-a sesiune a CSW, care a avut loc în martie la New York, cu o declarație intitulată „O perspectivă de gen asupra sărăciei”. Aceasta cuprinde 10 puncte de acțiune pentru emanciparea economică și protecția socială a femeilor.

„Întrucât sărăcia nu este neutră din punctul de vedere al genului, nici răspunsul nostru la aceasta nu poate fi. Violența împotriva femeilor are un impact asupra riscului de sărăcie al femeilor și asupra capacității acestora de a participa la piața forței de muncă în condiții de egalitate. Prin urmare, nu pot decât să salut votul final în Parlamentul European cu privire la prima directivă menită să protejeze femeile împotriva violenței bazate pe gen și a violenței domestice la nivel european”, a declarat președintele CESE, Oliver Röpke.

„În cursul mandatului actual al Comisiei Europene, acțiunea concertată la toate nivelurile a permis realizarea unei serii de etape intermediare, cum ar fi Directiva UE privind transparența salarială și Strategia europeană privind serviciile de îngrijire”, a declarat Lanfranco Fanti, membru al cabinetului comisarei pentru egalitate, Helena Dalli.

Participanții la dezbatere au solicitat crearea unei formațiuni specializate a Consiliului UE privind egalitatea de gen, numirea unui coordonator al UE pentru combaterea violenței împotriva femeilor și reînnoirea mandatului comisarei pentru egalitate.

„Avem nevoie de sprijin politic din partea UE”, a declarat Florence Raes, directoarea biroului de la Bruxelles al ONU Femei. În pofida progreselor reale înregistrate în materie de egalitate, drepturile femeilor sunt subminate într-o măsură fără precedent, și există un risc tot mai mare ca egalitatea de gen să dispară de pe lista priorităților.

„A fi femeie și a aparține unui grup minoritar înseamnă a se confrunta cu dificultăți. Trebuie să ne amintim că egalitatea nu mai este suficientă: ea trebuie să fie însoțită de intersecționalitate”, a afirmat Ilaria Todde, directoare de politici și campanii în cadrul Comunității Lesbiene EuroCentralasiatice.

„Violența împotriva femeilor este adânc înrădăcinată în sistemele patriarhale din întreaga lume. Astăzi salutăm adoptarea primei directive a UE privind violența împotriva femeilor și violența domestică”, a declarat Mary Collins, directoarea Lobby-ului European al Femeilor. (ll)

În sesiunea sa plenară din aprilie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a dezbătut Pachetul privind mobilitatea competențelor și a talentelor. Această inițiativă cuprinde o serie de noi măsuri menite să facă Uniunea mai atractivă pentru talentele din afara UE și să faciliteze mobilitatea în interiorul acesteia.

Comisara pentru afaceri interne, Ylva Johansson, invitată ca vorbitoare, a solicitat sprijinul CESE pentru a încuraja statele membre și organizațiile societății civile să adopte această abordare inovatoare și pentru a se asigura că există o politică eficace în materie de migrație a forței de muncă.

Una dintre măsurile de bază din Pachetul privind mobilitatea competențelor și a talentelor este inițiativa „Rezerva de talente”, primul instrument de corelare voluntară la nivelul UE, prin care statele membre interesate pot aduce laolaltă angajatorii din UE și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă din țări terțe.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat că „UE se confruntă cu deficite grave de forță de muncă și de competențe din cauza tranziției către o economie verde și digitală și a provocărilor demografice. Pachetul privind mobilitatea competențelor și a talentelor poate fi un instrument, printre altele, pentru a atenua aceste provocări”.

Comisara europeană pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a solicitat o abordare de tip „Echipa Europa” în domeniul migrației forței de muncă, cu o dimensiune europeană mai cuprinzătoare. „Migrația forței de muncă este în principal o competență națională și va continua să fie astfel. Dar trebuie să creăm o abordare de tip „Echipa Europa”: instituțiile UE, statele membre și organizațiile societății civile trebuie să conlucreze pentru a elabora noi inițiative și pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor de mobilitate a forței de muncă.”

