CESE info

Comitetul Economic și Social European (CESE) a publicat programul complet al noii sale președinte, Christa Schweng, pentru mandatul său pe perioada 2020-2023. Programul a fost publicat pe internet și este disponibil în toate limbile UE.

Programul dnei Schweng e o viziune îndrăzneață despre o Europă post-COVID-19 mai puternică și mai rezilientă și preconizează o contribuție solidă a CESE la redresarea Europei și la democrația participativă.

Sub deviza „Uniți pentru viitorul Europei”, programul insistă puternic pe unitate, care va fi cheia de boltă a președinției sale, și va lansa un apel pentru reconstruirea CESE, astfel încât să devină mai unit și mai eficient în influențarea procesului de elaborare a politicilor UE.

El stabilește patru priorități care se înscriu în siajul ideii președintei despre o Europă post-pandemie în care cetățenii săi pot prospera și trăi într-o societate deschisă și bazată pe valori.

Prioritatea de căpătâi este o Europă prosperă pe plan economic și care ajută statele membre, întreprinderile, lucrătorii și, în general, pe locuitorii săi să supraviețuiască și să reconstruiască economiile. Tranziția către o economie cu un grad sporit de digitalizare și mai ecologică ar trebui să fie însoțită și de redresare socială.

A doua prioritate este o Europă incluzivă pe plan social care se preocupă ca nimeni să nu fie lăsat de o parte pe parcursul tranzițiilor digitală și ecologică. Este esențială protejarea locurilor de muncă și a veniturilor pentru toți lucrătorii, acordându-se o atenție deosebită grupurilor vulnerabile. Programul stipulează că valorile comune ale UE nu sunt în niciun caz negociabile. Și crearea unei uniuni în domeniul sănătății la nivelul UE este susținută, ca element important al solidarității.

A treia prioritate – o Europă durabilă din perspectiva mediului – recunoaște forța motrice a planului de redresare pentru Europa într-o economie mai ecologică și cu un grad sporit de digitalizare. Pentru ca toate acestea să se întâmple, întreprinderile trebuie considerate însă o parte integrantă a soluției și trebuie încurajate să-și asume un rol activ în conturarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al resurselor.

A patra prioritate este garanția că CESE joacă un rol vital în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, o inițiativă importantă care ar trebui să le dea europenilor sentimentul de apartenență la UE, permițându-le să dezbată teme importante ale UE, cu scopul de a îmbunătăți funcționarea Uniunii. Ca susținător angajat al democrației participative, membrii săi fiind activi pe teren în toate segmentele societății civile din toate statele membre, CESE are ocazia de a-și demonstra valoarea adăugată și de a acționa ca facilitator. (ll)

În cadrul unei conferințe anuale desfășurate integral online la 3 și 4 noiembrie, CESE și-a exprimat hotărârea de a contribui la transformarea Platformei europene privind economia circulară într-o adevărată placă turnantă a efortului colectiv de construire a unei economii circulare în Europa.

Președinta CESE, Christa Schweng, a deschis evenimentul alături de vicepreședintele executiv al Comisiei, Frans Timmermans, cu o analiză retrospectivă a primilor trei ani ai Platformei europene a părților interesate privind economia circulară, ca bază de date a celor mai bune practici și forum de discuții pentru actorii din domeniu, trecând apoi la mandatul actual, care pornește la drum cu noul Plan de acțiune al UE pentru economia circulară.

„Ultimii trei ani au arătat că acesta este modul în care oamenii vor să lucreze împreună", a spus dna Schweng. „Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară, platforma dumneavoastră, este un exemplu excelent de politici și practici bazate pe o strânsă conlucrare.

Vă rugăm, așadar, să faceți în continuare schimb de învățăminte și exemple care pot fi surse de inspirație, fie că e vorba de produse de consum concepute pentru o utilizare circulară, fie de idei inovatoare pentru reducerea și gestionarea deșeurilor, de bijuterii concepute din materiale reciclate, de strategii ale guvernelor naționale privind economia circulară sau de școli care formează generația următoare.

Dacă vă uitați în jur, veți vedea că acțiunea noastră comună pe calea tranziției a început, dar va trebui să facem mult mai mult pentru ca UE să conducă cu adevărat tranziția globală către o economie circulară”.

