Societatea civilă pentru o dezbatere democratică deschisă
Location
Moldova State University - Aula Regina Maria, Strada Alexei Mateevici 60, Chișinău
Moldova
Aceasta este cea de-a 2-a campanie de combatere a dezinformării pe care Comitetul Economic și Social European (CESE) o organizează ca parte a proiectului său cuprinzător privind dezinformarea, care urmează să fie pus în aplicare cu ajutorul societății civile.
Cu ocazia sesiunii sale plenare din luna februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat o poziție fermă în favoarea creării unui mediu de afaceri mai bun pentru IMM-urile din Europa: legislația UE trebuie să „gândească mai întâi la scară mică” și să reducă birocrația inutilă.
În noua noastră rubrică Eu votez. Și tu? care va fi publicată până în iunie 2024, vă prezentăm opiniile invitaților noștri despre cum și de ce să participăm la alegerile europene. În această ediție o avem invitată pe Konstantina Manoli, o studentă în vârstă de 19 ani din Grecia, care a participat anul acesta la manifestarea „Europa ta, părerea ta”.
În noua noastră rubrică Eu votez. Și tu? care va fi publicată până în iunie 2024, vă prezentăm opiniile invitaților noștri despre cum și de ce să participăm la alegerile europene. În această ediție o avem invitată pe Konstantina Manoli, o studentă în vârstă de 19 ani din Grecia, care a participat anul acesta la manifestarea „Europa ta, părerea ta”.
Organizată pentru prima dată în timpul Săptămânii societății civile, această manifestare emblematică a CESE dedicată tineretului a reunit peste 100 de tineri din întreaga UE, din țările candidate și din Regatul Unit în dezbateri însuflețite privind democrația și viitorul Europei.
Konstantina Manoli studiază limbi străine, traducere și interpretare la Universitatea Ionică din Grecia. Este o lingvistă pasionată, pe care o interesează discuțiile politice și afacerile globale.
În acest număr, doresc să vă atrag atenția asupra Săptămânii societății civile, evenimentul emblematic organizat și găzduit de CESE la începutul lunii martie.
În acest număr, doresc să vă atrag atenția asupra Săptămânii societății civile, evenimentul emblematic organizat și găzduit de CESE la începutul lunii martie.
La mai puțin de 100 de zile până la alegerile europene, Săptămâna societății civile a oferit CESE ocazia unică de a aduce laolaltă persoane din toate categoriile sociale pentru a discuta despre ce este important pentru ele și despre viitorul european pe care îl doresc. Peste 800 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile și ai grupurilor de tineret au participat, timp de o săptămână, la o sesiune de reflecție, în cadrul căreia au prezentat principalele lor mesaje și așteptări la adresa următorilor lideri ai UE. Mesajul, pe care mă angajez să îl transmit, este clar – cetățenii doresc să vadă mai multă democrație și participare a tinerilor, mai puține știri false și o economie care să funcționeze în beneficiul tuturor. Europa nu își poate permite să ignore vocea societății civile, adevăratul gardian al democrațiilor noastre.
Informațiile obținute în urma Săptămânii societății civile vor contribui la o rezoluție a CESE privind alegerile europene. Puteți găsi informații preliminare cu privire la Săptămâna societății civile pe site-ul internet al CESE.
Pregătirea noastră pentru alegeri implică, de asemenea, consolidarea relațiilor cu Parlamentul European. La 27 februarie, am semnat un memorandum de înțelegere cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru a aprofunda cooperarea dintre cele două instituții, promovând alegerile europene, sporind prezența la vot – în special în rândul cetățenilor care nu votează și al celor care votează pentru prima dată – și combătând manipularea informațiilor. CESE își va mobiliza pe deplin vasta sa rețea, care acoperă întreaga UE și reprezintă angajatorii, lucrătorii și organizațiile societății civile, astfel încât aceștia să își poată juca pe deplin rolul. Acordul reprezintă un pas esențial în generarea unui impuls în perspectiva alegerilor europene din 2024.
În cadrul CESE, ne propunem să capacităm organizațiile societății civile nu numai în Uniunea Europeană, ci și în afara acesteia. În luna februarie, am lansat oficial inițiativa noastră privind membrii din țări candidate la aderare, marcând un moment de cotitură în istoria CESE. Inițiativa de a implica reprezentanți din țări candidate în activitatea CESE a fost salutată călduros de vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, de prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajić, și de prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, care au participat la inaugurare. În total, au fost selectați 131 de membri din țări candidate la aderare. Aceștia vor face parte din grupul de experți ai societății civile care vor participa la lucrările Comitetului în lunile următoare. Obiectivul nostru comun este ca toate țările candidate să se apropie treptat de UE și să se integreze din ce în ce mai mult în UE pe măsură ce negocierile avansează.
