Antonio García Del Riego, membru al Grupului „Angajatori” al CESE
Europa se află într-un moment de cumpănă, în care se confruntă cu provocări istorice: de la tranziția verde la războiul din pragul ușii sale și la intensificarea concurenței la nivel mondial. Pentru a se face față acestor provocări va fi nevoie de mai mult decât de declarații politice. Va fi nevoie de bani și de capacitatea de mobilizare, canalizare și înmulțire a acestora. Pe scurt, va fi nevoie de un sistem financiar puternic, competitiv și autonom, care, din păcate, nu există în prezent.
Antonio García Del Riego, membru al Grupului „Angajatori” al CESE
Europa se află într-un moment de cumpănă, în care se confruntă cu provocări istorice: de la tranziția verde la războiul din pragul ușii sale și la intensificarea concurenței la nivel mondial. Pentru a se face față acestor provocări va fi nevoie de mai mult decât de declarații politice. Va fi nevoie de bani și de capacitatea de mobilizare, canalizare și înmulțire a acestora. Pe scurt, va fi nevoie de un sistem financiar puternic, competitiv și autonom, care, din păcate, nu există în prezent.
Finanțarea este sistemul circulator al oricărei economii moderne. Pentru fiecare nouă fabrică, fiecare nou autovehicul electric, fiecare nouă aripă de spital sau fiecare nou start-up în domeniul tehnologiei curate este nevoie ca cineva să își asume riscul de finanțare. Iar în Europa, acel „cineva” este adesea o bancă. IMM-urile, care constituie 99 % din întreprinderile din UE, depind într-o măsură covârșitoare de creditele bancare pentru a crește, a investi și a exporta. Cu toate acestea, chiar instituțiile care formează nucleul ecosistemului nostru de finanțare riscă să fie depășite de concurență și să fie reglementate excesiv.
Se vorbește deseori în Europa de „autonomie strategică” în domeniul energiei, al apărării și al infrastructurii digitale, dar de autonomie financiară se pomenește rareori. Ea ar trebui să fie inclusă în conversație.
În prezent, peste 60 % din serviciile bancare de investiții din Europa sunt gestionate de numai patru bănci americane. Viitoarele norme Basel IV vor fi aplicate integral în UE, dar nu și în SUA, Regatul Unit sau Japonia. Această asimetrie creează un dezavantaj concurențial pentru băncile europene. Dacă dorim ca dubla tranziție să fie finanțată și sectoarele strategice sprijinite de bănci europene, acestea trebuie să concureze pe picior de egalitate.
Uniunea piețelor de capital trebuie să iasă din faza de retorică și să devină o adevărată piață unică pentru economii și investiții. În acest scop avem nevoie de o reglementare inteligentă, proporțională și propice, prin care să se protejeze stabilitatea și consumatorii, dar și să se deblocheze creșterea și competitivitatea. Acest lucru presupune următoarele:
proporționalitate,
neutralitate tehnologică și
norme bazate pe rezultate.
Europa nu își poate permite să fie naivă. Într-o lume fasonată tot mai mult de o politică de forță și de blocuri economice, soliditatea financiară înseamnă suveranitate. Statele Unite și China au înțeles prea bine. Ar trebui să o înțelegem și noi.
Cu ocazia celei de-a cincea aniversări a ratificării Acordului de parteneriat și cooperare consolidat (APCC) dintre Kazahstan și UE, Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat, în sesiunea sa plenară din martie, un plan de acțiune pentru consolidarea cooperării dintre organizațiile societății civile din Uniunea Europeană și Kazahstan.
Confruntați cu bombardamente zilnice, și în condițiile în care scopul lor principal este să rămână în viață, tinerii ucraineni nu își pot permite să se gândească la viitorul îndepărtat, spune Yevheniia Senyk, în vârstă de 18 ani, participantă la YEYS 2025 și activistă pentru tineret din Ucraina. Ea împărtășește modul în care războiul a afectat organizațiile de tineret din țara ei și de ce este important ca ele să aibă un cuvânt de spus pe scena europeană.
Confruntați cu bombardamente zilnice, și în condițiile în care scopul lor principal este să rămână în viață, tinerii ucraineni nu își pot permite să se gândească la viitorul îndepărtat, spune Yevheniia Senyk, în vârstă de 18 ani, participantă la YEYS 2025 și activistă pentru tineret din Ucraina. Ea împărtășește modul în care războiul a afectat organizațiile de tineret din țara ei și de ce este important ca ele să aibă un cuvânt de spus pe scena europeană.
