CESE info

O dezbatere organizată de CESE cu privire la provocările cu care se confruntă și perspectivele pe care le au IMM-urile din UE a salutat măsurile anunțate în discursul privind starea Uniunii și a examinat propunerile CESE de facilitare a transferurilor de întreprinderi, fără a ascunde însă preocuparea legată de numărul tot mai mare al acestor transferuri. 

La 22 septembrie, în cadrul sesiunii plenare a CESE, a avut loc o dezbatere pe tema „IMM-urile din Europa – provocări și perspective”. La această dezbatere au participat dl David Clarinval, ministrul belgian al IMM-urilor, dna Isabelle Schömann, secretară confederală a Confederației Europene a Sindicatelor, și dna Véronique Willems, secretară generală a SMEunited; cu această ocazie a fost prezentat, de asemenea, un raport al CESE privind transferurile de întreprinderi în UE.

Dl Clarinval a prezentat o imagine eterogenă a situației cu care se confruntă IMM-urile belgiene, evidențiind punctele lor forte – digitalizarea, inovarea, accesul la finanțare – și punctele lor slabe – lipsa de personal calificat, indexarea salarială automată, plățile întârziate. „Piața unică este fundamentală pentru aceste întreprinderi”, a declarat el. „Însă aceasta nu este întotdeauna perfectă, și chiar și în situația actuală, răspunsurile la problemele legate de energie ar putea, în numeroase cazuri, să se limiteze la nivelul național.” El a descris apoi măsurile puse în aplicare de autoritățile belgiene pentru a ajuta întreprinderile să facă față crizei energetice, insistând asupra sistemelor de flexibilitate a plăților. 

Dna Schömann a recunoscut că este bine ca IMM-urilor să li se ofere sprijin în aceste vremuri grele, prin revizuirea ajutoarelor de stat și a politicii în domeniul concurenței. Este adecvat să se investească în educație, perfecționarea competențelor și recalificarea profesională, pentru a ajuta întreprinderile să facă față dublei tranziții verzi și digitale, dar ar fi greșit ca toate întreprinderile, inclusiv IMM-urile, să privească dimensiunea socială a dublei tranziții numai din perspectiva competențelor. La fel ca în cazul crizelor recente, „nu este acceptabil ca întreprinderile, indiferent dacă sunt mari sau mici, să aibă acces necondiționat la fonduri publice. Trebuie impuse condiții sociale pentru menținerea locurilor de muncă – locuri de muncă de calitate care să implice și exercitarea efectivă a democrației la locul de muncă prin informarea și consultarea lucrătorilor. Anticiparea schimbărilor nu este o chestiune care privește doar întreprinderile, aceasta trebuie abordată de întreprinderi împreună cu lucrătorii, astfel încât toată lumea să accepte măsurile puse în aplicare”, a afirmat aceasta.

Dna Willems a salutat noile măsuri anunțate în discursul privind starea Uniunii pronunțat de președinta Comisiei, mai ales stabilirea unor plafoane pentru veniturile obținute de producătorii de energie și pachetul de măsuri de sprijin pentru IMM-urile aflate în dificultate, îndeosebi Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților, având în vedere că „este pur și simplu nedrept ca un faliment din patru să se datoreze întârzierilor la plata facturilor. În cursul mandatului actual, Comisia a lansat numeroase inițiative care vor avea un impact asupra IMM-urilor. Cu toate acestea, nu putem afirma încă că este vorba despre un cadru juridic favorabil acestui tip de întreprinderi”, a afirmat ea, atrăgând atenția asupra elementelor pe care organizația sa le-a identificat ca lipsind din propuneri, în special asupra necesității de a spori eficacitatea Testului IMM și de a ușura sarcina de reglementare: „abordarea bazată pe principiul numărului constant (one-in, one-out) nu este suficientă. Trebuie să adoptăm o abordare care să constea în compensarea oricărei noi sarcini care rezultă din propunerile legislative ale Comisiei prin eliminarea mai multor sarcini existente echivalente în același domeniu de politică (one-in, more-out)”, a subliniat ea. (dm)

În timpul sesiunii sale plenare din luna septembrie, CESE a adoptat un aviz din proprie inițiativă pe tema „Testul UE pentru tineret”. De ani de zile, tinerii cer ca vocile lor să se facă auzite în procesele decizionale. Odată cu adoptarea acestui aviz, CESE devine primul organism al UE care sprijină solicitarea lor privind instituirea unui mecanism de evaluare a impactului viitoarei legislații asupra tineretului.