Dna Schweng a subliniat că economia circulară va fi esențială pentru succesul Pactului verde european, planul emblematic al UE pentru anii următori. Ea a subliniat capacitatea record de creare de locuri de muncă pe care a dovedit-o economia circulară (aproximativ 4 milioane de noi locuri de muncă între 2012 și 2018), într-un moment în care reducerea acestora ne îngrijorează pe toți, precum și necesitatea de a sprijini întreprinderile în realizarea tranziției, în condițiile în care acestea se confruntă cu efectele pandemiei de COVID-19.

Vicepreședintele CESE pentru comunicare, Cillian Lohan, unul dintre inițiatorii platformei, ferm convins de potențialul acesteia, a luat cuvântul în deschiderea celei de-a doua zile a conferinței, subliniind că proiectul a fost și trebuie centrat în continuare pe cooperare:

„Încă de la început, această platformă a avut ca scop colaborarea”, a afirmat dl Lohan. „Este important să privim în urmă – deși este vorba de o istorie foarte recentă –, deoarece ideea unui proiect bazat pe colaborare a existat din prima clipă: urma să realizăm ceva împreună, fără să intrăm în conflict sau în competiție. Iar platforma a funcționat mereu în acest spirit. 

Economia circulară este o tranziție la care participăm cu toții, în strânsă colaborare, părțile interesate aflându-se în prima linie. Astăzi încercăm să ducem mai departe economia circulară, acordând tuturor participanților libertatea de a-și alege modul de acțiune”.

Peste 700 de persoane au participat la acest eveniment de două zile, care a devenit astfel unul dintre cele mai populare subiecte promovate pe Twitter în Belgia.

Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară este o inițiativă comună CESE-Comisia Europeană, care își propune să ofere o „rețea de rețele” pentru a sprijini o tranziție bazată pe contribuția părților interesate. Ea reprezintă un proiect deschizător de drumuri, care a servit ca model unor platforme similare, atât în statele membre ale UE, cât și în SUA.

Rezultatele discuțiilor din cadrul conferinței vor fi disponibile în curând pe site-ul platformei. (dm)

Nevoile specifice ale femeilor și copiilor care se confruntă cu acte de discriminare sau cu obstacole în procesul de integrare nu sunt întotdeauna luate pe deplin în considerare în politicile de integrare ale statelor membre ale UE. CESE a prezentat modalități de remediere a acestor deficiențe într-un aviz exploratoriu prezentat în sesiunea plenară din octombrie.

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a solicitat CESE să pună în dezbatere modalități de facilitare a integrării femeilor, mamelor și familiilor care provin din migrație.

Avizul pe această temă a fost elaborat de fosta membră Indrė Vareikytė și prezentat de raportorul general Ákos Topolánszky în sesiunea plenară din 29 octombrie.

Dl Topolánszky le-a semnalat colegilor săi că mai puțin de jumătate din statele membre au adoptat politici care sprijină în mod explicit femeile și copiii care provin din migrație și care se confruntă cu discriminare și obstacole în procesul de integrare. „Fiind izolate, aceste persoane sunt mult prea des victime ale singurătății și violenței”, a afirmat el. În ceea ce privește soluțiile, dl Topolánszky a subliniat importanța adoptării politicilor de integrare într-un mod holistic, care să înglobeze aspecte legate de incluziunea pe piața muncii, educație, sănătate, justiție și locuințe.

CESE consideră că migranții ar trebui să fie mai bine informați cu privire la obiectivele formării lingvistice și la beneficiile acesteia în viața lor de zi cu zi. Comitetul încurajează să se examineze mai serios în ce măsură Cadrul european comun de referință pentru limbi străine ar putea fi utilizat pentru a raționaliza procesul de formare lingvistică a migranților și pentru a asigura o abordare mai personalizată.

Femeile migrante se confruntă cu forme multiple sau combinate de discriminare în multe domenii ale vieții sociale.
Prin urmare, CESE încurajează statele membre să ratifice Convenția de la Istanbul și solicită tuturor statelor membre să se asigure că femeile migrante care sunt victime ale violenței au același acces ca femeile autohtone la servicii, sprijin și facilități corespunzătoare.

Întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat în mod disproporționat comunitățile vulnerabile, precum femeile migrante aparținând minorităților etnice, CESE încurajează ferm Comisia ca, la elaborarea noii sale inițiative privind integrarea și incluziunea, să ia în considerare învățămintele desprinse din această criză pe întreg teritoriul Uniunii și în interiorul fiecărui stat membru.

În anexă, avizul enumeră o serie de proiecte sociale demne de urmat, care acordă femeilor și copiilor proveniți din migrație sprijinul necesar integrării și formării lingvistice. (ll/tk)

Luând în considerare impactul social și economic dezastruos al crizei provocate de pandemia de COVID-19, CESE a prezentat două avize cu punctele sale de vedere despre actuala criză economică și perspectivele de redresare în UE.

