EESC info March 2022 | European Economic and Social Committee

Limbi disponibile:

Războiul din Ucraina ne-a readus brusc în memorie obiectivul inițial al creării UE – menținerea păcii de lungă durată pe continent. Din păcate, am uitat cumva acest lucru. La un moment dat, discursul european despre pace nu mai prezenta interes, mai ales pentru tânăra generație. În prezent, reînvățăm că, așa cum spunea Albert Camus, „pacea este singura bătălie care merită purtată” și că trebuie să ne continuăm eforturile de a face schimbări acolo unde este nevoie.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a readus la viață cel mai groaznic coșmar al secolului XX – război pe continentul european. Integritatea teritorială a unei țări este pusă din nou sub semnul întrebării. La aceasta se adaugă riscul de foamete și de genocid. Agresiunea rusă vine în contradicție cu tot ceea ce este „european” și „democratic”, iar Europa nu poate și nu va tolera acest lucru. Pacea este fundamentul Uniunii Europene. Uniunea s-a întemeiat pe puterea legii și nu pe legea puterii.

În urmă cu zece ani, Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru Pace, în semn de apreciere pentru mai mult de 60 de ani de pace, reconciliere și democrație. UE trebuie să rămână și să devină un gardian și mai puternic al păcii și democrației pe teritoriul european și dincolo de acesta.

În prezent, cea mai mare provocare pentru Europa o constituie războiul și consecințele acestuia – migrația, creșterea inflației, creșterea prețurilor la energie și necesitatea militarizării. Însă provocările existente anterior, cum ar fi COVID-19, combaterea schimbărilor climatice sau consolidarea autonomiei strategice a Europei, rămân și ele de actualitate. Trebuie să abordăm toate aceste aspecte și să ajutăm în continuare poporul ucrainean, vecinul nostru. În acest context, salut concluziile summitului informal al UE de la Versailles, care preia recomandările CESE de a înceta imediat acțiunea militară pe teritoriul Ucrainei, de a proteja populația și refugiații din această țară și de a consolida autonomia Europei, în special în sectorul energetic.

Perioada pe care o trăim nu este ușoară, în special deoarece ne resimțim încă în urma pandemiei de COVID-19 și a recentelor restricții de deplasare. Cu toate acestea, trebuie să ne menținem viu spiritul de unitate. Pentru mine un lucru e sigur: o democrație rezilientă își adună forțele și vitalitatea pornind de la ceea ce Grecia numește „demos”, adică poporul, fie că este vorba de angajatori, de lucrători sau de cetățeni în general. Numai în unitate ne vom putea construi viitorul european.

Tocmai am redescoperit ceea ce ne leagă afectiv și ne face să ne asumăm proiectul european, adică lucrul de care începusem să ducem lipsă. El poartă un nume – PACEA!

Christa Schweng
, președinta CESE

Date în agendă

31 martie 2022 - 1 aprilie 2022, Bruxelles (manifestare virtuală)

Europa ta, părerea ta! 2022

31 martie 2022, Bruxelles (manifestare virtuală)

Provocările în materie de sănătate în UE în contextul pandemiei

8 aprilie 2022, Bruxelles

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor cu handicap

7 mai 2022, Bruxelles (manifestare virtuală)

Ziua Europei 2022

Plecând din Ucraina pe drumul către...

Istoria tragică a Ucrainei se desfășoară sub ochii noștri; o putem vedea datorită activității neobosite și eroice a jurnaliștilor, fotografilor și operatorilor de camere care merg acolo unde noi nu putem merge. Unul dintre ei, fotograful polonez Sławek Kaminski, ne-a trimis fotografiile sale de la granița Poloniei cu Belarus, din Rzeszów și Medyka-Shehyni.

Astăzi publicăm primele fotografii de la granița Poloniei cu Ucraina. Vă mulțumim pentru momentele imortalizate în cadrele fotografice.

Invitatul-surpriză

În fiecare lună, în rubrica noastră intitulată „Invitatul-surpriză”, vă invităm să faceți cunoștință cu o personalitate care, prin munca și angajamentul său, reprezintă o sursă de inspirație pentru toți ceilalți. În special curajul său, tăria sa de caracter și hotărârea sa de a acționa sunt exemplare.

Luna aceasta la InfoCESE îi dăm cuvântul lui Sławek Kamiński, fotograf pentru Gazeta Wyborcza, care ne împărtășește impresii despre fotografiile pe care le-a făcut la granița Ucrainei cu Polonia.

Scenele sunt asemănătoare cu cele din alte locuri pentru că ucrainenii trec granițele spre mai multe țări europene: Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Moldova.

Deși este un fotograf experimentat care a văzut tragedii umane în multe rânduri, Sławek Kamiński spune că i s-a pus un nod în gât când a văzut cum mamele și copiii ucraineni, intrând în Polonia pe la Rzeszow, Przemyśl și Medyka-Szeginie, își luau rămas-bun de la soții și tații care se întorceau în țară să lupte.

Istoria tragică a Ucrainei se desfășoară chiar sub ochii noștri și, datorită muncii neobosite și eroice a jurnaliștilor, fotografilor and cameramanilor ca Sławek Kamiński, care merg acolo unde noi nu putem merge, aflăm despre evenimentele de la fața locului și despre soarta tragică a oamenilor prinși într-un război. Datorită lor știm ce se întâmplă și ne mobilizăm pentru a da o mână de ajutor.

Sławek Kamiński este câștigătorul mai multor premii și distincții la prestigioase concursuri de fotografie jurnalistică. A câștigat Marele premiu pentru fotografia anului la concursul „Grand Press Photo 2019”. Cu aparatul său de fotografiat documentează de peste 30 de ani schimbările politice din Polonia. Lucrările sale au fost publicate în majoritatea publicațiilor poloneze și în numeroase publicații și cărți străine. El a participat, de asemenea, la proiecte publicitare majore. Fotografiile sale de știri pot fi vizualizate pe Wyborcza.pl și Reuters. (ll/ehp)

Sławek Kaminski: La graniță

În ziua de sâmbătă 26 februarie 2022, la ora 5 dimineața, am hotărât spontan să pornesc spre graniță, împreună cu un coleg. Invazia Ucrainei de către Rusia începuse deja de două zile.