O societate civilă dinamică și un dialog social puternic sunt indispensabile pentru buna funcționare a democrațiilor. Primirea țărilor candidate reprezintă un pas înainte pozitiv și logic pentru democrația în Europa.
Pentru rubrica noastră O întrebare adresată..., l-am rugat pe dl Florian Marin, membru al CESE și raportor al avizului CESE „Pădurile din UE – Noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor și planurile strategice”, să ne împărtășească solicitările CESE privind acest cadru, având în vedere importanța pădurilor pentru atingerea obiectivelor UE în materie de climă și durabilitate.
Pentru rubrica noastră O întrebare adresată..., l-am rugat pe dl Florian Marin, membru al CESE și raportor al avizului CESE „Pădurile din UE – noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor și planurile strategice”, să ne împărtășească solicitările CESE privind acest cadru, având în vedere importanța pădurilor pentru atingerea obiectivelor UE în materie de climă și durabilitate.
Invitatul nostru este membrul CESE Christian Moos, raportor al avizului „Pachetul privind apărarea democrației”. El ne explică motivele pentru care CESE nu sprijină propunerea Comisiei privind acest pachet de măsuri, care a provocat dezbateri aprinse când a fost, în final, publicat în luna decembrie a anului trecut.
Invitatul nostru este membrul CESE Christian Moos, raportor al avizului „Pachetul privind apărarea democrației”. El ne explică motivele pentru care CESE nu sprijină propunerea Comisiei privind acest pachet de măsuri, care a provocat dezbateri aprinse când a fost, în final, publicat în luna decembrie a anului trecut.
Este de netăgăduit că exercitarea dreptului de vot reprezintă un instrument puternic de exprimare a opiniilor și de influențare a politicilor. De fapt, pe tot parcursul alegerilor în general, ne facem cu toții auzită vocea, alegând persoanele care, în opinia noastră, sunt cele mai potrivite pentru a ne reprezenta atât pe noi, cât și convingerile și sistemele noastre de valori. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, majoritatea persoanelor tind să subevalueze puterea votului, iar acest lucru este valabil în special pentru noi, tinerii.
Este de netăgăduit că exercitarea dreptului de vot reprezintă un instrument puternic de exprimare a opiniilor și de influențare a politicilor. De fapt, pe tot parcursul alegerilor în general, ne facem cu toții auzită vocea, alegând persoanele care, în opinia noastră, sunt cele mai potrivite pentru a ne reprezenta atât pe noi, cât și convingerile și sistemele noastre de valori. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, majoritatea persoanelor tind să subevalueze puterea votului, iar acest lucru este valabil în special pentru noi, tinerii.
Afirmăm cu entuziasm că dorim să schimbăm lumea și să creăm un viitor mai bun pentru noi toți și pentru generațiile următoare. Cu toate acestea, undeva în timpul acestui proces, când credem că opiniile, valorile și idealurile noastre nu mai contează sau că nu ne stă în putere să facem nimic, renunțăm.
În calitate de tânără femeie din Grecia, știu exact despre ce vorbesc. Știu cât de frustrant este când vocile noastre nu sunt auzite, drepturile noastre sunt încălcate și ne invadează un sentiment de neputință pentru că avem impresia că nu mai putem face nimic. Uneori, în pofida eforturilor noastre, lucrurile nu ies așa cum am plănuit. Tocmai în aceste momente, când avem sentimentul că eforturile noastre au fost zadarnice, uităm adesea un adevăr fundamental – puterea noastră constă în votul nostru! După cum spunea Barack Obama: „Orice vot contează”.
Din păcate, nu cred că sunt singura care a trăit această experiență, sau că ea se datorează faptului că sunt greacă, tânără sau femeie. Adevărul este că multe persoane împărtășesc acest sentiment, indiferent de vârsta, etnia, genul, religia lor sau situația lor personală.
A vota înseamnă a face auzită vocea noastră colectivă pentru a modela viitorul pe care îl dorim. Dacă ne luăm soarta în propriile mâini, putem face astfel încât visurile și valorile noastre să se reflecte în deciziile care modelează societatea noastră. Trebuie să acționăm: votul nostru este cheia care va deschide ușa către un viitor în care capacitarea tinerilor va face să răsune vocea lor.
Și nu uitați cuvintele înțelepte ale lui John Lewis, „Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când?”