Comitetul susține că, pentru a obține un impact de lungă durată și a garanta că acțiunile întreprinse continuă și dincolo de Anul european al tineretului, tinerii trebuie să fie implicați în definirea politicilor.

„Tinerii solicită un test al UE pentru tineret”, a afirmat raportoarea avizului CESE, Katrīna Leitāne. „Acest test trebuie introdus pentru a îmbunătăți regulamentele și politicile. Este vorba despre un instrument de analiză a impactului conceput pentru a garanta, grație unui dialog constructiv cu tinerii și propunerii unor măsuri de atenuare, că nicio politică nu va avea niciun impact negativ asupra tinerilor și generațiilor viitoare.”

CESE ia notă de trimiterea la Testul UE pentru tineret cuprinsă în Comunicarea Comisiei Europene pe tema rezultatelor Conferinței privind viitorul Europei. Cu toate acestea, subliniază că propunerea Comisiei nu este în conformitate cu obiectivele propunerii inițiale și nu include stabilirea de contacte semnificative cu organizațiile de tineret și cu experții în politici privind tineretul și nu ține seama, în mod sistematic, de tineret în toate politicile, pentru a lua în considerare impactul pe termen lung al politicilor asupra generațiilor viitoare.

CESE solicită, de asemenea, o cooperare mai strânsă între instituții în vederea alinierii inițiativelor de succes existente, cum ar fi Dialogul UE cu tinerii, „Europa ta, părerea ta!” și Evenimentul tineretului european. În plus, Comitetul prezintă o listă de propuneri menite să promoveze participarea tinerilor în cadrul activităților sale și își propune să introducă în activitatea sa conceptul Testului UE pentru tineret. (gb)

Într-un aviz din proprie inițiativă, CESE propune crearea unui fond de ajustare la schimbările climatice pentru a asigura un răspuns rapid la noile crize climatice și energetice. Acest fond ar completa politicile deja puse în aplicare de UE și ar garanta o utilizare mai eficace a finanțării existente.

De exemplu, deși a oferit un sprijin substanțial statelor membre începând din 2002, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, dotat cu un buget anual de 500 de milioane de euro, nu poate acoperi costurile pe care le implică daunele provocate de catastrofele naturale din 2021. Numai în vestul Europei, costul inundațiilor a fost estimat la 38 de miliarde de euro.

Raportorul avizului, dl Ioannis Vardakastanis, afirmă: „Suntem de părere că acest fond trebuie să constituie un mecanism solid de finanțare care să exploateze fondurile existente ale UE, pentru a răspunde rapid unor situații de urgență și pentru a ajuta la reconstrucția comunităților sinistrate. Este o modalitate foarte ambițioasă de a reconstrui și proteja zonele afectate de crize presante în ceea ce privește clima, energia și mediul.”

Mai mult, criza energetică actuală nu era încă pe ordinea de zi atunci când au fost stabilite bugetul cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 și planul de redresare NextGenerationEU. Fondul ar răspunde într-un mod mai eficace decât mecanismele existente necesității de a investi de urgență în surse alternative de energie. Acest punct este cu atât mai important la ora actuală, când numeroase persoane nu sunt în măsură să își plătească facturile la gaz sau la electricitate.

„Nu suntem suficient de bine pregătiți pentru a face față urgențelor și catastrofelor provocate de schimbările climatice și criza energetică, indiferent dacă este vorba despre volumul finanțărilor sau despre rapiditatea intervențiilor”, a indicat dna Judith Vorbach, coraportoarea acestui aviz. „Instituirea unui fond de ajustare la schimbările climatice ar constitui un instrument important pentru a remedia această situație”. (tk)

Într-un aviz din proprie inițiativă, CESE solicită Comisiei să descrie dispozițiile necesare pentru a extinde taxonomia UE privind sustenabilitatea, astfel încât să includă obiectivele sociale. Comisia este mandatată, prin Regulamentul privind taxonomia, să publice un raport în acest sens, dar până în prezent nu a reușit să facă acest lucru.