Astfel de călătorii fac parte din rutina oricărui fotograf cu experiență, însă fiorul de emoție nu lipsește nici de această dată. Conducem un timp pe întuneric, în direcția Przemyśl. La un moment dat, ni se termină benzina. Pe drum – mulți oameni dezorientați și un ușor sentiment de panică.

Reușim să ajungem. Mai întâi, punctul de trecere a frontierei de la Medyka. Ambuteiaj imens, multe mașini parcate. Mulțimi de oameni care-și așteaptă rudele și prietenii.

Iată și primul grup. Am trăit multe în viață, dar ceea ce văd acum face să mi se strângă inima. Mame tinere venind pe jos. Fiecare împinge un cărucior, trage de o valiză sau ține de mână un copil. Sunt ajutate de polițiștii de frontieră polonezi. Emoția este palpabilă.

Totul arată ușor diferit de ceea ce am văzut la cealaltă frontieră, nu cu foarte mult timp în urmă. Aici, nou-veniții sunt primiți cu bucurie și cu lacrimi în ochi. Prietenii sau familia le iau în mașinile lor pe aceste tinere femei. Acum sunt în siguranță. Nu departe – practic la ușa alăturată – s-au adunat o mulțime de cetățeni ucraineni care doresc să se întoarcă în țara lor. Sunt mai ales bărbați. Vor să se lupte cu dușmanul.

Mă îndrept apoi către punctul de trecere a frontierei de la Korczowa. Seara, mă duc la gara Przemyśl și la punctul de primire de la hipermarket.

Și tot așa, timp de trei zile.

De fiecare dată este altfel. Din ce în ce mai mulți refugiați și din ce în ce mai multe persoane care doresc să ajute. Și chiar ajută. Situația pare să fie sub control. Magazinele funcționează, există curent electric și încă se mai poate telefona oriunde. Grămezile de haine și de alimente cresc văzând cu ochii. Totul poate fi de folos mai târziu. Numai veștile de pe front sunt din ce în ce mai cumplite.

Pe drumul de întoarcere ne depășește un lung convoi de vehicule militare. Situația este gravă. În fond, chiar aici, peste graniță, are loc un război – un război adevărat.

Sunt din ce în ce mai mulți refugiați din Ucraina – între timp, numărul lor a depășit de mult un milion.

Cei mai mulți se îndreaptă către orașele mari, unde se adăpostesc în gări, stadioane și centre de primire.

O întrebare adresată...

În coloana noastră „O întrebare adresată...”, dl Javier Doz, membru al CESE, răspunde la o întrebare a CESE Info privind cele mai importante sarcini din 2022 ale Grupului privind semestrul european, al cărui președinte este.

CESE: Sunteți președintele Grupului privind semestrul european. Care sunt principalele sarcini ale Grupului anul acesta?

Javier Doz: Activitatea Grupului privind semestrul european

Grupul privind semestrul european (GSE) are 42 de membri, o președinție formată din trei persoane - vicepreședinți fiind Luca Jahier (Grupul III) și Gonçalo Lobo (Grupul I) – și un secretariat format din trei persoane și condus de Jakob Andersen; grupul se bucură, de asemenea, de sprijinul unei stagiare. Structura sa este completată de 27 de delegații naționale tripartite, formate din alți 39 de membri.

Numele grupului indică foarte bine competențele acestuia și anume, de a analiza guvernanța economică a UE, procedurile și conținuturile acesteia, inclusiv fazele care se desfășoară la nivel național, precum și de a emite avize în acest sens. Din diferitele documente care alcătuiesc pachetele de toamnă și de primăvară ale semestrului european, GSE urmărește îndeaproape Strategia anuală de dezvoltare durabilă și cele două avize (inițial și suplimentar) pe care Comitetul le adoptă în fiecare an cu privire la Strategia anuală de dezvoltare durabilă. Grupul ține cinci reuniuni anuale, dintre care una este o conferință deschisă, care are loc, în general, în luna mai sau iunie.

Actualul mandat al GSE a început în plină pandemie de COVID-19, în condițiile unui răspuns al UE ce implică o schimbare profundă de paradigmă de politică economică față de cea practicată în timpul crizei din 2008-2012: un mix de politici monetare și fiscale expansioniste și planul de redresare în valoare de 750 000 de miliarde EUR, finanțat din datoria europeană. De atunci, activitatea GSE s-a axat pe analiza NextGenerationEU și a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR) aferente. Acest lucru a consolidat rolul delegațiilor naționale ale grupului, care joacă un rol esențial în elaborarea celor două rezoluții care urmează să fie adoptate de CESE cu privire la planurile de redresare. Prima, adoptată în sesiunea plenară a CESE din februarie 2021, s-a axat pe evaluarea implicării organizațiilor societății civile în elaborarea planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR). Evaluarea s-a bazat pe avizul delegațiilor naționale, elaborat pe baza unui sondaj cu cinci întrebări, și pe diverse dezbateri naționale. Rezoluția a criticat faptul că, în pofida dispozițiilor Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), participarea organizațiilor societății civile a fost, în general, scăzută și de calitate inferioară.

În prezent, GSE și delegațiile sale naționale pregătesc o nouă rezoluție, care urmează să fie discutată în cadrul sesiunii plenare din mai și care evaluează conținutul planurilor, impactul acestora asupra economiei și societății și implicarea organizațiilor societății civile în punerea lor în aplicare. De data aceasta, sondajul conține 21 întrebări. Vor fi, de asemenea, luate în considerare concluziile reuniunilor de discuție care au avut loc, ca și cele două conferințe naționale organizate împreună cu CES naționale în cele două țări care vor primi un volum mai mare de fonduri MRR, și anume Spania și Italia. Cadrul de referință utilizat va fi reprezentat de principalele evaluări ale PNRR efectuate de laboratoarele europene de Idei, precum și datele furnizate de Grupul operativ pentru redresare și reziliență (RECOVER) al Comisiei Europene.