Comitetul Economic și Social European propune ca noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor să fie durabil, eficient din punctul de vedere al costurilor și fezabil din punct de vedere operațional. De asemenea, acesta ar trebui să fie oportun, sigur și securizat, dinamic, favorabil incluziunii și participativ, pentru a permite o cooperare strânsă între știință și practică, alături de o mai bună planificare și elaborare a politicilor bazate pe date concrete.
Comitetul Economic și Social European propune ca noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor să fie durabil, eficient din punctul de vedere al costurilor și fezabil din punct de vedere operațional. De asemenea, acesta ar trebui să fie oportun, sigur și securizat, dinamic, favorabil incluziunii și participativ, pentru a permite o cooperare strânsă între știință și practică, alături de o mai bună planificare și elaborare a politicilor bazate pe date concrete.
Este esențial să se asigure complementaritatea și să se prevină duplicarea datelor care fac deja obiectul legislației existente, cum ar fi politicile privind clima și aerul, reglementările privind biodiversitatea și politica agricolă comună.
În ceea ce privește schimbările climatice, sunt necesare date pe termen lung, alături de date privind dezvoltarea rurală, economia circulară și știința. Este important să se asigure interoperabilitatea și aceeași granularitate, tehnologie și frecvență, în special atunci când se colectează date suplimentare în toate statele membre ale UE. Reducerea sarcinii administrative și evitarea birocrației excesive, cum ar fi colectarea și raportarea multiplă a datelor, ar trebui să se bucure de atenție constantă. Ar trebui să se acorde aceeași importanță datelor economice, sociale și de mediu privind pădurile
Importanța respectării drepturilor de proprietate privată și a proprietății asupra datelor, în special în cadrul principiului subsidiarității, nu poate fi supraestimată. Mai presus de toate, interesul public ar trebui să prevaleze în infrastructura de date privind pădurile.
Fiecare stat membru al UE care beneficiază de păduri ar trebui să aibă un plan forestier pe termen lung care să completeze alte strategii privind pădurile și lemnul, asigurând o corelare perfectă cu ODD. Ținând seama de valorile multilaterale ale pădurilor, aspectele sociale și economice ar trebui incluse în structura planurilor forestiere, alături de principiul parteneriatului și de implicarea societății civile în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor forestiere pe termen lung.
Rolul Comitetului forestier permanent ar trebui consolidat și acesta ar trebui să includă actori relevanți din societatea civilă.
Preocupările cu privire la influența răuvoitoare a unor state ostile precum Rusia sunt pe deplin justificate. Sunt multe exemple de împrumuturi favorabile acordate partidelor de extremă dreaptă, posturi în consilii de supraveghere pentru camarazi politici, contracte profitabile pentru antreprenori îndoielnici și finanțare pentru așa-zise ONG-uri.
Preocupările cu privire la influența răuvoitoare a unor state ostile precum Rusia sunt pe deplin justificate. Sunt multe exemple de împrumuturi favorabile acordate partidelor de extremă dreaptă, posturi în consilii de supraveghere pentru camarazi politici, contracte profitabile pentru antreprenori îndoielnici și finanțare pentru așa-zise ONG-uri.
Prin urmare, trebuie, într-adevăr, să fim foarte vigilenți în perspectiva alegerilor europene. Cu toate acestea, deși face unele recomandări bune statelor membre, pachetul de măsuri privind apărarea democrației vine mult prea târziu. În primul rând, Comisia a lansat pachetul cu întârziere. Apoi, la începutul verii anului 2023, l-a amânat cu mai mult de o jumătate de an, deoarece criticile aduse propunerii legislative pe care trebuia să o includă pachetul au fost foarte vehemente și, mai ales, unanime.
Cu toate acestea, pachetul publicat în decembrie a confirmat cele mai grave temeri. Directiva propusă ar stigmatiza ONG-urile care primesc fonduri de la guverne din țări din afara UE, cum ar fi SUA. Propunerea în sine servește drept pretext pentru guvernele autoritare care recurg la legi privind agenții străini pentru a încerca să reducă la tăcere orice opoziție democratică.
În plus, definițiile directivei sunt vagi și există lacune enorme pe care le pot exploata adevărații agenți ai Moscovei. Reprezentanții societății civile organizate se întreabă de ce Comisia nu instituie un registru general de transparență care să includă toți reprezentanții de interese, să fie compatibil cu legislațiile existente la nivel național și să creeze un temei juridic clar și sigur pentru toate părțile interesate.
Comisia ar trebui să retragă acest proiect de directivă și să adopte o abordare mai cuprinzătoare în următoarea propunere în 2025, care să nu dea apă la moară dușmanilor democrației.
