Interesele legitime ale UE în regiunea arctică europeană vor fi apărate cel mai bine în ansamblul lor printr-o strategie a UE pentru regiunea arctică care să consolideze participarea societății civile la toate deciziile relevante. Cooperarea strânsă cu Groenlanda este, de asemenea, vitală pentru investiții durabile în regiunea arctică, pentru a asigura prosperitatea și reziliența regiunii.

CESE a prezentat un aviz din proprie inițiativă pe tema „Dezvoltarea strategiei europene pentru regiunea arctică, în dialog cu societatea civilă”, adoptat în sesiunea sa plenară din ianuarie, în care subliniază rolul important pe care îl joacă regiunea arctică în autonomia strategică, reziliența și competitivitatea Europei.

Anders Ladefoged, membru al CESE și raportorul avizului, a declarat: „Avizul nostru referitor la politica UE privind regiunea arctică prezintă perspectiva societății civile asupra modului în care UE și-ar putea dezvolta politica pentru această regiune, ținând seama de propriile interese și, în același timp, contribuind la asigurarea rezilienței și a prosperității regiunii pentru persoanele care trăiesc acolo.”

De asemenea, CESE sprijină și încurajează consultarea și cooperarea deplină cu populația indigenă din regiunea arctică. În acest context, Christian Moos, membru al CESE și coraportorul avizului, a afirmat: „Interesele statelor arctice europene sunt apărate cel mai bine împreună, prin cooperarea dintre statele membre din nordul UE și prin Strategia europeană pentru regiunea arctică, care trebuie să asigure participarea societății civile și să apere drepturile populației locale și indigene.”

Groenlanda, care face, de asemenea, obiectul avizului, se confruntă cu o situație similară cu cea a regiunii arctice europene, atât în ceea ce privește oportunitățile, cât și provocările legate de transformarea rapidă din regiune.

În ceea ce privește Groenlanda, dl Moos a declarat: „Cooperarea europeană consolidată, inclusiv în Groenlanda, este vitală pentru investiții durabile în regiunea arctică europeană pentru ca aceasta să devină o regiune prosperă și rezilientă.”

Pentru groenlandezi, unul dintre principalele obiective este consolidarea autodeterminării lor ca națiune sub sloganul „nimic legat de noi să nu se decidă fără noi”. Cu toate acestea, UE este văzută ca un aliat apropiat, având în vedere valorile comune, cum ar fi drepturile omului și dialogul social. (at)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat modificarea normelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat pentru a recunoaște și a răspunde mai bine nevoilor entităților din economia socială, care joacă un rol esențial în abordarea provocărilor societale.

În avizul său pe tema „Cum pot fi sprijinite entitățile din economia socială în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat: câteva reflecții în urma sugestiilor cuprinse în raportul întocmit de Enrico Letta ”, adoptat în sesiunea sa plenară din ianuarie, CESE avertizează că normele în vigoare nu acordă sprijin adecvat întreprinderilor care adesea își reinvestesc profitul în eforturi de realizare a obiectivelor sociale în loc să-l distribuie în rândul investitorilor.

„Dorim să facem mai multe persoane conștiente de beneficiile reglementării eficiente a concurenței și a ajutoarelor de stat, atât pentru întreprinderile din economia socială, cât și pentru întregul sistem de servicii de interes general”, a spus raportorul avizului, Giuseppe Guerini.

Entitățile din economia socială – de la cooperative la societăți mutuale și fundații – angajează peste 11 milioane de persoane în întreaga UE, adică 6,3 % din populația activă. Acestea își desfășoară activitatea în domenii precum serviciile sociale și de sănătate, energia din surse regenerabile și reducerea sărăciei. În pofida contribuțiilor lor, multe dintre ele se confruntă cu obstacole sistemice în ceea ce privește asigurarea capitalului de investiții pe termen lung și parcurgerea proceselor de achiziții publice, deoarece cadrul de reglementare actual adesea nu ține seama de caracterul lor non-profit sau bazat pe solidaritate.

Printre altele, avizul CESE subliniază că autoritățile publice nu utilizează suficient instrumentele existente, cum ar fi Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) și cadrul pentru serviciile de interes economic general (SIEG).

Acesta este motivul pentru care Comitetul solicită simplificarea și modernizarea normelor excesiv de complexe și depășite din RGECA pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul lucrătorilor defavorizați și cu handicap, în conformitate cu unele dintre recomandările din Raportul Letta privind piața unică.

Deși creșterea recentă a plafoanelor pentru ajutoare de minimis – 300 000 EUR pentru întreprinderile obișnuite și 750 000 EUR pentru entitățile SIEG – este binevenită, CESE susține și că instrumente mai adaptate, cum ar fi RGECA sau dispozițiile specifice privind SIEG, ar răspunde mai bine nevoilor entităților din sectorul economiei sociale în domenii precum sănătatea și serviciile sociale. (ll)

Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE

La 29 ianuarie, Comisia Europeană a adoptat Busola pentru competitivitate, un pas esențial și oportun pentru relansarea motorului economic al Europei, care va trasa cursul UE pentru următorii cinci ani.