După finalizarea lucrărilor de pregătire a celei de a doua rezoluții, activitatea grupului se va concentra pe reforma semestrului european și pe evaluarea nevoilor de investiții, pentru a atinge obiectivele Pactului verde european și, în special, pe cele necesare pentru tranziția justă către o economie verde cu neutralitate climatică în 2050. Reforma procedurilor semestrului european, legată de reforma Pactului de stabilitate și de creștere, va face obiectul discuțiilor în cadrul viitoarei conferințe a GSE, care va avea loc la 3 iunie. Pentru a analiza nevoile de investiții ale Pactului verde, GSE va propune ca Secțiunea ECO, împreună cu Secțiunea NAT, să organizeze o conferință în ultimul trimestru al anului.

În sfârșit, semnalez că consecințele economice ale invaziei Ucrainei de către Rusia și ale sancțiunilor adoptate de UE ca răspuns la această invazie și pentru a face presiuni în vederea recuperării suveranității țării vecine și prietene a UE vor trebui, fără îndoială, să fie abordate de GSE în următoarele luni.

Javier Doz

Președintele Grupului privind semestrul european

La acest punct

La rubrica „La acest punct”, îi invităm pe membrii CESE să evidențieze punctele din aviz pe care le consideră importante. În această ediție, am invitat-o pe dna Ozlem Yildirim să ne explice mizele care decurg din legăturile dintre protecția mediului și drepturile fundamentale.

Ozlem Yildirim: Recunoașterea dreptului la un mediu sănătos ca drept fundamental

Având în vedere că degradarea mediului și schimbările climatice au un impact direct și indirect asupra unei serii de drepturi fundamentale (cum ar fi dreptul la viață, dreptul la sănătate sau dreptul la educație), CESE a abordat pentru prima dată această interconectivitate clară, care riscă să distrugă progresele înregistrate în ultimele decenii în materie de dezvoltare, sănătate globală și reducere a sărăciei.

Raportul de informare pe tema „Protecția mediului ca o condiție prealabilă pentru respectarea drepturilor fundamentale” a oferit prilejul pentru a aborda chestiuni cruciale, printre care dreptul la un mediu sănătos ca drept fundamental. În calitate de autor al acestui raport, aș dori să subliniez faptul că Agenția Europeană de Mediu (AEM) consideră poluarea aerului ca fiind factorul de mediu asociat cu cel mai mare risc pentru sănătate în Europa. Această poluare, care pune grav în pericol sănătatea umană, implică, de asemenea, costuri economice considerabile, deoarece duce la creșterea cheltuielilor medicale, la scăderea productivității, în special din cauza zilelor de lucru pierdute, precum și la scăderea randamentului agricol. În fața acestei situații, salutăm apariția unui nou drept al omului: dreptul la un mediu sănătos, sigur și durabil.

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în jur de 1,2 miliarde de locuri de muncă (40% din locurile de muncă la nivel mondial) depind de un mediu sănătos. Stresul termic va reduce programul de lucru, la nivel mondial, cu 2 % în 2030, ceea ce reprezintă 72 de milioane de locuri de muncă. Poluarea și degradarea mediului vor avea consecințe asupra productivității lucrătorilor, asupra sănătății lor, a veniturilor și securității lor alimentare.

De aceea, raportul precizează că „UE trebuie să acționeze ca un partener de încredere pe scena internațională prin consolidarea și punerea în aplicare a unei legislații care să integreze o abordare cuprinzătoare, bazată pe drepturile omului, a acțiunilor climatice și de mediu, pentru a orienta politicile și măsurile de atenuare a schimbărilor climatice, protejând în același timp drepturile tuturor. În special, UE trebuie să fie coerentă și să acorde mai multă atenție acordurilor comerciale”.

Din tot evantaiul de propuneri ce vizează centrarea acțiunilor din domeniul climei ale UE asupra drepturilor fundamentale, acest raport recomandă, în special, adoptarea unei strategii interdisciplinare precise și coordonate, și insistă asupra necesității de a duce la bun sfârșit procedura de aderare a Uniunii la CEDO. În sfârșit, CESE solicită adoptarea unei legislații europene, cunoscută ca „legea anti-SLAPP (acțiune strategică în justiție împotriva mobilizării publice)”, cu scopul de a combate procedurile judiciare abuzive care vizează reducerea la tăcere a avertizorilor, a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor sau a altor observatori ai vieții publice, astfel încât să se ajungă la un nivel înalt și uniform de protecție în întreaga Europă.

Ozlem Yildirim: membră a CESE și vicepreședintă al grupului „Drepturile fundamentale și statul de drept”

Știrile CESE

Siguranța Europei este condiționată de siguranța și securitatea Ucrainei

În cadrul unei dezbateri spontane, inițiate de președinta CESE, Christa Schweng, în cadrul sesiunii plenare din februarie, membrii Comitetului Economic și Social European au condamnat invadarea nejustificată și neprovocată a Ucrainei de către Federația Rusă. Membrii CESE și-au exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean și au solicitat ca, într-un moment atât de dramatic, să se întreprindă acțiuni ferme și solidare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

În deschiderea dezbaterii, președinta Christa Schweng a subliniat situația critică în care se află Europa și a declarat: „Asistăm astăzi la un act de agresiune la porțile UE. O astfel de acțiune constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a acordurilor internaționale, inclusiv a acordurilor de la Minsk. Gândurile noastre se îndreaptă acum către Ucraina și societatea civilă din această țară, către femeile, bărbații și copiii nevinovați care se confruntă cu acest atac neprovocat și se tem pentru viața lor. Europa trebuie să fie alături de Ucraina și de societatea sa civilă!”, a declarat președinta Christa Schweng.

Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori”, a subliniat că „UE este cu siguranță unită în dorința de a acționa ferm. Am fost în Piața Maidan și îmi amintesc limpede dorința fierbinte a societății civile de acolo de a face parte din Europa, din UE. Ucraina nu poate fi abandonată. Trebuie să fim pregătiți și să plătim prețul cerut de eforturile și acțiunile care se impun”.

Oliver Röpke, președintele Grupului „Lucrători”, a adăugat: „Este momentul să ne exprimăm opoziția față de situația actuală și să spunem clar că Europa nu o va accepta niciodată. Trebuie să fim uniți și să reacționăm în mod adecvat la această agresiune, rămânând alături de poporul ucrainean și exprimându-ne întreaga solidaritate”.

