Testul din perspectiva tinerilor privind politicile UE este un instrument menit să garanteze că tinerii participă într-o măsură mai mare la elaborarea politicilor. Cu ocazia încheierii perioadei de depunere a candidaturilor pentru a participa la testul din perspectiva tinerilor privind politicile UE aplicat de CESE, președinta Grupului pentru tineret al CESE, Katrīna Leitāne, ne-a spus ce beneficii ar aduce testul organizațiilor de tineret selectate pentru a participa la lucrările CESE.

Redactat de Katrīna Leitāne, președinta Grupului CESE pentru tineret

În întreaga lume, interesele tinerilor sunt subreprezentate în procesul de elaborare a politicilor, însă ei sunt pregătiți, dispuși și capabili să-și aducă contribuția. Includerea perspectivelor tinerilor în lucrările CESE va conduce la politici ale UE mai reprezentative și mai reziliente. În calitate de „Casă a societății civile europene”, CESE ar trebui să fie principala instituție a UE care reprezintă vocile tinerilor. 

De câțiva ani, CESE depune eforturi pentru a găsi modalități de a integra mai bine vocile tinerilor europeni în activitatea sa și în procesul decizional al UE. Grupul CESE pentru tineret a fost înființat în urmă cu un an, pentru a oficializa participarea tinerilor. Prin intermediul Avizului pe tema „Testul UE pentru tineret”, publicat în septembrie 2022, CESE a devenit prima instituție a UE care s-a angajat să pună în aplicare această participare. În aprilie 2024, CESE a făcut un nou mare pas înainte, aprobând metodologia de aplicare de către CESE a testului din perspectiva tinerilor privind politicile UE. 

Testul din perspectiva tinerilor privind politicile UE este un instrument menit să consolideze participarea tinerilor și integrarea aspectelor legate de tineret în procesul de elaborare a politicilor. El include consultări, evaluări ale impactului și măsuri de atenuare. În cadrul CESE, aceasta înseamnă că reprezentanții tinerilor vor colabora cu membrii CESE la elaborarea anumitor avize. În mod concret, reprezentanții tinerilor vor participa la ședințe și la audieri, vor furniza contribuții scrise și, eventual, vor urmări impactul avizelor. Un reprezentant al tinerilor pentru fiecare aviz va lucra în numele tuturor organizațiilor de tineret interesate. 

Inițiativa se află în prezent în faza de punere în aplicare. În luna iunie a acestui an, a fost lansată o cerere deschisă de candidaturi, destinată organizațiilor de tineret, iar CESE a primit peste 100 de candidaturi. Organizațiile de tineret eligibile vor fi informate periodic cu privire la noile avize prevăzute și vor fi întrebate dacă doresc să lucreze la orice aviz viitor. Birourile secțiunilor/CCMI vor decide, în ultimă instanță, ce avize vor fi supuse testului din perspectiva tinerilor privind politicile UE aplicat de CESE. 

Experiențele dobândite în urma unui proiect-pilot de mare succes au ajutat Grupul pentru tineret să pregătească această metodologie. Fiecare dintre secțiunile CESE/CCMI a selectat un aviz și a implicat cu succes un număr total de 20 de reprezentanți ai tinerilor. Subiectele acestor avize au fost diverse: de la semestrul european la apărarea democrației. 

Grupul CESE pentru tineret depune eforturi pentru a găsi cea mai bună modalitate de a implica în mod semnificativ organizațiile de tineret. Următorul pas este să începem să aplicăm inițiativa și să o revizuim și îmbunătățim periodic, pe măsură ce câștigăm experiență!

Dacă doriți să aflați mai multe, vă rugăm să consultați pagina noastră web Testul din perspectiva tinerilor al politicilor UE aplicat de CESE sau să contactați secretariatul la adresa youtheesc@eesc.europa.eu. 

Redactat de Grupul „Lucrători” al CESE 

În prezent, în marile întreprinderi multinaționale există peste 1 200 de comitete europene de întreprindere (CEI). Aceste organisme reprezintă un instrument important pentru asigurarea democrației la locul de muncă, deoarece au dreptul de a primi informații de la conducerea centrală a întreprinderii cu privire la chestiuni transnaționale și de a-și exprima opinia. Printre aceste aspecte se numără situația economică și financiară actuală și evoluțiile probabile în ceea ce privește locurile de muncă, investițiile sau noile metode de lucru. CEI nu au dreptul de a negocia acorduri. 