Angajatorii din UE au pledat de mult timp pentru o agendă cuprinzătoare pentru competitivitate; salutăm cei trei piloni ai Busolei: eliminarea decalajului în materie de inovare și productivitate, combinarea decarbonizării cu competitivitatea și reducerea dependențelor pentru a securiza lanțurile de aprovizionare. Pilonii sunt esențiali pentru a se asigura că Europa poate concura la nivel mondial, poate atrage și păstra talentele și poate stimula inovarea.

Cu toate acestea, succesul final al Busolei depinde de elaborarea unor măsuri concrete și de punerea lor în aplicare în timp util. Inițiativele-cheie, cum ar fi pachetul Omnibus, (care urmărește simplificarea), Pactul pentru o industrie curată și strategia orizontală de aprofundare a pieței unice, vor juca un rol decisiv. Trebuie însă spus că rebotezarea unor strategii și titlurile atrăgătoare nu sunt suficiente pentru a ne proteja de provocările viitoare.

De exemplu, simplificarea cadrului de reglementare este primul și cel mai urgent pas. Reducerea birocrației împovărătoare și promovarea vitezei și a flexibilității sunt esențiale. De prea mult timp, întreprinderile din UE se confruntă cu o complexitate excesivă și cu un proces decizional lent. De asemenea, avem nevoie de o punere în aplicare semnificativă a verificării din perspectiva competitivității, astfel încât noile măsuri legislative și de reglementare să sprijine, mai degrabă decât să împiedice, creșterea întreprinderilor.

Busola se axează, pe bună dreptate, pe promovarea inovării printr-o uniune solidă a piețelor de capital și pe abordarea barierelor structurale pentru a debloca potențialul Europei în domeniul tehnologiei profunde („deep tech”), al energiei curate și al producției avansate, creând în același timp un ecosistem fertil pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere.

Uniunea piețelor de capital, nefinalizată, ne reamintește că nu ne mai putem permite nicio întârziere. Deși Busola promovează o mai bună coordonare a investițiilor guvernamentale naționale, ea nu dispune de un plan clar privind alte surse comune de finanțare. Lumea nu ne va aștepta.

Cursa este în plină desfășurare și acum este momentul să trecem într-o viteză superioară. Deblocarea competitivității nu este doar un imperativ economic, ci și cheia unei prosperități comune pentru toți. Întreprinderile europene sunt și trebuie să rămână parte a soluției. 

Tinerii din regiunea mediteraneeană trebuie să fie incluși în fiecare etapă a procesului, de la elaborarea politicilor până la punerea în aplicare a acestora. Ei modelează nu numai politicile, ci și viața, astfel cum s-a subliniat în dezbaterea organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE).

Dezbaterea legată de adoptarea avizului pe tema „Implicarea tinerilor în dialogul social și civil în regiunea mediteraneeană”, care a avut loc în cadrul sesiunii plenare a CESE din ianuarie, este primul aviz al CESE care ia în considerare contribuția reprezentanților tinerilor din regiune. Opt tineri reprezentanți au contribuit la procesul său de elaborare.

În cursul dezbaterii, comisara pentru regiunea mediteraneeană, Dubravka Šuica, a subliniat importanța tinerilor pentru prosperitatea, stabilitatea și reziliența regiunii. „Viitorul Mediteranei se află în mâinile tinerilor săi. Pentru un viitor comun și durabil, trebuie să colaborăm direct cu generațiile tinere, asigurându-se că vocile lor ghidează politicile și prioritățile noastre. Împreună, vom modela noul pact pentru Mediterana investind în educație, locuri de muncă și creștere economică.”

Președintele CESE, dl Oliver Röpke, și-a exprimat sprijinul pentru noul pact al comisarei Šuica, care vizează investițiile, durabilitatea și migrația, adăugând că societatea civilă trebuie să fie implicată activ în conceperea acestui pact. „Implicarea tinerilor este esențială pentru viitorul regiunii, iar CESE se angajează să se asigure că vocile lor modelează politicile și procesul decizional. Împreună cu Uniunea pentru Mediterana și Fundația Anna Lindh, ne străduim să construim o Mediterană pașnică și prosperă.”

Subliniind importanța contribuției aduse de tineri la elaborarea avizului, princesa Rym Ali, președinta Fundației Anna Lindh, a afirmat că colaborarea cu tinerii nu este doar importantă, ci și urgentă și generativă. Miza este mare. Fără adeziunea tinerilor, fără a le oferi instrumente pentru a participa în mod egal, nu putem construi o soluție pentru viitor. Ei trebuie să fie parte a procesului”, a spus ea.

Eliane El Haber, reprezentantă a tineretului la elaborarea avizului și consilieră în cadrul Rețelei pentru tineret și studenți din cadrul Obiectivului de dezvoltare durabilă 4 al UNESCO, a salutat inițiativa CESE de a implica activ tinerii care reprezintă medii regionale, de gen, educaționale și culturale diverse.