Pe de o parte, Comitetul consideră că propunerile Comisiei privind planul „Next Generation EU” sunt atât binevenite, cât și oportune. Orice întârziere nejustificată în aprobarea și punerea în aplicare a planului riscă să submineze grav redresarea economică a UE.

Pe de altă parte, membrii CESE avertizează că statele membre trebuie să stimuleze investițiile publice și să genereze sinergii cu investițiile private: clauza derogatorie din Pactul de stabilitate și de creștere și o flexibilitate maximă în aplicarea normelor privind ajutoarele de stat ar trebui să se aplice cel puțin până când se va realiza o redresare economică generalizată, iar șomajul va scădea semnificativ.

În termeni generali, UE are nevoie de o mutație către o guvernanță economică axată pe prosperitate și bazată pe solidaritate: revenirea la austeritate ar submina orice beneficii ale inițiativei „Next Generation EU”.

Philip von Brockdorff, raportorul avizului privind Strategia anuală privind creșterea durabilă pentru 2020, a declarat: „CESE consideră că strategia reprezintă o oportunitate pentru a face ca modelul economic dominant să devină mult mai rezilient și mai sustenabil, acordând o pondere egală obiectivelor economice și celor sociale.”

Judith Vorbach, coraportoare a avizului Recomandare privind politica economică a zonei euro, a subliniat: „Pentru a reduce la minimum și a evita efectele grave ale pandemiei de COVID-19 și ale schimbărilor climatice, CESE recomandă o guvernanță economică axată pe prosperitate, intensificarea investițiilor în creșterea durabilă, punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și reformarea politicilor fiscale.”

Cele două avize, adoptate în sesiunea plenară din octombrie 2020, reprezintă contribuția CESE la viitorul pachet al Comisiei Europene privind semestrul de toamnă și la discuțiile interinstituționale care vor urma. Citiți aici întregul comunicat de presă. (na)

La 5 și 6 noiembrie Comitetul Economic și Social European (CESE) și Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) au organizat cel de-al Treilea forum de învățare politică pe tema parcursurilor de actualizare a competențelor. Forumul a reunit parteneri sociali și reprezentanți ai guvernelor și ai societății civile cu relevanță în acest domeniu, care au avertizat că actuala pandemie ar putea accelera și mai mult schimbările de pe piața muncii generate deja de revoluția digitală, sporind relevanța actualizării competențelor și a recalificării.

Participanții la forum au subliniat, prin urmare, caracterul urgent al punerii în aplicare a parcursurilor de actualizare a competențelor – o propunere legislativă adoptată sub formă de recomandare a Consiliului în 2016. Aceasta constituie o componentă a Agendei pentru competențe în Europa, care are ca scop dotarea tuturor europenilor cu competențele necesare participării la piața muncii și valorificării depline a potențialului lor, atât pe plan personal, cât și ca membrii ai societății.

Conform studiilor realizate de Cedefop, în Europa sunt 128 de milioane de adulți care vor trebui să își actualizeze competențele sau să dobândească altele noi pentru a păstra sau obține un loc de muncă potrivit nivelului lor de competențe și abilităților lor. Aceasta este cifra totală cumulată pentru UE-27, Islanda, Norvegia și Regatul Unit, ea reprezentând un procent impresionant – 46,1 % din populație.

„Trebuie să subliniem că ceea ce oferim face parte din setul esențial de competențe, atât pentru lucrători, cât pentru angajatori, dat fiind că vom evolua într-un context inedit. Competențele robuste sunt un factor de promovare a competitivității la nivelul UE și a dezvoltării personale și profesionale a oamenilor,” a declarat președintele Secțiunii pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie a CESE, dl Laurențiu Plosceanu.

„Trebuie să ne asigurăm că orice adult dispune, pe tot parcursul vieții, de oportunități pentru a-și actualiza competențele existente și a dobândi competențe noi, care să-l ajute să traverseze perioadele de incertitudine și să aibă succes în viață și în carieră”, a declarat dl Jürgen Siebel, director executiv al Cedefop, adăugând că sistemele de perfecționare și recalificare ar trebui să țină cont, de asemenea, de nevoile întreprinderilor, acestea fiind un termen important al ecuației prin care se vizează realizarea unor obiective ambițioase.

