CESE info

Conferința pe tema „Femeile pe piața forței de muncă”, organizată de CESE pentru a marca Ziua Internațională a Femeii, a avut loc la 8 martie, în umbra războiului. Participanții au adus un omagiu femeilor ucrainene, extraordinare prin puterea, curajul și reziliența lor.

În discursul său de deschidere, președinta CESE, Christa Schweng, a făcut referire la femeile și fetele ucrainene care sunt obligate să își părăsească țara, expunându-se unui risc crescut de violență.

În aceeași ordine de idei, președinta grupului ad-hoc privind egalitatea, membră a CESE, Maria Nikolopoulou, a subliniat: „Femeile, mamele, soțiile sunt blocate într-o zonă de război, multe dintre ele devin soldați, altele încearcă să scape de atrocitățile atacurilor. Ne alăturăm vocilor societăților civile care solicită încetarea războiului, în toate țările.”

Pandemia de COVID-19 a accentuat și mai mult disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și a cauzat, de asemenea, intensificarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă.

Comisara pentru egalitate, Helena Dalli, a anunțat că Comisia Europeană va prezenta o propunere de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care să fie obligatorie pentru toate statele membre.

În ceea ce privește sectorul inteligenței artificiale, femeile reprezintă doar 16 % din forța de muncă, ceea ce înseamnă că restul de 84 % sunt bărbați, care iau toate deciziile și își asumă conducerea. „Dacă femeile sunt absente din aceste sectoare, înseamnă că întreaga noastră lume nouă va fi modelată de bărbați și e posibil să fie părtinitoare”, a spus dna Schweng.  (at)

În acest an, Comitetul Economic și Social European (CESE) va organiza, împreună cu Comisia Europeană, Comitetul European al Regiunilor (CoR), COPA-COGECA și IFOAM Organics Europe, prima ediție a premiilor ecologice ale UE, care vor recunoaște excelența de-a lungul întregului lanț valoric ecologic, recompensându-i pe cei mai buni și mai inovatori actori ai producției ecologice din UE.

Premiile ecologice ale UE includ 7 categorii și 8 premii individuale pentru:

1. cea mai bună agricultoare ecologică și cel mai bun agricultor ecologic;
2. cea mai bună regiune ecologică;
3. cel mai bun oraș ecologic;
4. cel mai bun eco-district;
5. cel mai bun IMM ecologic;
6. cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare bio;
7. cel mai bun restaurant ecologic.

CESE, care promovează de ani de zile o politică alimentară mai durabilă și mai cuprinzătoare în UE, va fi responsabil pentru atribuirea a trei dintre aceste premii: cel mai bun IMM ecologic, cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare bio și cel mai bun restaurant ecologic. Formularul de depunere a candidaturii este disponibil aici. 

Candidaturile vor putea fi depuse online în perioada 25 martie – 8 iunie 2022, formularele fiind disponibile aici.

O ceremonie va fi organizată la 23 septembrie 2022, cu ocazia Zilei europene a agriculturii ecologice; în timpul acesteia, laureații își vor prezenta proiectele inovatoare și vor primi un semn de recunoaștere a excelenței lor fără caracter financiar.

Context

Comisia a definit ca obiectiv utilizarea a 25 % din terenurile agricole din UE pentru agricultura ecologică până în 2030. În sprijinul acestui obiectiv, în martie 2021, Comisia a adoptat Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice. Acesta se bazează pe abordarea conform căreia, pentru a stimula producția ecologică și consumul ecologic, este nevoie de o sensibilizare sporită a consumatorilor cu privire la caracteristicile și beneficiile lor. Prin urmare, planul de acțiune include lansarea unor premii anuale ca una dintre strategiile pentru atingerea acestui obiectiv. (mr)

La sesiunea sa plenară din 24 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a prezentat avizul pe tema „«Pregătiți pentru 55»: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică” CESE a prezentat propuneri concrete pentru a contribui la accelerarea tranziției energetice, astfel încât UE să poată reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030.

Atingerea obiectivelor revizuite pentru 2030, astfel cum se propune în pachetul „Pregătiți pentru 55”, va avea un impact inegal asupra regiunilor, comunităților și oamenilor din întreaga Europă.