În același spirit și-a exprimat sprijinul și Séamus Boland, președintele Grupului „Diversitate Europa”: „Suntem pe marginea unei prăpăstii și trebuie să ținem legătura cu organizațiile societății civile din Ucraina. Mai presus de orice, UE trebuie să rămână unită și solidară cu vecinii săi”.

Președintele Secțiunii pentru relații externe a CESE, Dimitris Dimitriadis, a declarat că CESE va depune eforturi pentru a acorda sprijin neîntrerupt societății civile ucrainene, prin canalele bine rodate de care dispune, cum ar fi Platforma societății civile UE-Ucraina și prin contactele bilaterale existente. (at)

Politica industrială: sustenabilitatea trebuie să meargă mână în mână cu competitivitatea și autonomia strategică

UE trebuie să reevalueze prioritățile politicii sale industriale în contextul pandemiei și al conflictului de la frontiera estică a Europei. Acesta este mesajul care se desprinde din conferința pe tema „Un viitor sustenabil pentru industria europeană”, organizată de Comitetul Economic și Social European la 4 martie 2022, în cooperare cu Comisia Europeană și Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene.

În alocuțiunea pronunțată la deschiderea conferinței, președinta CESE, Christa Schweng, a subliniat necesitatea unei abordări axate pe cooperare în ceea ce privește configurarea politicii industriale a UE: „Trebuie să cooperăm cu industria, autoritățile publice și interlocutorii sociali pentru construirea unui viitor sustenabil pentru industria UE. În acest proces, nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă.”

Într-un moment în care UE continuă să se confrunte cu consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19, evenimentele dramatice din Ucraina au constituit un șoc pentru întregul continent. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a declarat că „industriile europene trebuie să-și reducă dependența unilaterală. Trebuie, de asemenea, să protejăm piața unică de influența externă, indiferent dacă este vorba despre subvenții străine cu efect de denaturare sau despre tentative de constrângere din partea guvernelor străine.”

Majoritatea vorbitorilor au considerat că conflictul este încă un argument puternic pentru a continua promovarea obiectivelor ecologice, deși unii dintre ei au afirmat că circumstanțele impun regândirea acestor obiective, și au evocat chiar posibilitatea unei reîntoarceri la cărbune în Europa. „Apariția unor noi factori, cum ar fi inflația, datoria, apărarea și energia, modifică complet strategia industrială pe care trebuie să o urmărim. În prezent, trebuie să primeze autonomia strategică și apărarea”, a afirmat deputatul în Parlamentul European Carlo Calenda.

Thomas Courbe, director general pentru întreprinderi în cadrul Ministerului Economiei, Finanțelor și Redresării din Franța, consideră, de asemenea, că tranziția către energia durabilă reprezintă pentru Europa o oportunitate de a-și moderniza bazele industriale. Dubla tranziție trebuie să promoveze condiții echitabile și juste din punct de vedere social pentru crearea de locuri de muncă, în conformitate cu principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă. „Obiectivul ar trebui să fie reducerea la maximum a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu cel mai mic cost socioeconomic posibil”, a adăugat Sandra Parthie, raportoarea CESE pentru avizul pe tema < style="color:blue">„Actualizarea noii strategii industriale”.

În cele din urmă, Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, a reiterat că, în vremuri de tensiuni geopolitice tot mai mari, este esențial să se încurajeze dezvoltarea unei viziuni a Uniunii Europene și a industriilor sale axată pe coeziune. (gb/dm)

Agresiunea îndreptată împotriva Ucrainei impune consolidarea în continuare a proiectului european

Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat o conferință intitulată „Împreună modelăm Europa”. Scopul acestei conferințe, organizate în contextul încheierii Conferinței privind viitorul Europei, a fost de a finaliza activitatea desfășurată până în prezent de Comitet și de a discuta situația actuală, provocările viitoare și ambițiile pentru viitor.

Președinta CESE, Christa Schweng, a lansat dezbaterea, făcând referire la evoluțiile istorice recente din Ucraina și răspunzând la întrebarea introductivă dacă acum este momentul potrivit de a discuta despre viitorul Europei.

„Agresiunea împotriva Ucrainei și a poporului său demonstrează nevoia urgentă de a consolida în continuare proiectul european și valorile fundamentale ale Europei, cum ar fi pacea, libertatea și democrația”, a declarat dna Schweng,

subliniind importanța acestei manifestări care ne permite să luăm pulsul stării actuale și să evaluăm ce s-a întâmplat în ultimele luni.

CESE a desfășurat activități de informare și manifestări în toate statele membre, astfel încât să garanteze o reprezentativitate echitabilă, să implice angajatori, lucrători și întreaga societate civilă organizată și să transmită punctele lor de vedere Conferinței privind viitorul Europei. De asemenea, Comitetul a adoptat o rezoluție pe tema „Idei pentru Europa de mâine” și a publicat câteva idei pe platforma online a Conferinței.

În cuvântul său de încheiere, Clément Beaune, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului francez pentru Europa și afaceri externe, a declarat: „Punerea în aplicare a propunerilor cetățenilor va necesita dezbateri și decizii instituționale, iar CESE va avea rol de gardian, garantând răspunsul la așteptările lor.”

CESE a jucat un rol deosebit de activ în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, mijlocit de grupul său ad-hoc, în calitate de observator la comitetul executiv al conferinței și de membru al adunării plenare. (ks)

Trebuie să parcurgem împreună drumul lung către egalitatea de gen

Conferința pe tema „Femeile pe piața forței de muncă”, organizată de CESE pentru a marca Ziua Internațională a Femeii, a avut loc la 8 martie, în umbra războiului. Participanții au adus un omagiu femeilor ucrainene, extraordinare prin puterea, curajul și reziliența lor.

Conferința pe tema „Femeile pe piața forței de muncă”, organizată de CESE pentru a marca Ziua Internațională a Femeii, a avut loc la 8 martie, în umbra războiului. Participanții au adus un omagiu femeilor ucrainene, extraordinare prin puterea, curajul și reziliența lor.

În discursul său de deschidere, președinta CESE, Christa Schweng, a făcut referire la femeile și fetele ucrainene care sunt obligate să își părăsească țara, expunându-se unui risc crescut de violență.