„CESE solicită o taxonomie holistică a UE care să includă sustenabilitatea ecologică, precum și cea socială. O taxonomie socială ar contribui la direcționarea investițiilor către obiective sociale”, afirmă raportoarea Judith Vorbach. „Ea ar trebui să constituie un standard de referință și să reflecte un nivel de ambiție mai înalt decât cel prevăzut în legislație”.

Taxonomia UE este un sistem de clasificare care stabilește o listă de activități economice sustenabile din punctul de vedere al mediului care să sporească investițiile sustenabile în sprijinul Pactului verde european.

CESE este de părere că o taxonomie socială ar contribui la contracararea afirmațiilor neadevărate ale întreprinderilor care doresc să atragă investitori responsabili din punct de vedere social, prin furnizarea de informații corecte privind amprenta socială a acestora. O taxonomie socială structurată inteligent poate avea efecte ample în ce privește evitarea așa-numitului social washing (furnizarea de informații neadevărate privind amprenta socială), un concept asemănător celui de green washing (furnizarea de informații neadevărate privind amprenta de mediu)

Kęstutis Kupšys, membru al grupului de studiu, subliniază că sectorul financiar este interesat să discute despre taxonomia socială. „Există cerere de produse financiare sustenabile pe piață, inclusiv destinate sustenabilității sociale”, a spus el. „Dacă nu avem la dispoziție o clasificare clară cu privire la ce se consideră «social», vom pierde din vedere acest aspect al investițiilor durabile.” (tk)

La 26 septembrie, CESE a organizat o conferință privind cel mai recent raport al Comisiei Europene privind statul de drept, pentru a discuta modalități prin care să se asigure că recomandările formulate în raport duc la îmbunătățiri concrete în statele membre

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept include pentru prima dată recomandări specifice fiecărei țări, în următoarele domenii: justiția, corupția, mass-media și sistemul de control și echilibrul puterilor. Progresele au fost inegale în Uniune și există în continuare probleme serioase în mai multe state membre.

„UE ar trebui să utilizeze întotdeauna toate instrumentele sale – inclusiv condiționalitatea bugetară – pentru a reacționa la orice nou atac la adresa democrației, a statului de drept sau a drepturilor omului, de îndată ce acestea apar și oriunde s-ar întâmpla”, a declarat președinta CESE, Christa Schweng, în deschiderea conferinței.

Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a explicat că „în acest an, s-a dovedit din nou că ancorarea unei culturi puternice a statului de drept în UE este fundamentală. Pe măsură ce colaborăm pentru a ajuta Ucraina să își apere suveranitatea și integritatea, nu putem rămâne credibili decât dacă protejăm statul de drept și în interiorul Uniunii Europene.”

Conferința a oferit și ocazia de a prezenta al doilea raport de sinteză elaborat de Grupul „Drepturile fundamentale și statul de drept” (DFSD) al CESE, care cuprinde o sinteză a vizitelor de țară desfășurate de Grupul DFSD în Danemarca, Germania, Irlanda, Republica Cehă, Spania, Cipru și Lituania în 2020 și în 2021. Cristian Pîrvulescu, președintele Grupului DFSD, a explicat că „deși sistemele democratice din țările vizitate au arătat, în general, un nivel bun de reziliență, a rezultat mai clar ca niciodată că este indispensabil să se dispună de garanții și de un sistem eficient de control și echilibru, care include rolul de gardian jucat de societatea civilă.”

În observațiile sale finale, Edita Hrdá, reprezentantă permanentă a Republicii Cehe pe lângă UE, a subliniat importanța societății civile: „Societatea civilă este capabilă să dea viață drepturilor omului. Promovarea statului de drept este o sarcină permanentă, care necesită nu numai cooperarea noastră, ci și vigilență constantă.” (gb)

La 23 septembrie, Comitetul Economic și Social European a anunțat câștigătorii primei ediții a Premiilor UE pentru produse ecologice, organizată în colaborare cu Comisia Europeană și alți parteneri pentru a răsplăti excelența în cadrul lanțului valoric ecologic european.