Pentru a răspunde acestor preocupări, CESE recomandă Comisiei Europene să realizeze o cartografiere a impactului pe care tranziția îl va avea asupra ocupării forței de muncă și a competențelor în diferitele țări, regiuni și sectoare, inclusiv asupra subcontractanților și asupra lanțurilor valorice din aval.

Trebuie să punem în aplicare un model care să conducă la o economie prosperă, durabilă și competitivă. De aceea, CESE recomandă ca toate propunerile legislative prezentate în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” să facă obiectul unei verificări a competitivității, astfel încât să se înțeleagă bine toate implicațiile asupra întreprinderilor.

Partenerii sociali și principalele organizații ale societății civile joacă un rol important în acest sens și trebuie implicate atât în faza de planificare, cât și în cea de punere în aplicare a pachetului „Pregătiți pentru 55”.

Prin urmare, „CESE sprijină crearea unei comisii tripartite pentru o tranziție justă, în scopul de a permite autorităților regionale, partenerilor sociali și organizațiilor societății civile să participe la punerea în aplicare a planurilor naționale și regionale pentru o tranziție justă”, a subliniat dl Lohan.

Combaterea schimbărilor climatice va avea implicații financiare, sociale și de mediu uriașe. „Acesta este motivul pentru care trebuie să ne asigurăm că pachetul «Pregătiți pentru 55» reprezintă mai degrabă un punct de pornire, decât un obstacol, către o economie europeană cu zero emisii nete până în 2050”, a subliniat dl Mallia. (mr)

Măsurile de urgență luate de autoritățile publice în circumstanțe extraordinare ar trebui să fie întotdeauna strict proporționale, clar limitate în timp și monitorizate îndeaproape. Adresându-se participanților la sesiunea plenară a CESE din 23 februarie 2022, Christa Schweng, președinta CESE, și Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, au adoptat o poziție fermă.

Referindu-se la criza provocată de pandemia de COVID-19 și la starea de urgență declarată de numeroase state membre pentru a proteja sănătatea publică, care a generat restricții privind o serie de drepturi și libertăți fundamentale, dna Schweng a declarat: „Pandemia este un test de rezistență pentru societățile noastre și pentru democrațiile noastre. CESE consideră că este esențial ca situația să fie monitorizată îndeaproape din perspectiva drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Am ascultat ce au avut de spus, în special, actorii societății civile în ceea ce privește consecințele și provocările crizei, precum și strategiile de ieșire din criză. UE trebuie să iasă din criza provocată de pandemia de COVID-19 consolidându-și valorile comune.”

Dna Jourová a subliniat că pandemia de COVID-19 a demonstrat elocvent cât de vitale sunt drepturile noastre fundamentale și valorile noastre democratice pentru viața noastră de zi cu zi, arătând totodată că ele nu pot fi considerate de la sine înțelese: „O lecție importantă oferită de criza sanitară a fost că măsurile necesare pentru combaterea pandemiei nu ar trebui luate în detrimentul protecției valorilor democratice și a drepturilor fundamentale. Trebuie să fim vigilenți și să susținem drepturile noastre fundamentale și valorile comune, care ar trebui să se afle în centrul răspunsului nostru la pandemia de COVID-19.”

Poziția CESE privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra drepturilor fundamentale și a statului de drept în întreaga UE și asupra viitorului democrației a fost expusă în avizul prezentat de Grupul privind drepturile fundamentale și statul de drept din cadrul CESE și elaborat de José Antonio Moreno Díaz și Cristian Pîrvulescu. În documentul adoptat în sesiunea plenară, Comitetul subliniază că măsurile speciale de combatere a crizei provocate de pandemia de COVID-19 ar trebui să rămână excepționale și limitate în timp și nu ar trebui să contravină statului de drept sau să pună în pericol democrația, separarea puterilor și drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. (mp)

Ecologizarea transporturilor maritime și fluviale trebuie să țină seama în mod imperativ de sănătatea și calitatea vieții populațiilor care trăiesc și muncesc în apropierea axelor de navigație sau a porturilor. Acesta este principalul mesaj al avizului CESE elaborat de Pierre Jean Coulon și adoptat în sesiunea plenară a Comitetului din luna februarie.