Cel de-al Treilea forum de învățare politică a analizat atent o serie de experiențe în ce privește conceperea și punerea în aplicare a parcursurilor de actualizare a competențelor în Finlanda, Irlanda și Țările de Jos, unde guvernele au stabilit ținte ambițioase însoțite de strategii cuprinzătoare și au introdus reforme referitoare la sistemele de învățare pe tot parcursul vieții și de învățământ pentru adulți, care deja își arată roadele.

Cu ocazia forumului, participanții au examinat programul guvernului portughez, care a reușit să sporească disponibilitatea învățământului pentru adulți într-o țară în care, în 2016, jumătate din populație nu absolvise ciclul secundar de învățământ. (ll)

Comitetul Economic și Social European (CESE) s-a exprimat în sprijinul promovării unui dialog social eficace în statele membre ale UE, deoarece are un rol-cheie în formarea politicilor economice, sociale și în materie de muncă, creând condiții de viață și de muncă mai bune în întreaga UE. Prin urmare, dialogul este necesar pentru a promova și realiza sustenabilitatea economică.

În avizul său Dialogul social ca pilon important al sustenabilității economice și al rezilienței economiilor, ținând seama de influența unei dezbateri publice animate în statele membre, CESE oferă o imagine de ansamblu a practicilor de dialog social la nivel național, analizându-le prin prisma crizelor din trecut. În plus, avizul explorează modul în care conceptul de dialog social și mai ales formatul său tripartit, la care participă și autoritățile publice, depășește cadrul negocierii colective și cum devine dialogul social un instrument-cheie pentru o bună guvernanță a oricărui proces de schimbare.

Avizul a fost întocmit de fosta membră Vladimíra Drbalová și de actuala membră a CESE Cinzia Del Rio, la solicitarea Președinției germane a UE.

Răspunsul la situații de criză al țărilor care dispun de mecanisme solide de dialog social este mai bun și mai rapid, inclusiv în cazul crizelor de proporții globale, cum este pandemia de COVID-19. Avizul consideră însă și că dialogul social rămâne, în multe țări, fragmentar și are loc doar sporadic sau a fost slăbit, iar autonomia partenerilor sociali a fost subminată.

Avizul cuprinde recomandări pentru gestionarea corectă în viitorul apropiat a situației post-pandemice, între care asigurarea participării active a partenerilor sociali în conceperea și implementarea planurilor naționale de redresare și stimularea unei guvernanțe corporative solide, pe baza dialogului social și a negocierii colective.

Pentru a fi eficient, însă, dialogul social trebuie să-i cuprindă pe partenerii sociali reprezentativi și legitimi, alături de guvernele angajate în acest efort. În plus, este esențial să se respecte autonomia partenerilor sociali și libertatea de asociere, precum și dreptul de negociere colectivă.

Dialogul social european este consacrat de tratatele UE, iar partenerii sociali europeni ar trebui să fructifice toate oportunitățile care li se oferă.

Partenerii sociali trebuie să fie implicați în semestrul european al guvernanței economice și mai ales în elaborarea și implementarea politicilor și reformelor ocupaționale, sociale și, dacă este cazul, economice.

„În cadrul semestrului european, avem nevoie de un mecanism obligatoriu de consultare pentru partenerii sociali. În prezent, dat fiind impactul economic și social al pandemiei, este mai important ca oricând ca partenerii sociali să se implice în elaborarea planurilor de redresare și reziliență, inclusiv a instrumentelor de raportare publică”, a declarat dna Del Rio. (ll)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat Uniunii Europene și statelor membre să adopte o abordare globală în ceea ce privește promovarea diversității și a caracterului incluziv în societățile lor și să intensifice eforturile juridice și politice de combatere a rasismului și xenofobiei, în creștere în Europa.

Dat fiind că numărul atacurilor și al discursurilor de incitare la ură îndreptate împotriva migranților și a minorităților etnice se mărește, iar pandemia actuală accentuează discriminarea structurală cu care aceștia se confruntă, UE trebuie să depună urgent eforturi suplimentare de combatere a acestei tendințe, inclusiv prin promovarea gestionării diversității.

CESE și-a prezentat propunerile pe această temă în avizul său pe tema „Gestionarea diversității în statele membre ale UE”, solicitat de Președinția germană a UE. În pregătirea avizului său, CESE a realizat studii de caz în patru țări – Finlanda, Franța, Italia și Polonia –, ce reprezintă patru părți diferite ale Europei. Rezultatele au fost prezentate în aviz și în anexa la acesta.