Întrucât deciziile întreprinderilor sunt luate preponderent la sediul central, dar sunt puse în aplicare în întreaga activitate a întreprinderii, importanța acestor organisme este din ce în ce mai mare. Comitetele europene de întreprindere îi ajută pe reprezentanții lucrătorilor să înțeleagă mai bine deciziile întreprinderilor. În același timp, o informare și o consultare corespunzătoare pot ajuta conducerea să își configureze deciziile în așa fel încât să poată fi puse în aplicare fără probleme în toate țările. 

Cu toate acestea, dovezile arată că există deficiențe grave în actuala Directivă privind comitetele europene de întreprindere (care datează din 2009) și în punerea sa în aplicare. Un aspect fundamental este că multe CEI nu au posibilitatea de a se adresa instanței dacă le sunt încălcate drepturile. O analiză a procedurilor judiciare și a hotărârilor anterioare arată că există incertitudini juridice, în special în ceea ce privește definițiile termenilor „informare”, „consultare”, „transnațional” și „confidențialitate”, precum și referitoare la dreptul comitetului european de întreprindere de a apela la experți (de exemplu, la asistență juridică sau la reprezentanți ai sindicatelor). În plus, există diverse reglementări depășite care trebuie adaptate la situația actuală de la nivel mondial. 

Întreprinderile și lucrătorii lor se confruntă cu provocări multiple: digitalizarea, măsurile de combatere a schimbărilor climatice, demografia, competențele. Astfel de schimbări pot fi perturbatoare și pot avea un impact asupra competitivității unei întreprinderi, precum și asupra securității sociale și a productivității lucrătorilor. Cercetările științifice demonstrează că drepturile efective la informare, consultare și/sau la participarea lucrătorilor sporesc sustenabilitatea deciziilor întreprinderilor și competitivitatea acestora, ceea ce sugerează, în schimb, că CEI pot juca un rol esențial în punerea în aplicare a tranziției juste. 

Prin urmare, se impune o revizuire a directivei pentru a asigura securitatea juridică și buna funcționare a CEI. O punere în aplicare rapidă și fără probleme a revizuirii directivei ar trebui să abordeze deficiențele existente și să adapteze comitetele europene de întreprindere la exigențele viitorului. Avizul CESE evaluează propunerea Comisiei și prezintă legiuitorilor o serie de propuneri concrete cu privire la modalitățile de a îmbunătăți directiva în continuare.

CESE a lansat un nou program pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor sale cu comunitatea consiliilor economice și sociale naționale. Această inițiativă urmărește să permită schimburi periodice cu privire la subiecte prioritare, avizele și rapoartele planificate, precum și bune practici.

Primul astfel de schimb a avut loc în martie, în Franța, când președinta Grupului pentru tineret al CESE, Katrīna Leitāne, a efectuat o vizită de două zile la Consiliul Economic, Social și de Mediu din Franța pentru un schimb de opinii cu privire la politicile pentru tineret. Rezultatul? Idei noi pentru a promova agenda pentru tineret la nivelul UE și la nivel național, pentru a integra așteptările tinerilor în activitățile CESE și pentru a întâlni noi colegi care lucrează pe aceeași temă într-un stat membru. 

În acest material video, Katrīna Leitāne împărtășește impresiile sale cu privire la vizita sa de lucru și la schimburile fructuoase pe care le-a avut cu Consiliul Economic, Social și de Mediu în Franța. 

Pentru mai multe informații despre programul de schimb, consultați pagina noastră web aici. 

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați Secretariatul CSS pentru relațiile cu consiliile economice și sociale naționale și Unitatea pentru societatea civilă (EESC-ESCS-relations@eesc.europa.eu).

CESE a subliniat importanța integrării perspectivelor tinerilor în politicile UE, îndemnând organizațiile de tineret să se implice în testul din perspectiva tinerilor privind politicile UE al CESE, o inițiativă care vizează amplificarea punctului de vedere al tinerilor în procesul de elaborare a politicilor. 