Cum crezi că a fost afectată organizația voastră în ultimii trei ani de războiul din Ucraina și cum s-au modificat activitățile pe care le desfășurați?
Scopul principal al Platformei SD, înființate în 2013, este de a proteja valori precum libertatea, solidaritatea, egalitatea și justiția, deoarece credem că acestea sunt cele mai importante valori pentru a construi un viitor progresist în Ucraina. De asemenea, avem o mulțime de filiale străine pentru a menține implicarea tinerilor ucraineni din străinătate, care au fost forțați să-și părăsească locuințele.
În primul rând, războiul a afectat activitatea filialelor regionale, deoarece avem o mulțime de filiale, de exemplu, Odesa și Zaporijia, care sunt foarte aproape de zonele din prima linie, iar oamenii de acolo se confruntă zilnic cu bombardamente. Acestor persoane le este greu să se gândească la organizarea de manifestări, când scopul lor principal este doar să rămână în viață. Bombardamentele zilnice îi afectează pe tinerii din toată țara, pentru că nu îți poți permite să te gândești la viitorul îndepărtat atunci când nu știi ce se va întâmpla mâine și nici măcar ce se va întâmpla peste două ore.
De asemenea, din cauza războiului, situația financiară din Ucraina este instabilă, ceea ce duce la lipsa locurilor de muncă pentru tineri. Tinerii trebuie să își găsească un loc de muncă în timp ce încearcă să studieze și să se implice în organizații de tineret, ceea ce este un echilibru dificil de realizat.
După invazia pe scară largă, mulți tineri au început să lupte împotriva agresiunii ruse cu armele în mână, și nu prin intermediul consiliilor sau al organizațiilor de tineret. Drept urmare, tinerii nu au experiență politică. În viitor va fi greu să ne asigurăm că toată lumea poate participa în mod corespunzător la politică.
În cadrul Platformei SD, oferim educație politică gratuită, nonformală, pentru a ne asigura că tinerii știu cum pot influența politica la nivel regional și național.
De ce crezi că este important ca organizațiile de tineret sau reprezentanții acestor organizații să participe la manifestări precum „Europa ta, părerea ta!”?
În primul rând, aceste manifestări organizate la nivel internațional ne arată nouă, ucrainenilor, că Europa nu a uitat de noi. Pentru noi este important să fim aici, să avem un cuvânt de spus, să îi întrebăm pe alții despre experiențele lor și să revenim în țară cu idei noi.
De asemenea, arată că suntem capabili și ne angajăm să devenim parte a Uniunii Europene pentru că, dacă suntem aici, tinerii europeni ne pot asculta, iar noi îi putem asculta pe ei. Este ca un parteneriat între noi toți.
De ce crezi că au nevoie tinerii ca sprijin, ca ajutor, pentru a-i încuraja să rămână implicați în activitatea de tineret și în activismul pentru tineret?
Cred că este foarte important ca Uniunea Europeană să se consulte cu tinerii ucraineni. Cred că, dacă Uniunea Europeană continuă să ne ofere aceste oportunități de a avea un cuvânt de spus în conturarea politicii UE, vom ajunge la concluzii comune care vor fi benefice pentru ambele părți, deoarece facem parte din Europa, așa că trebuie să se ajungă la o concluzie comună în toate domeniile de politică. De asemenea, dacă Uniunea Europeană continuă să le ofere sprijin financiar tinerilor ucraineni pentru a participa la manifestări precum YEYS, îi va încuraja să rămână implicați în politică, deoarece sarcina financiară nu va reprezenta un obstacol atât de mare în calea participării.
Yevheniia Senyk este o tânără activistă în cadrul Platformei SD, o organizație membră a Consiliului național al tineretului din Ucraina. Este studentă la Relații internaționale în cadrul Universității Naționale Politehnice din Liov.
Ca răspuns la inițiativa președintei Ursula von der Leyen referitoare la pactul european privind oceanele, Comitetul Economic și Social European a prezentat recomandări-cheie pentru promovarea unei abordări cuprinzătoare și echilibrate în materie de guvernanță a oceanelor. Viziunea sa se axează pe asigurarea unor oceane sănătoase și productive, pe stimularea economiei albastre a UE, pe consolidarea cercetării și inovării în domeniul marin și pe protejarea ecosistemelor marine pentru generațiile viitoare.