În aceeași ordine de idei, președinta grupului ad-hoc privind egalitatea, membră a CESE, Maria Nikolopoulou, a subliniat: „Femeile, mamele, soțiile sunt blocate într-o zonă de război, multe dintre ele devin soldați, altele încearcă să scape de atrocitățile atacurilor. Ne alăturăm vocilor societăților civile care solicită încetarea războiului, în toate țările.”

Pandemia de COVID-19 a accentuat și mai mult disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și a cauzat, de asemenea, intensificarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă.

Comisara pentru egalitate, Helena Dalli, a anunțat că Comisia Europeană va prezenta o propunere de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care să fie obligatorie pentru toate statele membre.

În ceea ce privește sectorul inteligenței artificiale, femeile reprezintă doar 16 % din forța de muncă, ceea ce înseamnă că restul de 84 % sunt bărbați, care iau toate deciziile și își asumă conducerea. „Dacă femeile sunt absente din aceste sectoare, înseamnă că întreaga noastră lume nouă va fi modelată de bărbați și e posibil să fie părtinitoare”, a spus dna Schweng. (at)

Premiile ecologice ale UE

În acest an, Comitetul Economic și Social European (CESE) va organiza, împreună cu Comisia Europeană, Comitetul European al Regiunilor (CoR), COPA-COGECA și IFOAM Organics Europe, prima ediție a premiilor ecologice ale UE, care vor recunoaște excelența de-a lungul întregului lanț valoric ecologic, recompensându-i pe cei mai buni și mai inovatori actori ai producției ecologice din UE.

În acest an, Comitetul Economic și Social European (CESE) va organiza, împreună cu Comisia Europeană, Comitetul European al Regiunilor (CoR), COPA-COGECA și IFOAM Organics Europe, prima ediție a premiilor ecologice ale UE, care vor recunoaște excelența de-a lungul întregului lanț valoric ecologic, recompensându-i pe cei mai buni și mai inovatori actori ai producției ecologice din UE.

Premiile ecologice ale UE includ 7 categorii și 8 premii individuale pentru:

cea mai bună agricultoare ecologică și cel mai bun agricultor ecologic;

cea mai bună regiune ecologică;

cel mai bun oraș ecologic;

cel mai bun eco-district;

cel mai bun IMM ecologic;

cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare bio;

cel mai bun restaurant ecologic.

CESE, care promovează de ani de zile o politică alimentară mai durabilă și mai cuprinzătoare în UE, va fi responsabil pentru atribuirea a trei dintre aceste premii: cel mai bun IMM ecologic, cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare bio și cel mai bun restaurant ecologic. Formularul de depunere a candidaturii este disponibil aici.

Candidaturile vor putea fi depuse online în perioada 25 martie – 8 iunie 2022, formularele fiind disponibile aici.

O ceremonie va fi organizată la 23 septembrie 2022, cu ocazia Zilei europene a agriculturii ecologice; în timpul acesteia, laureații își vor prezenta proiectele inovatoare și vor primi un semn de recunoaștere a excelenței lor fără caracter financiar.

Context

Comisia a definit ca obiectiv utilizarea a 25 % din terenurile agricole din UE pentru agricultura ecologică până în 2030. În sprijinul acestui obiectiv, în martie 2021, Comisia a adoptat Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice. Acesta se bazează pe abordarea conform căreia, pentru a stimula producția ecologică și consumul ecologic, este nevoie de o sensibilizare sporită a consumatorilor cu privire la caracteristicile și beneficiile lor. Prin urmare, planul de acțiune include lansarea unor premii anuale ca una dintre strategiile pentru atingerea acestui obiectiv. (mr)

Sesiunea plenară a CESE: A aștepta până când e prea târziu reprezintă cea mai mare amenințare la adresa tranziției climatice

La sesiunea sa plenară din 24 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a prezentat avizul pe tema „«Pregătiți pentru 55»: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică”. CESE a prezentat propuneri concrete pentru a contribui la accelerarea tranziției energetice, astfel încât UE să poată reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030.

La sesiunea sa plenară din 24 februarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a prezentat avizul pe tema „«Pregătiți pentru 55»: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică” CESE a prezentat propuneri concrete pentru a contribui la accelerarea tranziției energetice, astfel încât UE să poată reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030.

Atingerea obiectivelor revizuite pentru 2030, astfel cum se propune în pachetul „Pregătiți pentru 55”, va avea un impact inegal asupra regiunilor, comunităților și oamenilor din întreaga Europă.

Pentru a răspunde acestor preocupări, CESE recomandă Comisiei Europene să realizeze o cartografiere a impactului pe care tranziția îl va avea asupra ocupării forței de muncă și a competențelor în diferitele țări, regiuni și sectoare, inclusiv asupra subcontractanților și asupra lanțurilor valorice din aval.

Trebuie să punem în aplicare un model care să conducă la o economie prosperă, durabilă și competitivă. De aceea, CESE recomandă ca toate propunerile legislative prezentate în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” să facă obiectul unei verificări a competitivității, astfel încât să se înțeleagă bine toate implicațiile asupra întreprinderilor.

Partenerii sociali și principalele organizații ale societății civile joacă un rol important în acest sens și trebuie implicate atât în faza de planificare, cât și în cea de punere în aplicare a pachetului „Pregătiți pentru 55”.

Prin urmare, „CESE sprijină crearea unei comisii tripartite pentru o tranziție justă, în scopul de a permite autorităților regionale, partenerilor sociali și organizațiilor societății civile să participe la punerea în aplicare a planurilor naționale și regionale pentru o tranziție justă”, a subliniat dl Lohan.

Combaterea schimbărilor climatice va avea implicații financiare, sociale și de mediu uriașe. „Acesta este motivul pentru care trebuie să ne asigurăm că pachetul «Pregătiți pentru 55» reprezintă mai degrabă un punct de pornire, decât un obstacol, către o economie europeană cu zero emisii nete până în 2050”, a subliniat dl Mallia. (mr)

Măsurile de combatere a pandemiei au un caracter excepțional și nu trebuie să submineze valorile europene comune

Măsurile de urgență luate de autoritățile publice în circumstanțe extraordinare ar trebui să fie întotdeauna strict proporționale, clar limitate în timp și monitorizate îndeaproape. Adresându-se participanților la sesiunea plenară a CESE din 23 februarie 2022, Christa Schweng, președinta CESE, și Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, au adoptat o poziție fermă.