În recentul său apel la candidaturi, CESE a invitat organizațiile de tineret să se înscrie pentru a participa la testul CESE din perspectiva tinerilor, termenul fiind 30 iunie 2024. Organizațiile selectate vor identifica avizele CESE pe care doresc să le influențeze, vor participa la ședințe și audieri și vor furniza contribuții scrise. Organizațiile eligibile trebuie să fie înființate democratic, să respecte principiile Convenției europene a drepturilor omului și să aibă activități sau organisme decizionale conduse de tineri. 

În ultimul an, CESE a testat această inițiativă, permițând reprezentanților tinerilor din întreaga Europă să contribuie la discuțiile privind chestiuni importante, cum ar fi democrația, politica agricolă comună și implicarea tinerilor din Regatul Unit. Succesul acestui proiect-pilot a condus la instituirea sa ca instrument permanent, iar CESE invită alte instituții ale UE să adopte măsuri similare. 

În cursul unei dezbateri recente în plen, reprezentanții tinerilor și-au exprimat satisfacția cu privire la inițiativă, care le asigură implicarea dincolo de subiecte care-i vizează în mod tradițional pe tineri, cum ar fi criza climatică. 

Președintele CESE, dl Oliver Röpke, a subliniat inițiativa ca fiind un angajament politic fundamental, subliniind necesitatea implicării continue a tinerilor în procesul decizional al UE. El a remarcat că alegerile nu ar trebui să fie singura ocazie pentru ca vocile tinerilor să se facă auzite și că testul din perspectiva tinerilor va garanta că aceștia au o contribuție regulată la politicile UE. 

Dna Katrīna Leitāne, președinta Grupului ad-hoc pentru tineret al CESE, a remarcat progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea opiniei tinerilor în procesul decizional al UE, considerând că testul din perspectiva tinerilor este un document viu care va evolua pe măsură ce se acumulează mai multă experiență. Dl Elias Dray, vicepreședinte al Forumului European de Tineret, și-a exprimat aprecierea pentru rolul de lider al CESE în acest context și a încurajat organizațiile de tineret să se alăture inițiativei, asigurându-se astfel că punctele lor de vedere conturează viitoarele avize ale CESE. 

Ministrul albanez al tineretului și copiilor, Bora Muzhaqi, a participat, de asemenea, la sesiunea plenară a CESE. Țara sa se străduiește să fie un model în domeniul politicii pentru tineret, demonstrând valoarea de a avea în funcție persoane responsabile exclusiv de chestiunile legate de tineret. „Considerăm cu adevărat că, prin activitatea noastră de astăzi cu tinerii și pentru tineri, ne pregătim tinerii pentru viitor... îi capacităm să fie liderii prezentului pentru a se asigura că moștenesc o planetă durabilă și diversă din punct de vedere ecologic.”

CESE are o relație de lucru excelentă cu Albania, evidențiind rolul esențial al parteneriatului transnațional în promovarea participării tinerilor la toate nivelurile de guvernanță.

CESE s-a angajat față de această inițiativă începând din septembrie 2022, când a adoptat un aviz privind testul din perspectiva tinerilor privind politicile UE. Eforturile continue ale CESE, inclusiv evenimentul anual „Europa ta, părerea ta!”, demonstrează în continuare angajamentul său de a spori participarea tinerilor la procesul decizional al UE. 

Recomandările din acest an ale evenimentului, care a avut loc în martie 2024, sunt destinate următorilor lideri ai UE și sunt disponibile online. (ks)

Comisia Europeană a propus un obiectiv de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 90 % până în 2040, cu scopul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Comitetul Economic și Social European (CESE) a aprobat acest obiectiv în sesiunea sa plenară din mai, subliniind că aceste obiective se aliniază la recomandările științifice de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. 

Oferindu-și sprijinul, CESE a subliniat importanța unei contribuții echitabile la eforturile globale în domeniul climei, asigurându-se, în același timp, competitivitatea industriilor europene în timpul tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Teppo Säkkinen, raportorul avizului „Obiectivul climatic al UE pentru 2040”, a subliniat că este necesar un sistem de energie electrică fără emisii de dioxid de carbon până în 2040 care să genereze electricitate pentru decarbonizarea industriei, a transporturilor și a clădirilor, pledând pentru reduceri reale ale emisiilor prin eliminarea treptată a combustibililor fosili. 