Ca răspuns la inițiativa președintei Ursula von der Leyen referitoare la pactul european privind oceanele, Comitetul Economic și Social European a prezentat recomandări-cheie pentru promovarea unei abordări cuprinzătoare și echilibrate în materie de guvernanță a oceanelor. Viziunea sa se axează pe asigurarea unor oceane sănătoase și productive, pe stimularea economiei albastre a UE, pe consolidarea cercetării și inovării în domeniul marin și pe protejarea ecosistemelor marine pentru generațiile viitoare.
Deblocarea potențialului economiei albastre
CESE subliniază importanța dezvoltării unei economii albastre robuste și competitive. Aceasta implică simplificarea cadrelor de reglementare, asigurarea autonomiei strategice, promovarea inovării și realizarea de progrese în direcția decarbonizării.
Pentru a asigura un viitor prosper pentru industria maritimă, susținem realizarea unor investiții urgente în e-combustibili, în energia din surse regenerabile offshore și în tehnologii marine inovatoare. În plus, instituirea unui cluster maritim solid, cu obiective clare în materie de sustenabilitate, va ajuta Europa să-și păstreze poziția de lider în industriile marine. Acesta este motivul pentru care este imperativ să se înființeze o „Alianță industrială pentru lanțurile valorice din economia albastră” și să se consolideze strategia UE în materie de securitate maritimă.
În plus, recomandăm să fie evaluate politicile existente, cum ar fi politica comună în domeniul pescuitului. Pescuitul durabil ar trebui să primească sprijin continuu, în timp ce dependența de pește și fructe de mare ar trebui redusă. Importurile ar trebui să fie supuse acelorași standarde sociale și de mediu. De asemenea, CESE îndeamnă Comisia Europeană să elaboreze un plan de acțiune al UE pentru alimentele de origine marină („alimente albastre”) până în 2026.
Îmbunătățirea cunoștințelor, a cercetării și a inovării în domeniul marin
CESE pledează insistent pentru majorarea finanțării în materie de cercetare și inovare în domeniul marin, subliniind necesitatea unei colaborări între echipele științifice la nivel mondial și a disponibilității unor tehnologii mai eficace în sectorul maritim. Pentru ca acest lucru să se întâmple, sugerăm înființarea unor centre pentru economia albastră și a unui observator european al oceanelor.
Stimularea investițiilor și a finanțării pentru sustenabilitatea oceanelor
Subliniem că trebuie mobilizate fonduri publice și private semnificative pentru a sprijini ODD 14 (Viața subacvatică). În acest scop, ar trebui instituite linii bugetare dedicate proiectelor legate de oceane în cadrul programelor de finanțare ale UE, cum ar fi Orizont Europa. În plus, Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) ar trebui să beneficieze de o susținere financiară sporită pentru a sprijini sectoarele competitive și decarbonizate.
O tranziție incluzivă și justă din punct de vedere social
O economie oceanică rezilientă trebuie să asigure un tratament echitabil pentru lucrătorii din domeniul maritim. CESE recomandă măsuri care să abordeze deficitul de forță de muncă, să încurajeze reînnoirea generațională și să furnizeze oportunități de reconversie profesională. Ar trebui să existe sisteme cuprinzătoare de sprijin social pentru a-i proteja pe lucrători, în special pe cei care nu pot asuma funcții noi din cauza schimbărilor tehnologice.
Asigurarea unor oceane sănătoase și reziliente
Oceanele noastre sunt supuse multor amenințări din cauza schimbărilor climatice, a poluării, a materialelor plastice și a presiunilor antropice. Prin urmare, solicităm eforturi mai puternice pentru refacerea și protejarea mediului marin, precum și o conservare durabilă aliniată la angajamentele privind biodiversitatea la nivel global. Obținerea unei „stări ecologice bune” este, de asemenea, esențială pentru stabilitatea economică și reziliența la schimbările climatice. În plus, ar trebui să investim urgent în infrastructura verde, în reducerea poluării și într-un plan european de adaptare la schimbările climatice, consolidând în același timp rolul UE de lider în guvernanța marină globală.
Asigurarea unui cadru cuprinzător de guvernanță a oceanelor
Pentru a stimula prosperitatea economică, concomitent cu respectarea limitelor planetei noastre, CESE solicită cooperarea regională cu comunitățile locale pentru a menține politicile aliniate. De asemenea, pledează insistent pentru acorduri internaționale mai bune, pentru o diplomație europeană mai puternică privind oceanele și pentru înființarea unor grupuri de lucru dedicate, axate pe domeniul maritim, în cadrul instituțiilor UE.