Dna Tatjana Babrauskienė, membră a CESE, raportoare pentru avizul pe tema „Pachetul privind mobilitatea competențelor și a talentelor”, adoptat în cadrul acestei sesiuni plenare, a subliniat că „rezerva de talente la nivelul UE trebuie să fie un instrument practic, ușor de utilizat și de încredere, atractiv pentru lucrători și angajatori. În același timp, UE trebuie să sprijine migrația legală, echitabilă și etică a forței de muncă”. (at) 

Secțiunea pentru relații externe (REX) a CESE a organizat două ședințe cu omologii săi sârbi și muntenegreni, în cadrul comitetelor consultative mixte (CCM) respective. Această instituție comună permite organizațiilor societății civile ale ambelor părți să monitorizeze negocierile de aderare ale țării, să discute chestiuni de interes comun și să sublinieze preocupările care trebuie abordate pe calea către aderarea la Uniunea Europeană.

La 5 aprilie 2024, CESE i-a întâmpinat pe membrii sârbi ai Comitetului consultativ mixt la Bruxelles pentru a discuta situația actuală a relațiilor UE-Serbia și a negocierilor cu UE privind procesul de aderare. Printre alte aspecte discutate s-au numărat oportunitățile pentru Serbia prezentate de noul Plan de creștere și reformă și de Mecanismul de creștere pentru Balcanii de Vest, situația postelectorală din această țară și o prezentare generală a situației democrației și a statului de drept.

La eveniment a participat șeful recent numit al Misiunii Republicii Serbia pe lângă UE, Danijel Apostolović, care a subliniat poziția comună a UE și a Serbiei privind o cooperare mai strânsă în ceea ce privește toate aspectele relevante pentru negocierile de aderare a Serbiei.

Vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Laurențiu Plosceanu, a subliniat importanța acestor reuniuni, deoarece ele garantează prezența reprezentanților societății civile, cu scopul de a consolida sprijinul pentru aderarea europeană în Serbia. 

Reuniunea s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care va fi transmisă instituțiilor UE, autorităților locale și guvernului din Serbia.

Puteți urmări aici o relatare video despre reuniune.

La 13 mai, Nataša Vučković, membră a CCM UE-Serbia, a fost aleasă noua președintă a Asociației Europene pentru Democrație Locală (ALDA). CESE a fost reprezentat la Adunarea generală ALDA de la Barcelona de dl Plosceanu, care a felicitat-o pe dna Vučković pentru numirea sa. 

******

Cea de-a 18-a ședință a Comitetului consultativ mixt (CCM) UE-Muntenegru a avut loc la Podgorica la 16 aprilie și a transmis un mesaj clar instituțiilor UE cu privire la angajamentul ferm al Muntenegrului de a deveni cel de-al 28-lea stat membru până în 2028.

Membrii CCM și-au încurajat organizațiile, autoritățile naționale și instituțiile UE să depună toate eforturile pentru a fi îndeplinite criteriile intermediare privind statul de drept. Obținerea raportului intermediar de evaluare a criteriilor de referință (IBAR) privind statul de drept până în luna iunie va fi un element esențial în procesul de aderare la UE, permițând închiderea provizorie a altor capitole.

Decebal-Ștefăniță Pădure, copreședinte și membru al CESE a afirmat: „Autoritățile muntenegrene ar trebui să își atingă obiectivele ambițioase, iar societatea civilă organizată ar trebui să fie implicată în fiecare etapă a negocierilor de aderare”. Copreședinta din partea muntenegreană, Gordana Đurović, a solicitat tuturor părților interesate să sprijine eforturile de a obține un raport pozitiv din partea Comisiei până în luna iunie.

Negociatorul-șef, dr. Predrag Zenović a subliniat rolul important și ajutorul concret al societății civile în procesul de negociere, sprijinul public pentru aderarea Muntenegrului la UE ajungând la 80 %.

Ambasadoarea UE în Muntenegru, Oana Cristina Popa a remarcat că Muntenegru pare să fi ajuns, în cele din urmă, la stabilitatea necesară pentru a se concentra asupra aderării la UE ca principală prioritate strategică, adăugând: „Cu toții vom depune eforturi pentru a ne asigura că nu se pierde această ocazie.”

La sfârșitul reuniunii, a fost adoptată o declarație comună, care va fi prezentată Comisiei parlamentare pentru stabilizare și asociere, Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei Europene și Guvernului Muntenegrului. (at)