Comitetul Economic și Social European (CESE) găzduiește o expoziție de fotografie convingătoare, pe tema „Powerful Encounters: Picturing an end to energy poverty” (Întâlniri care schimbă lumea: imagini despre cum putem învinge sărăcia energetică), care prezintă lucrări ale fotografei Miriam Strong. Prezentată în parteneriat cu organizația Friends of the Earth Europe, expoziția ilustrează spiritul activist, colectivist și asumarea răspunderii de către comunitățile din întreaga Europă care se confruntă cu sărăcia energetică. Organizată la inițiativa Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, expoziția va fi prezentată în clădirea JDE a CESE din Bruxelles, Rue Belliard 99-101, între 4 și 16 decembrie.

La manifestarea de deschidere, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea, Aurel Laurențiu Plosceanu, și președintele Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, Séamus Boland, au subliniat angajamentul CESE de a eradica sărăcia, de a promova energia la prețuri accesibile, încurajând schimbările sistemice și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). 

În discursul său, dl Boland a vorbit despre creșterea costului vieții și creșterea nivelului sărăciei în Europa, subliniind necesitatea unui răspuns politic puternic din partea noii Comisii Europene și a Parlamentului European. „Prima strategie a UE de combatere a sărăciei și Pactul pentru o industrie curată, anunțate de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în orientările sale politice pentru noua Comisie Europeană, trebuie să ofere soluții durabile la realitățile de pe teren”, a declarat dl Boland.

Laia Segura, responsabilă a campaniei „Justiția energetică” și Yvonne Lemmen, responsabilă cu comunicarea în cadrul organizației Friends of the Earth au subliniat că acest proiect fotografic explorează diversele moduri în care oamenii se confruntă cu sărăcia energetică și luptă pentru dreptul lor la locuințe decente, reziliente la schimbările climatice, alimentate cu energie curată și la prețuri accesibile. Pentru mai multe informații, faceți clic aici:

Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori”

Donald Trump a câștigat alegerile din SUA și va deveni președinte pentru a doua oară. Votul este clar și trebuie tratat cu respect. Ce urmează?

UE și SUA rămân parteneri geopolitici și comerciali esențiali, deoarece relația noastră se bazează pe principiul reciprocității. În lumea interconectată de astăzi nu este loc de izolaționism sau protecționism, deoarece astfel de abordări ne subminează cooperarea reciprocă și globală și prosperitatea economică.

UE și SUA sunt, unul pentru altul, cei mai mari parteneri comerciali. Comerțul bilateral UE-SUA se situează la un nivel record, cu peste 1,6 mii de miliarde EUR în 2023 și cu stocuri de investiții bilaterale în valoare de peste 5 mii de miliarde EUR. SUA este o sursă majoră de investiții străine directe (ISD) în UE, investițiile străine directe ale SUA în Europa fiind estimate la aproximativ 3,6 mii de miliarde USD, în timp ce investițiile UE în SUA sunt de aproximativ 3 mii de miliarde USD. Aceste investiții reciproce consolidează interdependența economică și creează milioane de locuri de muncă pe ambele maluri ale Atlanticului.

Din acest motiv, este important să întreținem relația. Impunerea de tarife pentru mărfurile din UE, astfel cum a sugerat anterior Trump, prin aplicarea unor tarife de 10 % până la 20 % pentru importurile din toate țările, inclusiv din UE, este o înfundătură. Din acest motiv solicităm un dialog mai deschis și o agendă de cooperare orientată spre viitor.

Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT) facilitează dialogul cu privire la aspecte critice, cum ar fi inteligența artificială și semiconductorii. Dacă, pe de o parte, dialogul trebuie consolidat și actualizat, pe de altă parte, UE trebuie să își accelereze reformele politice, să își unească forțele și să caute cele mai bune modalități de cooperare cu SUA.

De asemenea, trebuie să ne pregătim pentru scenariul în care s-ar putea să trebuiască să ane ocupăm singuri de chestiuni importante, cum ar fi schimbările climatice și Ucraina. Este un scenariu foarte probabil și, ca atare, ar trebui să începem să-l tratăm ca o nouă realitate de facto.

Următoarea Comisie trebuie să fie Comisia pentru extindere. Forumul la nivel înalt privind extinderea, organizat de Comitetul Economic și Social European (CESE), a ajuns la concluzia că, în ce privește extinderea, întrebarea nu este dacă va avea loc, ci cum să fie un succes. La forum au participat președintele CESE, Oliver Röpke, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, și miniștri din statele membre ale UE și din țările candidate la aderare.

CESE, împreună cu Comisia Europeană, a organizat în comun un forum la nivel înalt privind extinderea, care a avut loc în paralel cu sesiunea sa plenară din octombrie. Pentru prima dată în istorie, s-au reunit peste 140 de reprezentanți ai societății civile din țările candidate la aderare. Punctul cel mai important pentru participanți a fost clar: societatea civilă și partenerii sociali, adesea uitați în procesul de aderare, trebuie să aibă un rol central în procesul de extindere al UE.