În sfârșit, CESE recomandă și îmbunătățirea amenajării spațiului maritim pentru a echilibra diferite interese, cum ar fi extinderea energiei offshore, pescuitul și acvacultura. Scopul este promovarea coexistenței și a sustenabilității, garantând totodată continuarea activității comunităților tradiționale de pescari, dar și implicarea lor în luarea deciziilor.
Elevul Adam Mokhtari, în vârstă de șaptesprezece ani, a fost unul dintre reprezentanții Irlandei la evenimentul Your Europe, Your Say! - YEYS (Europa ta, părerea ta), care a avut loc în martie la Bruxelles, cu tema „Tinerii au cuvântul”. Ulterior, el a prezentat recomandările YEYS în cadrul Săptămânii societății civile a CESE, unde a luat cuvântul într-o sesiune pe tema Trasarea cursului Europei - Reconectarea societăților polarizate prin învățarea comunitară și educația pentru cetățenie. Adam explică ce i-a plăcut la YEYS și ne împărtășește propria poveste pentru a scoate în evidență de ce își dorește o Europă în care toată lumea să se simtă inclusă.
Elevul Adam Mokhtari, în vârstă de șaptesprezece ani, a fost unul dintre reprezentanții Irlandei la evenimentul Your Europe, Your Say! - YEYS (Europa ta, părerea ta), care a avut loc în martie la Bruxelles, cu tema „Tinerii au cuvântul”. Ulterior, el a prezentat recomandările YEYS în cadrul Săptămânii societății civile a CESE, unde a luat cuvântul într-o sesiune pe temaTrasarea cursului Europei - Reconectarea societăților polarizate prin învățarea comunitară și educația pentru cetățenie. Adam explică ce i-a plăcut la YEYS și ne împărtășește propria poveste pentru a scoate în evidență de ce își dorește o Europă în care toată lumea să se simtă inclusă.
Autor: Adam Mokhtari
Salut! Numele meu este Adam Mokhtari și am avut o experiență uimitoare ca reprezentant al Irlandei la manifestarea „Your Europe, Your Say!” (YEYS) 2025. Aproximativ 90 de tineri din toată Europa s-au reunit pentru a împărtăși idei și a contura viitorul.
Una dintre părțile mele preferate au fost activitățile în grup pentru a discuta chestiuni importante și a lua decizii. De asemenea, mi-a plăcut foarte mult activitatea în care am fost pe rând ascultători, vorbitori și observatori, discutând despre ce înseamnă Europa pentru fiecare dintre noi personal. Fiecare dintre noi a avut șapte minute la dispoziție pentru a vorbi – ceea ce ne-a asigurat că vocea tuturor este auzită.
La final, am ales împreună cinci recomandări-cheie. Acestea sunt: autoritățile să devină mai transparente și să-i includă pe tineri, să se predea cetățenia activă în școli, să se asigure egalitatea pentru toți, să li se ofere tinerilor posibilitatea reală de a-și spune cuvântul în politică și să se creeze un plan de acțiune solid privind schimbările climatice.
Am fost onorat să îi reprezint pe toți participanții la YEYS la Săptămâna societății civile a CESE, prezentând recomandările noastre factorilor de decizie. Acest lucru mi-a arătat că vocea tinerilor contează!
Puterea educației
Educația joacă un rol major în a-i ajuta pe tineri să se implice în democrație. Ne învață cum să gândim critic, să identificăm știrile false și să luăm măsuri. Fără sprijinul școlii mele, nu aș fi avut această oportunitate. Acum, vreau să-i încurajez și pe alții să se implice.
La YEYS, președintele CESE, Oliver Röpke, și coordonatorul pentru tineret la nivelul UE, Biliana Sirakova, ne-au ascultat ideile și ne-au încurajat să continuăm să facem eforturi pentru schimbare.
Povestea mea și de ce este importantă incluziunea
M-am născut în Irlanda, dar părinții mei s-au mutat aici la sfârșitul anilor '90. Când au ajuns, au primit dragoste și respect din partea poporului irlandez. Mama și tata mi-au spus că, în acea perioadă, în Irlanda exista foarte puțină diversitate. În ciuda acestui fapt, părinții mei au prosperat în anii '90.