Iată câștigătorii:
•    Cel mai bun IMM procesator de alimente ecologice: Goodvenience.bio GmbH – Magdala, Turingia, Germania
•    Cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare: La ferme à l’arbre de Liège – Lantin, Liège, Belgia
•    Cel mai bun restaurant cu produse ecologice: Lilla Bjers HB – Visby, Insula Gotland, Suedia

Câștigătorii tuturor categoriilor au fost anunțați în timpul unei ceremonii speciale care a avut loc la sediul Comisiei Europene pentru a marca Ziua europeană a produselor ecologice, găzduită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Președinta CESE, Christa Schweng, a spus: „CESE este de mulți ani vârful de lance în favoarea unei politici alimentare mai durabile și mai cuprinzătoare în UE”. Prin urmare, suntem foarte mândri să fim coorganizatori ai acestor premii, contribuind la sensibilizarea cu privire la potențialul sectorului ecologic de a contribui la realizarea unor sisteme alimentare mai durabile”.

„Câștigătorii de astăzi au demonstrat cum lucrează în fiecare zi pentru a realiza tranziția către sisteme alimentare mai sustenabile și mai echitabile”, a spus Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului (NAT) a CESE.

Premiile au fost lansate în cadrul angajamentului asumat de Comisie în planul său de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice și au ca scop recunoașterea excelenței de-a lungul întregului lanț alimentar ecologic, de la fermă la restaurant. (ks)

În cadrul sesiunii plenare din septembrie, CESE a adoptatun aviz din proprie inițiativă privind tehnologiile de decarbonizare a industriei.

Adoptarea Legii europene a climei a stabilit un obiectiv ambițios de reducere a emisiilor pentru 2030, și a confirmat obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050. Pentru îndeplinirea acestor obiective ar fi nevoie de utilizarea tehnologiilor de eliminare a dioxidului de carbon (EDC). Cu cât mai lente și mai puțin stringente sunt reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră, cu atât mai mare va fi dependența de aceste tehnologii pentru a realiza obiectivele Acordului de la Paris.

„Decarbonizarea va necesita o profundă transformare a activităților industriale pe o perioadă de 30 de ani”, a afirmatAndrés Barceló Delgado, raportorul avizului. „Deși există deja multe tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, avansul în aceste domenii este încă limitat. Avem nevoie de foi de parcurs tehnologice ambițioase pentru a extinde și a implementa pe scară largă aceste tehnologii revoluționare, iar UE trebuie să promoveze inovarea prin intermediul fondurilor pentru climă și inovare”, a adăugat el.

În funcție de momentul în care vor fi introduse, tehnologiile EDC pot servi la atingerea a două obiective: i) să accelereze atingerea unui nivel net de emisii egal cu zero prin compensarea celor din sectoare unde ele sunt mai greu de redus, sporind – ca atare – creșterea probabilității de a rămâne în limitele de temperatură urmărite; sau ii) să aducă încălzirea globală sub pragurile stabilite după un vârf de temperatură superior acestora (după o depășire).

‚‚Dezvoltarea tehnologiilor și educarea, alături de reconversia profesională a forței de muncă, sunt vitale pentru tranziția verde în industria producătoare. Dialogul social atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre și la nivel regional ar trebui să sprijine sensibilizarea, acceptarea și sprijinirea unei tranziții verzi și juste în industrie. Consolidarea capacităților și proiectele de definire a competențelor-cheie vor fi esențiale pentru asigurarea unei tranziții industriale eficace, care să nu neglijeze pe nimeni”, a afirmat Monika Sitárová, coraportoarea avizului. (ks)

Într-un aviz recent, CESE sprijină planul REPowerEU al Comisiei Europene de a nu se mai utiliza în UE gaze și petrol rusești, dar subliniază că multe dintre problemele care sunt abordate în prezent în regim de urgență ar fi putut fi evitate sau eliminate dacă s-ar fi redus, cu mult în urmă, dependența de importurile de energie și dacă s-ar fi finalizat piața energiei, așa cum CESE solicită de ani de zile.