Măsurile de urgență luate de autoritățile publice în circumstanțe extraordinare ar trebui să fie întotdeauna strict proporționale, clar limitate în timp și monitorizate îndeaproape. Adresându-se participanților la sesiunea plenară a CESE din 23 februarie 2022, Christa Schweng, președinta CESE, și Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, au adoptat o poziție fermă.

Referindu-se la criza provocată de pandemia de COVID-19 și la starea de urgență declarată de numeroase state membre pentru a proteja sănătatea publică, care a generat restricții privind o serie de drepturi și libertăți fundamentale, dna Schweng a declarat: „Pandemia este un test de rezistență pentru societățile noastre și pentru democrațiile noastre. CESE consideră că este esențial ca situația să fie monitorizată îndeaproape din perspectiva drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Am ascultat ce au avut de spus, în special, actorii societății civile în ceea ce privește consecințele și provocările crizei, precum și strategiile de ieșire din criză. UE trebuie să iasă din criza provocată de pandemia de COVID-19 consolidându-și valorile comune.”

Dna Jourová a subliniat că pandemia de COVID-19 a demonstrat elocvent cât de vitale sunt drepturile noastre fundamentale și valorile noastre democratice pentru viața noastră de zi cu zi, arătând totodată că ele nu pot fi considerate de la sine înțelese: „O lecție importantă oferită de criza sanitară a fost că măsurile necesare pentru combaterea pandemiei nu ar trebui luate în detrimentul protecției valorilor democratice și a drepturilor fundamentale. Trebuie să fim vigilenți și să susținem drepturile noastre fundamentale și valorile comune, care ar trebui să se afle în centrul răspunsului nostru la pandemia de COVID-19.”

Poziția CESE privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra drepturilor fundamentale și a statului de drept în întreaga UE și asupra viitorului democrației a fost expusă în avizul prezentat de Grupul privind drepturile fundamentale și statul de drept din cadrul CESE și elaborat de José Antonio Moreno Díaz și Cristian Pîrvulescu. În documentul adoptat în sesiunea plenară, Comitetul subliniază că măsurile speciale de combatere a crizei provocate de pandemia de COVID-19 ar trebui să rămână excepționale și limitate în timp și nu ar trebui să contravină statului de drept sau să pună în pericol democrația, separarea puterilor și drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. (mp)

Tranziția ecologică în domeniul transportului pe apă trebuie să țină seama de sănătatea oamenilor

Ecologizarea transporturilor maritime și fluviale trebuie să țină seama în mod imperativ de sănătatea și calitatea vieții populațiilor care trăiesc și muncesc în apropierea axelor de navigație sau a porturilor. Acesta este principalul mesaj al avizului CESE elaborat de Pierre Jean Coulon și adoptat în sesiunea plenară a Comitetului din luna februarie.

Ecologizarea transporturilor maritime și fluviale trebuie să țină seama în mod imperativ de sănătatea și calitatea vieții populațiilor care trăiesc și muncesc în apropierea axelor de navigație sau a porturilor. Acesta este principalul mesaj al avizului CESE elaborat de Pierre Jean Coulon și adoptat în sesiunea plenară a Comitetului din luna februarie.

În document, CESE abordează dimensiunea societală a aspectelor legate de transportul maritim local și regional, formulând recomandări esențiale pentru viitoarea consolidare a economiei albastre și completând concluziile altor două avize adoptate recent: Inițiativa FuelEU în domeniul maritim (TEN/751) și NAIADES III (TEN/752).

Exprimându-se în marja sesiunii plenare, dl Coulon a declarat: „Avem nevoie de o abordare inovatoare și durabilă, care să combine obiective ecologice și de sănătate. Pentru a atinge obiectivul final, transportul maritim presupune o cooperare strânsă cu toate părțile interesate din sector și de la nivelul lanțului de aprovizionare. De asemenea, este necesară o cooperare strânsă pentru a asigura beneficiile evidente ale creării de terminale intermodale, care să permită dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare în orașe și să contribuie la o mai bună calitate a vieții.

Transportul maritim reprezintă aproximativ 75 % din transportul de mărfuri din UE. Prin urmare, este extrem de important să se găsească un echilibru între aspectele economice, sociale și de mediu, printr-o abordare integrată. Autoritățile portuare și părțile interesate din domeniul transporturilor ar trebui să colaboreze cu autoritățile locale și regionale pentru a regândi legăturile dintre orașe, porturi și modurile de transport.

Alte preocupări care trebuie abordate sunt formarea personalului, perspectivele de angajare, tratamentul inegal între bărbați și femei și schimbările profunde generate de digitalizarea și automatizarea locurilor de muncă. (mp)

CESE afirmă că UE trebuie să treacă la un cadru economic orientat spre prosperitate

CESE și DG ECFIN au organizat o conferință online privind cadrul de guvernanță economică al UE, în contextul dezbaterii publice pe această temă. Evenimentul a vizat implicarea societății civile în vederea ajungerii la un consens cu privire la viitorul cadrului de guvernanță economică.

CESE și DG ECFIN au organizat o conferință online privind cadrul de guvernanță economică al UE, în contextul dezbaterii publice aferente. Evenimentul a vizat implicarea societății civile în vederea ajungerii la un consens cu privire la viitorul cadrului de guvernanță economică.