Sunt irlandez și sunt european. Am rădăcini algeriene. Uneori m-am simțit diferit de ceilalți, dar de cele mai multe ori mă simt ca toți ceilalți. Am învățat multe din culturi diferite și cred că asta ne face viața mai bună. Dacă am fi toți la fel, ar fi plictisitor. Trebuie să fii deschis la diferențe și să îi înțelegi pe ceilalți.
Din păcate, unii migranți și tineri se confruntă astăzi cu discriminarea, ura și tratamentul inechitabil, atitudini care pot fi încurajate de rețelele sociale. Această situație trebuie să se schimbe. Când văd aceste lucruri, mă întristez. Unii imigranți din Irlanda trec acum prin momente grele, trăiesc pe străzi și sunt considerați o problemă. Nu este ușor și este foarte trist.
Am fost norocos să merg la școli în care toată lumea se simte inclusă, dar nu toți tinerii au această experiență. Trebuie să ne asigurăm că toți tinerii se simt acceptați și integrați, astfel încât să nu se simtă excluși sau deconectați de societate.
Să construim un viitor mai bun
Pentru a face Irlanda și Uniunea Europeană mai incluzive, avem nevoie de o educație mai bună despre diverse culturi și despre ceea ce face UE pentru noi. Acest lucru va contribui la înțelegerea și la îmbunătățirea incluziunii.
Avem nevoie de evenimente comunitare pentru a aduce oamenii împreună și pentru a interacționa într-un mod pozitiv unii cu alții. Mai mulți tineri trebuie să fie implicați în decizii la nivel local, chiar și în cluburi de tineret, cluburi sportive sau școli ori la nivelul UE. Acest lucru îi va face să se simtă incluși în lucrurile care sunt importante pentru ei. Arătați-le tinerilor cum să se implice.
Avem nevoie de sprijin din partea UE pentru a face din incluziune o prioritate. A fost minunat să aud că incluziunea reprezintă o prioritate pentru CESE.
Ce îmi doresc eu pentru Europa
Mulți tineri nu știu prea multe despre ceea ce face UE pentru ei. UE ar trebui să facă mai mult pentru a ne ajuta să ne implicăm în politică și în procesul de votare.
Îmi doresc o Europă unită, corectă și primitoare, în care toți să se simtă incluși, indiferent de mediul din care provin.
YEYS mi-a arătat că tinerii pot face diferența. Chiar dacă nu toate ideile noastre sunt acceptate imediat, cel puțin sunt auzite. Ca tânăr irlandez cu rădăcini algeriene, simt că vocea mea contează – și vreau ca și alții să aibă aceeași oportunitate.
Educația poate ajuta la reunirea oamenilor și la combaterea discriminării și le poate oferi tinerilor posibilitatea de a-și spune părerea. Voi duce această experiență acasă și îi voi încuraja și pe alții să se implice. Viitorul se află în mâinile noastre! Europa este a noastră și avem un cuvânt de spus!
Adam Mokhtari este un elev de 17 ani din Irlanda. Studiază la Liceul Bremore Educate Together din Balbriggan, lângă Dublin. Pasionat de UE și de consolidarea incluziunii și a reușitelor societăților, Adam a participat la evenimentul YEYS 2025 și a fost reprezentant al YEYS la ediția din acest an a Săptămânii societății civile.
Reducerea diviziunilor: cum poate societatea civilă să combată polarizarea dăunătoare
Într-o perioadă în care societățile noastre se confruntă cu o polarizare tot mai accentuată și încrederea în instituțiile democratice este în scădere, societatea civilă trebuie să facă față acestor dificultăți. Polarizarea, în sine, nu este întotdeauna negativă, căci dezbaterea democratică are de câștigat din diversitatea de opinii. Cu toate acestea, atunci când conduce la ostilitate, dezinformare și dezbinare, ea amenință însăși fundamentele democrațiilor noastre.
Reducerea diviziunilor: cum poate societatea civilă să combată polarizarea dăunătoare
Într-o perioadă în care societățile noastre se confruntă cu o polarizare tot mai accentuată și încrederea în instituțiile democratice este în scădere, societatea civilă trebuie să facă față acestor dificultăți. Polarizarea, în sine, nu este întotdeauna negativă, căci dezbaterea democratică are de câștigat din diversitatea de opinii. Cu toate acestea, atunci când polarizarea conduce la ostilitate, dezinformare și dezbinare, ea amenință însăși fundamentele democrațiilor noastre.