Studiile de caz au arătat că lucrătorii migranți erau concentrați în locuri de muncă precare și slab remunerate în toate cele patru țări, cea mai extremă situație fiind în Italia, urmată de Franța, iar Polonia urmând aceeași direcție. Femeile de culoare se confruntă cu cele mai ridicate rate de discriminare sub aspectul ocupării forței de muncă în toate cele patru țări, în comparație cu europenii albi și cu bărbații aparținând acelorași grupuri etnice. În toate cele patru țări, romii rămân minoritatea care se confruntă cu cel mai mare grad de marginalizare.

Avizul a fost elaborat de fostul membru polonez al CESE, dl Adam Rogalewski, și a fost prezentat de dl Carlos Trindade, raportor general, la sesiunea plenară din octombrie.

„Pandemia de COVID-19 exacerbează rasismul structural în Europa. Minoritățile etnice și migranții nu numai că sunt mai expuși bolilor, ci și unui risc sporit de inegalități asociate cu consecințele economice și sociale, având șanse mai mici să fie sprijiniți”, a remarcat dl Trindade.

„Combaterea rasismului structural la nivelul tuturor instituțiilor impune justiție socială pentru minoritățile etnice și pentru migranți”, a subliniat dl Trindade, adăugând că CESE a solicitat UE și statelor membre să își intensifice eforturile juridice și politice de combatere a rasismului și xenofobiei.

În aviz, CESE susține că o bună gestionare a diversității ar trebui să se concentreze asupra tuturor aspectelor legate de activitatea și viața de zi cu zi a migranților și a minorităților etnice. Aceasta vizează modul în care sunt tratați la locul de muncă, educația lor și accesul la serviciile publice, drepturile sociale de care beneficiază și integrarea lor în comunitățile locale. (ll)

La 9 noiembrie, Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI) s-a reunit pentru o dezbatere la distanță privind industria siderurgică a UE. Dezbaterea, prezidată de Pietro Francesco De Lotto, noul președinte al CCMI, s-a axat pe chestiunea supracapacității și a decarbonizării în industria siderurgică internațională. Vorbitorii au abordat provocările cu care se confruntă industria siderurgică europeană: planul de redresare în urma crizei cauzate de pandemia de COVID-19, decarbonizarea proceselor de producție, măsurile de salvgardare ale UE și comerțul.

Oțelul este un bun esențial în toate țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Pandemia COVID-19 a ridicat întrebări cu privire la dependența de lanțul global de aprovizionare, în special atunci când mai multe țări sunt dependente de o singură țară.

Supracapacitatea de producție a industriei siderurgice chineze este o sursă de îngrijorare, deoarece China domină în prezent mai mult de jumătate din piața mondială. În 2018, Statele Unite au adoptat taxe protecționiste, astfel încât economia americană a devenit mai puțin dependentă de materiile importate din China. Aceste măsuri au cauzat în final daune grave pieței UE, deoarece SUA este un client important pentru oțelul produs în UE.

Totodată, națiunile din întreaga lume depun eforturi pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și se lansează un număr tot mai mare de inițiative ce vizează trecerea la o economie circulară.

„Trebuie să asigurăm competitivitatea sectoarelor siderurgice care respectă standardele de mediu necesare acestei tranziții, dar care se confruntă cu concurența altor regiuni ale lumii în care astfel de standarde sunt inexistente sau inadecvate”, a spus domnul De Lotto în încheierea dezbaterii. „Situația este aceeași în ceea ce privește standardele privind condițiile de lucru și drepturile lucrătorilor.”

Prin urmare, CESE solicită condiții de concurență echitabile între producătorii-exportatori europeni și cei din țările terțe. (tk/ks)

A luat naștere o nouă rubrică.

În fiecare lună, vă invităm să descoperiți oaspetele nostru surpriză. Va fi o personalitate binecunoscută din domeniul culturii europene și ancorată în actualitate, care ne va oferi viziunea sa asupra lumii, un suflu proaspăt și ne va deschide noi orizonturi, menite să ne stimuleze imaginația și să ne bucure.

Pentru această primă ediție, invitatul nostru surpriză este Pierre Kroll, caricaturist și desenator al cotidianului belgian Le Soir.

Desenele sale sunt cunoscute pentru simțul umorului și stilul inimitabil cu care comentează, într-un mod original și surprinzător, actualitatea europeană și internațională.

Răspunzând rugăminții de a ne oferi ceva inspirat de evenimente arzătoare de ultimă oră, Pierre Kroll ne-a dăruit cu generozitate desenul de mai jos. (ehp)