Dl Röpke a subliniat: „Nu este vorba doar de extinderea UE, ci și de pregătirea viitoarelor state membre, astfel încât să participe activ la modelarea UE, asigurându-se că acestea sunt pe deplin pregătite pentru a face față provocărilor viitoare. Prin colaborarea cu societatea civilă, federațiile patronale și sindicatele, creăm baza necesară pentru o Europă mai favorabilă incluziunii și mai puternică”.

Dezbaterea a evidențiat necesitatea de a menține dinamica recentă a extinderii, întrucât Comisia 2024-2029 va juca un rol crucial în finalizarea procesului de extindere.

Un alt mesaj esențial al dezbaterii a fost importanța unei integrări treptate, previzibile și bazate pe merit, în care progresele sunt recunoscute și recompensate cu perspective reale de aderare.

Dl Schmit a subliniat rolul-cheie jucat de societatea civilă, afirmând: „Un dialog social bipartit și tripartit funcțional și implicarea partenerilor sociali sunt elemente esențiale în contextul aderării la UE, care fac parte din economia socială de piață.”

Secretarul de stat german Rolf Schmachtenberg a declarat: „Aspectele sociale și cele legate de muncă sunt esențiale pentru succesul aderării la UE. Cei care doresc să îmbunătățească viața tuturor cetățenilor, să creeze oportunități și să combată inegalitățile sociale au nevoie de politici eficace de ocupare a forței de muncă, de condiții bune de muncă și de sisteme de securitate socială funcționale, cu parteneri sociali puternici”.

În cursul dezbaterii, dna Naida Nišić, ministru muntenegrean al muncii, ocupării forței de muncă și dialogului social, a subliniat importanța forumului la nivel înalt ca platformă de dialog care să permită Muntenegrului să evalueze progresele înregistrate.

Dna Niki Kerameus, ministru elen al muncii și securității sociale, a subliniat: „A fost un privilegiu să particip la această dezbatere importantă privind extinderea UE și rolul proeminent al partenerilor sociali în modelarea viitorului peisaj european al muncii și drepturilor sociale.”

Dna Olta Manjani, ministru-adjunct albanez al economiei, culturii și inovării, a declarat: „Albania își sporește prezența în instituțiile, comitetele și grupurile de lucru ale UE, iar crearea Comitetului consultativ mixt în cadrul Comitetului Economic și Social European reprezintă un efort în acest sens.”

CESE a susținut în mod constant extinderea UE. În 2024, a lansat un proiect-pilot, inițiativa „membri din țări candidate la aderare”, care permite societății civile din țările candidate să contribuie la activitatea CESE. Inițiativa demonstrează modul în care implicarea activă a societății civile din țările candidate consolidează procesul de extindere.  (mt)

În Europa, energia geotermică are un potențial semnificativ neexploatat, iar Uniunea Europeană ar trebui să ia măsuri urgente pentru a adopta o strategie europeană pentru energia geotermică menită să valorifice beneficiile acesteia.

În sesiunea sa plenară din octombrie, CESE a adoptat o poziție fără echivoc cu privire la energie. Într-un aviz elaborat de Zsolt Kükedi și Thomas Kattnig, CESE subliniază că producția de energie geotermică generează emisii extrem de scăzute de gaze cu efect de seră și poate juca un rol esențial în tranziția verde a UE, reducându-i dependența de combustibilii fosili și facilitându-i decarbonizarea.

„Energia geotermică poate aduce o contribuție utilă la realizarea obiectivelor UE de neutralitate climatică pentru 2050”, a declarat dl Kükedi. „Potențialul său nu este exploatat, iar Comisia Europeană ar trebui să elaboreze imediat o strategie cuprinzătoare pentru a utiliza resursele pe care acest tip de energie le pune la dispoziție”, a subliniat dl Kattnig.

CESE subliniază că investițiile în centralele geotermice nu vor funcționa fără un sprijin financiar la nivel național. Mai precis, vor fi necesare finanțare și stimulente guvernamentale pentru a atrage investiții inițiale și a reduce riscurile pe care acestea le implică.

În plus, este important de remarcat că modificările aduse politicii energetice sau finanțării pot afecta atractivitatea economică a proiectelor geotermice.

Construirea de centrale geotermice prezintă riscuri, iar aceste riscuri trebuie identificate cu precizie, în special în ceea ce privește impactul asupra mediului. Din acest motiv, este esențial ca acest proces să se desfășoare cu implicarea comunităților locale, în vederea creșterii gradului de acceptare din partea publicului.

În orice caz, beneficiile energiei geotermice pentru mediu și climă depășesc riscurile, dat fiind că ea este una dintre cele mai bune surse regenerabile de energie din perspectiva utilizării terenurilor și a resurselor și a dependenței de importuri. (mp)