Președinta CESE, Christa Schweng, a inaugurat evenimentul afirmând că „pledăm pentru ca, în loc să ne întoarcem la normalitate, să ne îndreptăm către un cadru de guvernanță economică revizuit, reechilibrat și orientat spre prosperitate.” Ea a subliniat, de asemenea, necesitatea de implica toate părțile interesate, inclusiv organizațiile societății civile. Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a luat cuvântul în continuare pentru a afirma că „nu va fi ușor să ajungem la un consens în timp util pentru 2023, dar trebuie să valorificăm această ocazie unică de a ne alinia normele fiscale cu ambiția de a atinge o creștere puternică, durabilă și favorabilă incluziunii în Europa.” Margarita Marques, deputată în Parlamentul European, a prezentat în continuare raportul PE privind revizuirea cadrului legislativ macroeconomic; intervenția a fost urmată de o masă rotundă. Ultima parte a fost dedicată modului în care un cadru reînnoit de guvernanță economică ar putea rezolva problema deficitului de investiții pentru a realiza dubla tranziție. Raportoarea CESE, Dominika Biegon, și-a prezentat avizul din proprie inițiativă pe tema „Redefinirea cadrului bugetar al UE pentru o redresare durabilă și o tranziție justă”. (tk)

Noul director al Direcției comunicare și relații interinstituționale din cadrul CESE

Alexander Kleinig este noul director al Direcției comunicare și relații interinstituționale din cadrul CESE. Dl Kleinig și-a început cariera la Parlamentul European, în 1996, ca administrator în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. În 2005, s-a alăturat DG COMM a Parlamentului European în calitate de manager de proiect pentru centrul pentru vizitatori, și, în acest cadru, a lansat și gestionat Parlamentariumul în perioada 2011-2018.

„Sunt impresionat de calitatea dezbaterilor și de profesionalismul personalului Comitetului. Pretutindeni, întâlnesc colegi implicați, mândri de munca lor și entuziaști. De asemenea, sunt sincer impresionat de căldura cu care am fost primit de personalul Direcției D. Aș dori să profit de această ocazie pentru a-i mulțumi predecesoarei mele, dna Eleonora Di Nicolantonio, care a condus această direcție atât de bine până acum.”

Alexander Kleinig este noul director al CESE pentru comunicare și relații interinstituționale. Dl Kleinig și-a început cariera la Parlamentul European, în 1996, ca administrator în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale. În 2005, s-a alăturat DG COMM a Parlamentului European în calitate de manager de proiect pentru centrul pentru vizitatori, și, în acest cadru, a lansat și gestionat Parlamentariumul în perioada 2011-2018.

„Sunt impresionat de calitatea dezbaterilor și de profesionalismul personalului Comitetului. Pretutindeni, întâlnesc colegi implicați, mândri de munca lor și entuziaști. De asemenea, sunt sincer impresionat de căldura cu care am fost primit de personalul Direcției D. Aș dori să profit de această ocazie pentru a-i mulțumi predecesoarei mele, dna Eleonora Di Nicolantonio, care a condus această direcție atât de bine până acum.”

Știri despre grupuri

„Trezirea” unei noi Europe

redactat de Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE

„Nu ne-am trezit cu adevărat până când nu ne îndrăgostim!” scrie, în mod strălucit, Lev Tolstoi în nepieritoarea sa capodoperă „Război și pace”.

Vladimir Putin ar fi trebuit să citească printre rândurile compatriotului său, pentru a înțelege că, deși Europa era, poate, adormită atunci când Rusia a anexat Crimeea, un continent unit al cărui teritoriu a fost devastat de două războaie mondiale nu putea rămâne adormit pe vecie.

redactat de Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE

„Nu ne-am trezit cu adevărat până când nu ne îndrăgostim!” scrie, în mod strălucit, Lev Tolstoi în nepieritoarea sa capodoperă „Război și pace”.

Vladimir Putin ar fi trebuit să citească printre rândurile compatriotului său, pentru a înțelege că, deși Europa era, poate, adormită atunci când Rusia a anexat Crimeea, un continent unit al cărui teritoriu a fost devastat de două războaie mondiale nu putea rămâne adormit pe vecie.

Și așa s-a și întâmplat: Europa s-a îndrăgostit de Ucraina, și s-a trezit la viață. În ultimele zile, am fost martorii unui continent care s-a îndrăgostit de o țară care luptă împotriva unei agresiuni, combate pentru autodeterminarea sa, pentru libertatea sa, pentru valorile sale democratice.

Imediat după ce a început invadarea Ucrainei de către Rusia, UE a adoptat măsuri care erau de neimaginat cu numai câteva luni în urmă. Războiul din Ucraina a scos în evidență umanitatea UE și a cetățenilor săi, care pun libertatea și pacea înaintea interesului și a comerțului.

Cu viteza luminii, UE a adoptat pachetul de sancțiuni cel mai amplu din istoria Uniunii, dând o lovitură sistemului financiar al Rusiei, industriilor sale de înaltă tehnologie și elitei sale corupte. Aceste sancțiuni vor afecta puternic economia rusă și Kremlinul. Ele vor avea însă și un cost pentru economia europeană.

„Trezirea” Europei este vizibilă în tot spectrul politic. Dacă Europa dorește să trăiască în continuare în pace, ea trebuie, în sfârșit, să construiască o politică externă puternică și o politică de apărare comună. Tabuul a dispărut odată cu reîntoarcerea războiului pe continentul nostru.

UE trebuia să-și redescopere dorința de pace pentru a continua să-și construiască viziunea. Putin, mai degrabă decât să divizeze Europa, ne-a unit pe toți în această misiune.

Citiți articolul în întregime la adresa: https://timesofmalta.com/articles/view/the-awakening-of-a-new-europe-stefano-mallia.938838 (dv/kr)

Ziua Internațională a Femeii 2022

Redactat de Maria Nikolopoulou, membră a Grupului „Lucrători” al CESE

Anul acesta, sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii este marcată de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina. Ambele situații arată clar că drepturile femeilor se năruie în perioadele de instabilitate politică, socială și economică.

Redactat de Maria Nikolopoulou, membră a Grupului „Lucrători” al CESE

Anul acesta, sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii este marcată de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina. Ambele situații arată clar că drepturile femeilor se năruie în perioadele de instabilitate politică, socială și economică.

S-a constatat că pierderea locului de muncă s-a resimțit mai grav în rândul femeilor, ele fiind, de asemenea, afectate în mod inegal în ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea privată atunci când au lucrat în regim de telemuncă și că violența domestică a luat amploare în perioadele în care s-au instituit măsuri de izolare. Inegalitățile structurale care existau înainte de pandemie au fost exacerbate.

Războiul redefinește prioritățile, iar lupta pentru supraviețuire a devenit primordială. Femeile, în diferitele lor roluri – mame, îngrijitoare, lucrătoare, luptătoare, refugiate – vor suferi atât fizic, cât și psihologic, iar unica lor opțiune este de a rezista în continuare și de a merge înainte.