În document, CESE abordează dimensiunea societală a aspectelor legate de transportul maritim local și regional, formulând recomandări esențiale pentru viitoarea consolidare a economiei albastre și completând concluziile altor două avize adoptate recent: Inițiativa FuelEU în domeniul maritim (TEN/751) și NAIADES III (TEN/752).

Exprimându-se în marja sesiunii plenare, dl Coulon a declarat: „Avem nevoie de o abordare inovatoare și durabilă, care să combine obiective ecologice și de sănătate. Pentru a atinge obiectivul final, transportul maritim presupune o cooperare strânsă cu toate părțile interesate din sector și de la nivelul lanțului de aprovizionare. De asemenea, este necesară o cooperare strânsă pentru a asigura beneficiile evidente ale creării de terminale intermodale, care să permită dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare în orașe și să contribuie la o mai bună calitate a vieții.

Transportul maritim reprezintă aproximativ 75 % din transportul de mărfuri din UE. Prin urmare, este extrem de important să se găsească un echilibru între aspectele economice, sociale și de mediu, printr-o abordare integrată. Autoritățile portuare și părțile interesate din domeniul transporturilor ar trebui să colaboreze cu autoritățile locale și regionale pentru a regândi legăturile dintre orașe, porturi și modurile de transport.

Alte preocupări care trebuie abordate sunt formarea personalului, perspectivele de angajare, tratamentul inegal între bărbați și femei și schimbările profunde generate de digitalizarea și automatizarea locurilor de muncă. (mp)

CESE și DG ECFIN au organizat o conferință online privind cadrul de guvernanță economică al UE, în contextul dezbaterii publice aferente. Evenimentul a vizat implicarea societății civile în vederea ajungerii la un consens cu privire la viitorul cadrului de guvernanță economică.

Președinta CESE, Christa Schweng, a inaugurat evenimentul afirmând că „pledăm pentru ca, în loc să ne întoarcem la normalitate, să ne îndreptăm către un cadru de guvernanță economică revizuit, reechilibrat și orientat spre prosperitate.” Ea a subliniat, de asemenea, necesitatea de implica toate părțile interesate, inclusiv organizațiile societății civile. Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a luat cuvântul în continuare pentru a afirma că „nu va fi ușor să ajungem la un consens în timp util pentru 2023, dar trebuie să valorificăm această ocazie unică de a ne alinia normele fiscale cu ambiția de a atinge o creștere puternică, durabilă și favorabilă incluziunii în Europa.” Margarita Marques, deputată în Parlamentul European, a prezentat în continuare raportul PE privind revizuirea cadrului legislativ macroeconomic; intervenția a fost urmată de o masă rotundă. Ultima parte a fost dedicată modului în care un cadru reînnoit de guvernanță economică ar putea rezolva problema deficitului de investiții pentru a realiza dubla tranziție. Raportoarea CESE, Dominika Biegon, și-a prezentat avizul din proprie inițiativă pe tema „Redefinirea cadrului bugetar al UE pentru o redresare durabilă și o tranziție justă”. (tk)

Alexander Kleinig este noul director al CESE pentru comunicare și relații interinstituționale. Dl Kleinig și-a început cariera la Parlamentul European, în 1996, ca administrator în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. În 2005, s-a alăturat DG COMM a Parlamentului European în calitate de manager de proiect pentru centrul pentru vizitatori, și, în acest cadru, a lansat și gestionat Parlamentariumul în perioada 2011-2018.

„Sunt impresionat de calitatea dezbaterilor și de profesionalismul personalului Comitetului. Pretutindeni, întâlnesc colegi implicați, mândri de munca lor și entuziaști. De asemenea, sunt sincer impresionat de căldura cu care am fost primit de personalul Direcției D. Aș dori să profit de această ocazie pentru a-i mulțumi predecesoarei mele, dna Eleonora Di Nicolantonio, care a condus această direcție atât de bine până acum.”