În cadrul Săptămânii societății civile din acest an, am văzut exemple remarcabile de inițiative care luptă împotriva polarizării dăunătoare. Premiul CESE pentru societatea civilă a pus în lumină organizații care promovează educația în domeniul mass-mediei, combat dezinformarea și încurajează dialogul între generații. Acestea sunt tipurile de proiecte care trebuie susținute dacă ne dorim să construim societăți reziliente și coezive.
În întreaga Europă, asistăm la o fragmentare tot mai accentuată a societății. Provocările sunt numeroase: inegalități economice, excluziune socială, dezinformare digitală și extremism politic. Recenta ascensiune a mișcărilor populiste în Europa, reducerea pluralismului mediatic și scăderea încrederii în instituții ilustrează modul în care polarizarea alimentează nemulțumirea. Aceste tendințe slăbesc structurile democratice și erodează coeziunea socială. În astfel de vremuri, societatea civilă nu este doar un participant la procesul democratic, ci și un gardian al rezilienței acestuia.
Organizațiile societății civile se află de mult timp în prima linie a apărării valorilor democratice. Ele acționează ca mediatori, aducând la masa discuțiilor voci diverse, combătând dezinformarea și promovând dezbateri publice informate. Oferă o platformă celor care nu se simt auziți, militând pentru politici incluzive care reduc diviziunile, nu le adâncesc. Prin implicare civică, discuții bazate pe fapte și inițiative care promovează toleranța, societatea civilă luptă activ împotriva forțelor diviziunii.
CESE crede cu tărie că consolidarea participării și a dialogului este singura cale de urmat. Vedem acest lucru în activitatea noastră zilnică – membrii noștri, reprezentând angajatori, sindicate și ONG-uri, participă la dezbateri intense, dar întotdeauna cu scopul de a găsi un numitor comun. Puterea noastră rezidă în consens, iar acest model trebuie extins în întreaga Europă.
Societatea civilă trebuie să fie responsabilizată să își joace pe deplin rolul în combaterea polarizării. Aceasta presupune să-i asigurăm accesul la finanțare, să-i protejăm libertatea de acțiune și să creăm un mediu în care contribuțiile sale la viața democratică să fie recunoscute și apreciate. Mecanismele participative, fie că este vorba despre consultări cetățenești, inițiative de la firul ierbii sau instrumente de democrație deliberativă, trebuie consolidate pentru ca oamenii să se simtă implicați în procesul decizional.
Viitorul Europei depinde de cât de bine se simt cetățenii săi reprezentați, implicați și ascultați. Societatea civilă nu este un accesoriu al democrației, ci coloana sa vertebrală. Pe măsură ce traversăm această eră a dezbinării, trebuie să-i oferim societății civile instrumentele, recunoașterea și spațiul de care are nevoie pentru a ne proteja în continuare valorile democratice. Prin încurajarea dialogului, promovarea incluziunii sociale și combaterea extremismului, societatea civilă poate fi forța care transformă polarizarea din sursă de conflict într-un factor determinant al dezbaterii constructive și al progresului social.
Haideți să lucrăm împreună pentru a ne asigura că nu dezbinarea ne va defini viitorul. Să construim în schimb o Europă în care diversitatea de opinii ne întărește unitatea, implicarea reconstruiește încrederea și societatea civilă deschide calea către crearea unor punți de legătură.
L-am întrebat pe Javier Garat Pérez, raportorul avizului CESE pe tema „Recomandările societății civile pentru un pact european privind oceanele”, despre cele mai importante recomandări ale CESE cu privire la inițiativa Comisiei Europene care stabilește o viziune globală pentru toate politicile legate de oceane. Ce măsuri concrete trebuie luate pentru a proteja oceanele împotriva devastării și a poluării și pentru a le conserva biodiversitatea? Care sunt cele mai mari amenințări la adresa bunăstării oceanelor și ce soluții propune Comitetul?
L-am întrebat pe Javier Garat Pérez, raportorul avizului CESE pe tema „Recomandările societății civile pentru un pact european privind oceanele”, despre cele mai importante recomandări ale CESE cu privire la inițiativa Comisiei Europene care stabilește o viziune globală pentru toate politicile legate de oceane. Ce măsuri concrete trebuie luate pentru a proteja oceanele împotriva devastării și a poluării și pentru a le conserva biodiversitatea? Care sunt cele mai mari amenințări la adresa bunăstării oceanelor și ce soluții propune Comitetul?