CESE a avertizat cu privire la dependența excesivă de eliminarea dioxidului de carbon, din cauza unor riscuri precum incendiile forestiere și dăunătorii, solicitând o abordare echilibrată între reducerea emisiilor și eliminarea dioxidului de carbon. Următoarea etapă a politicii UE în domeniul climei ar trebui să se concentreze pe investiții, pe crearea unei economii solide, pe consolidarea securității energetice și pe crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Atingerea obiectivului pentru 2030 de reducere cu 55 % a emisiilor și punerea în aplicare a legislației „Pregătiți pentru 55” sunt esențiale în acest sens. 

CESE preconizează existența unui sector de producere a energiei electrice fără emisii de dioxid de carbon până în 2040, etapă urmată de decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire. Energia curată și la prețuri accesibile este esențială pentru decarbonizarea industriei, a clădirilor și a transporturilor. 

CESE a sugerat, de asemenea, un obiectiv de reducere a emisiilor pentru sectorul agroalimentar, elaborat prin dialog cu fermierii și cu părțile interesate pentru a asigura securitatea alimentară și ținând seama de diferitele condiții naturale din întreaga UE. 

Sprijinul public și implicarea părților interesate sunt esențiale pentru atingerea obiectivului pentru 2040. Prin urmare, CESE invită la un dialog amplu despre stabilirea obiectivelor și elaborarea politicilor, inclusiv cu partenerii sociali, cu societatea civilă și cu cetățenii. 

În contextul elaborării de către UE a propunerii sale legislative privind obiectivul pentru 2040, CESE subliniază necesitatea unei verificări cuprinzătoare a competitivității în raport cu alte economii majore, pentru a menține competitivitatea globală și baza industrială a Europei, respectând, în același timp, standarde sociale și de mediu înalte. (ks)

În sesiunea sa plenară din mai, CESE a adoptat două avize care subliniază rolul esențial al politicii de coeziune – principalul instrument al UE de finanțare a dezvoltării regionale – pentru viitoarele extinderi. Printre altele, CESE a solicitat ca instrumentele de conformitate să fie incluse în tratatele de aderare pentru a aborda eventualele provocări post-aderare, cum ar fi emigrarea și preocupările legate de statul de drept. 

În noul său set de recomandări, CESE a subliniat importanța integrării și a capacitării organizațiilor societății civile (OSC) pentru utilizarea eficace a fondurilor de coeziune. Succesul politicii de coeziune se măsoară în funcție de rezultatele obținute la nivel teritorial și social, nu doar de investițiile economice. Consolidarea capacităților administrației publice este esențială pentru realizarea coeziunii. 

În cadrul discuției care a avut loc în plen, comisara pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, și președintele Comitetului European al Regiunilor (CoR), Vasco Alves Cordeiro, au subliniat importanța asistenței pentru preaderare și a capacitării organizațiilor societății civile. 

Președintele CESE, Oliver Röpke, și alți vorbitori au subliniat necesitatea unei politici de coeziune solide pentru a aborda provocările legate de extinderea UE și a preveni fragmentarea sa. Adaptarea asistenței la regiunile candidate este esențială pentru a garanta pacea și prosperitatea, iar unele dintre principalele recomandări evidențiază consolidarea educației, implicarea organizațiilor societății civile și utilizarea unor mecanisme speciale pentru țări precum Ucraina. 

CESE a remarcat, de asemenea, impactul mai larg al extinderii asupra statelor membre actuale, subliniind necesitatea unor fonduri suplimentare pentru regiunile afectate. Cel de-al 9-lea raport privind coeziunea solicită adaptarea la noile provocări prin investiții în IMM-uri, consolidarea administrațiilor locale și sprijinirea accesului echitabil la locuri de muncă. O politică de coeziune dinamică este vitală pentru deblocarea potențialului economic al UE și pentru asigurarea integrării eficace a noilor state membre (tk).

Medicina nucleară și aprovizionarea cu radioizotopi trebuie să fie o prioritate majoră pentru Uniunea Europeană dacă dorim să garantăm un acces egal la tratamentul cancerului pentru toți pacienții din Europa. 