Mișcarea sindicală și Grupul „Lucrători” din cadrul CESE au intenția și datoria de a-și manifesta solidaritatea cu toate femeile ale căror șanse de supraviețuire și drepturi sunt acum amenințate. Femeile din întreaga lume trebuie să-și strângă rândurile pentru a restabili pacea și a construi un viitor echitabil și prosper pentru toți!

Organizațiile societății civile din UE-27 fac apel la acțiuni imediate în domeniul climei pentru care să își asume poziția de lider

Redactat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE

La o conferință care s-a desfășurat la Paris, organizațiile societății civile din întreaga Europă au solicitat tranziții juste, echitabile și inclusive în domeniul climei și al energiei, în care să fie implicați cetățenii, organizațiile societății civile și mai ales tinerii.

Redactat de Grupul „Diversitate Europa” al CESE

La o conferință care s-a desfășurat la Paris, organizațiile societății civile din întreaga Europă au solicitat tranziții juste, echitabile și inclusive în domeniul climei și al energiei, în care să fie implicați cetățenii, organizațiile societății civile și mai ales tinerii.

Ele consideră că dialogul, cooperarea și coordonarea la toate nivelurile sunt condițiile premergătoare ale succesului, însoțite de investiții majore în pregătirea planurilor de urgență și în procesul de adaptare la schimbările climatice și la tranziția energetică. Ar trebui sporite resursele financiare sustenabile, însoțite de angajamente ferme ale autorităților publice, întreprinderilor, ale societății civile și ale cetățenilor, precum și de consumul de energie eficient, din surse regenerabile și autohtone, la prețuri abordabile.

Grupul „Diversitate Europa” al CESE a găzduit la 2 martie, la Académie du Climat, conferința în regim hibrid „Schimbările climatice și tranziția energetică”. La conferință s-au abordat aspectele multidimensionale și interdependente ale temei, inclusiv dimensiunea socială și geopolitică, rolul publicității și atitudinile cetățenilor, precum și acțiunile locale, naționale și europene.

Séamus Boland, președintele Grupului „Diversitate Europa” a deschis conferința subliniind caracterul urgent al acțiunilor eficiente și imediate în domeniul schimbărilor climatice și al tranziției energetice, nu în ultimul rând în lumina raportului IPCC a ONU privind schimbările climatice, prezentat în marja conferinței. „Schimbările climatice și tranziția energetică reprezintă un subiect urgent și care ne privește pe toți. Ca și în cazul păcii, este vorba despre viitorul nostru comun. Este vorba despre valorile noastre și despre umanitatea noastră. Din acest motiv trebuie să abordăm subiectul chiar și în aceste vremuri tumultoase.” a spus el.

Dl Boland a pus accentul pe rolul central de catalizator al societății civile în ce privește impulsionarea și menținerea elanului ce vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea în rândul comunităților și cetățenilor. El a subliniat că ...

Informații suplimentare: comunicatul de presă integral privind conferința Grupului „Diversitate Europa” este disponibil la adresa: Organizațiile societății civile din UE-27 cer acțiuni imediate sub propriile auspicii | Comitetul Economic și Social European (europa.eu).

Pentru prezentările tuturor invitaților și pentru galeria foto puteți consulta adresa: Schimbările climatice și tranziția energetică | Comitetul Economic și Social European (europa.eu)

Curând la CESE/Evenimente culturale

Evenimentele culturale ale CESE

Conferința părților interesate din economia circulară (ECESP), ediția 2022 și Ziua internațională a femeii au fost marcate prin expresii culturale diverse.

Conferința părților interesate din economia circulară (ECESP), ediția 2022 și Ziua internațională a femeii au fost marcate prin expresii culturale diverse.

Un spectacol muzical extraordinar a avut loc la 2 martie, cu trio-ul internațional de percuție TrashBeatz, o formație care face muzică utilizând deșeuri (trash). Sloganul lor – „reduce-reutilizează-reciclează deșeurile” – s-a potrivit perfect cu tema Conferinței părților interesate privind economia circulară din acest an. Dacă ați ratat concertul, îl puteți viziona încă online.

CESE a găzduit un spectacol artistic intitulat „...because I am a woman?”, al tinerei și talentatei artiste poloneze Patrycja Alenkuć. Materialul video a prezentat un spectacol de dans, însoțit de povestiri. Conceptul s-a concentrat pe evidențierea rezilienței femeilor, în ciuda faptului că nu li se acordă suficient sprijin, indiferent de vârstă, clasă, țara în care trăiesc, profesia lor sau alți factori. „... because I am a woman?” a fost unul evenimentele principale ale Conferinței CESE privind femeile pe piața forței de muncă, materialul video fiind finalul artistic al manifestărilor zilei. (ck)

„Europa ta, părerea ta!” – ediția 2022

Ediția din 2022 a manifestării dedicate tineretului „Europa ta, părerea ta!” va avea loc în integralitate online la 31 martie și 1 aprilie 2022. „Adevărul despre minciuni. Tinerii în fața provocărilor dezinformării” este subiectul pe care elevii îl vor dezbate.

Ediția din 2022 a manifestării dedicate tineretului „Europa ta, părerea ta 2022!” va avea loc în integralitate online la 31 martie și 1 aprilie 2022. „Adevărul despre minciuni. Tinerii în fața provocărilor dezinformării” este subiectul pe care elevii îl vor dezbate.

Până la data de 25 martie, membrii CESE realizează, în continuare, vizite la școlile selectate din statele membre. Între timp, elevii așteaptă cu entuziasm să participe la acest eveniment la 31 martie și 1 aprilie. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Věra Jourová, se va adresa celor 99 de elevi în timpul sesiunii plenare a tinerilor care va încheia această manifestare, pentru a saluta recomandările formulate de adunarea tineretului și pentru a răspunde solicitărilor politice exprimate de aceasta. Pentru a obține mai mult feedback, urmăriți conturile manifestării „Europa ta, părerea ta 2022!” de pe platformele de comunicare socială, făcând clic pe linkul: https://www.facebook.com/youreuropeyoursay.

Programul este disponibil online. (ck)