UE și statele membre ar trebui să se asigure că sunt disponibile fonduri pentru tehnologiile radiologice și nucleare medicale. În același timp, ele ar trebui să își intensifice cooperarea pentru a elimina barierele de reglementare din calea aprovizionării cu radioizotopi și pentru a-și reduce dependența de țările terțe în materie de materii prime. 

Avizul CESE intitulat „Planul european de combatere a cancerului: către securitatea aprovizionării cu radioizotopi medicali, adoptat în sesiunea plenară din mai, urmărește acest obiectiv și insistă asupra necesității de a nu lăsa loc niciunei piedici în luarea de măsuri împotriva cancerului. 

Raportoarea Alena Mastantuono și coraportorul Philippe Charry au fost ferm de părere că singura modalitate de a asigura o mai bună aprovizionare cu radioizotopi în Europa și de a răspunde cererii tot mai mari din partea pacienților este să „luăm decizii politice îndrăznețe și să dispunem de o reglementare solidă”. 

În fiecare an, până la 10 milioane de pacienți europeni beneficiază de imagistică medicală nucleară în ceea ce privește diagnosticarea diferitelor boli, cum ar fi cancerul și bolile cardiace. Tehnologiile radiologice și nucleare care utilizează radioizotopi sunt esențiale în lupta împotriva cancerului în toate etapele tratamentului: depistare precoce, diagnosticare, tratament și îngrijiri paliative. (mp)

Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al Comitetului Economic și Social European 

Pe măsură ce lucrurile se așază în urma alegerilor europene, este clar că trăim vremuri tulburi. Numărul de locuri obținut de conservatori a împiedicat o victorie covârșitoare a partidelor de extremă dreaptă. Cu toate acestea, chiar dacă partidele de centru-dreapta au reușit să-și mențină poziția, nu putem ignora faptul că extrema dreaptă va fi mai puternică în noul Parlament European, votul cu privire la chestiuni fundamentale devenind astfel mai complicat. Anul trecut, când PPE era să nu poată reuni majoritatea necesară pentru a bloca dreapta, în scopul de a respinge un act legislativ privind refacerea naturii, ne-am făcut o idee în acest sens. 

Printre preocupările principale ale întreprinderilor se numără garantarea de progrese cu privire la politica industrială și securitatea economică, în special în ceea ce privește tehnologia, materiile prime critice, semiconductorii, vehiculele electrice, reziliența economică și competitivitatea globală. Consolidarea pieței unice și stimularea investițiilor private printr-o veritabilă uniune a piețelor de capital sunt esențiale. Acest nou Parlament va fi la înălțimea așteptărilor? 

Nu avem altă opțiune decât să concurăm cu puteri mondiale precum China și Statele Unite. 

În 2008, zona euro și SUA aveau produse interne brute (PIB) echivalente, la prețuri curente, de 14,2 mii miliarde USD și, respectiv, 14,8 mii miliarde USD (13,1 mii miliarde EUR și 13,6 mii miliarde EUR). Cincisprezece ani mai târziu, PIB-ul zonei euro este cu puțin peste 15 mii miliarde USD, în timp ce PIB-ul SUA a crescut vertiginos la 26,9 mii miliarde USD. Dacă cele mai mari cinci economii europene – Germania, Regatul Unit, Franța, Italia și Spania – ar fi corespuns ratei de creștere a productivității SUA între 1997 și 2022, PIB-ul lor pe cap de locuitor ar fi, în medie, cu aproape 13 000 USD (12 000 EUR) mai mare în termeni de paritate a puterii de cumpărare. Aceste valori nu sunt lipsite de sens. 

Timp de mulți ani, în condițiile în care UE prezenta o balanță comercială pozitivă, mulți nu și-au dat seama că competitivitatea noastră era în pericol. Am avut încredere în condițiile de concurență echitabile la nivel mondial și în ordinea internațională bazată pe norme, plecând de la premisa că și alții vor face același lucru. Însă, în prezent, lumea se schimbă rapid, iar UE trebuie să acționeze și să reacționeze rapid la toate aceste semnale de alarmă pe care le-a ignorat până în prezent. Sperăm că acest Parlament va fi la înălțimea așteptărilor și nu se va limita la politica de partid.