În avizul adoptat în sesiunea plenară din septembrie și elaborat de Stefan Back, Thomas Kattnig și Lutz Ribbe, Comitetul a subliniat că, dacă nu se găsesc soluții adecvate, efectele economice și sociale combinate ale crizei actuale vor pune sub presiune sistemul democratic al UE. Trebuie puse în aplicare măsuri imediate pentru a asigura securitatea aprovizionării la un cost „cât mai accesibil posibil” atât pentru consumatori, cât și pentru industrie, care suportă consecințele actualei crize a prețurilor, pentru a evita apariția unor tulburări sociale.

CESE consideră că REPowerEU este un pas în direcția potrivită, dar avertizează că aceste măsuri de urgență nu trebuie să conducă la noi dependențe și nu ar trebui să afecteze eforturile de realizare a neutralității climatice cât mai curând posibil.

Comisia ar trebui să elaboreze o strategie geopolitică privind importul de energie, ținând seama de problematica energetică și climatică urgentă, înainte de a încheia parteneriate cu țări nedemocratice sau instabile din punct de vedere politic.

Din punctul de vedere al Comitetului, nevoia urgentă de a garanta aprovizionarea necesită flexibilitate în ceea ce privește utilizarea temporară a combustibililor fosili și a combustibililor cu emisii scăzute. (mp)

UE trebuie să abordeze criza climatică printr-o abordare triplă: mobilizarea finanțării, implicarea cetățenilor săi și a sectorului privat și exercitarea unui leadership politic ferm. Acesta este mesajul transmis de un aviz din proprie inițiativă al CESE, adoptat în sesiunea plenară din septembrie.

Avizul elaborat de Thomas Kattnig și Lutz Ribbe aduce argumente care arată că, pentru a răspunde cererii tot mai mari de energie electrică și a atinge obiectivele climatice, UE trebuie să investească mai mult în sisteme energetice inteligente și regenerabile și în infrastructura de stocare și că toată lumea trebuie să-și aducă propria contribuție.

Conform organizației Eurelectric (Federația industriei europene de electricitate), UE trebuie să dubleze investițiile în rețeaua de energie electrică, pentru a ajunge la 55 miliarde EUR anual, și să majoreze la 75 miliarde EUR/an fondurile pentru a crea capacități de producție nepoluante.

„Avem nevoie de investiții publice masive pentru a realiza tranziția energetică și obiectivele climatice. Este esențial să se asigure securitatea aprovizionării, să se combată sărăcia energetică, să se mențină prețuri accesibile și să se creeze locuri de muncă”, a spus dl Kattnig.

În ceea ce privește organizarea viitoare a sistemelor și infrastructurii energetice, CESE sprijină intenția Comisiei de a ameliora organizarea pieței energiei electrice și favorizează net evaluări ale pieței care să analizeze comportamentul tuturor potențialilor actori. „Pentru a concepe o piață funcțională a energiei, pentru Comisie este esențial să evalueze avantajele și dezavantajele naturii publice sau private a structurii de proprietate și/sau ale finanțării private a infrastructurii energetice”, a declarat dl Ribbe.

Pentru finanțarea investițiilor în infrastructură, CESE recomandă taxarea profiturilor excepționale ale întreprinderilor energetice și aplicarea „regulii echilibrului bugetar” oricăror proiecte legate de independența energetică. (mp)

În cadrul unei dezbateri cu vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas, în cadrul sesiunii sale plenare din septembrie, CESE a îndemnat Comisia să dea dovadă de ambiție în punerea în aplicare a noii strategii europene în materie de îngrijire. CESE a pus accentul pe lucrătorii din domeniul sănătății și pe competențele, educația și condițiile de muncă ale acestora și a identificat consolidarea încrederii ca o condiție prealabilă pentru succesul spațiului european al datelor privind sănătatea.

În cadrul sesiunii sale plenare din 22 septembrie, CESE a organizat o dezbatere privind inițiativele politice ale UE în domeniul sănătății cu vicepreședintele Comisiei Europene și comisarul pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas.
Președinta CESE, Christa Schweng, a declarat: „CESE sprijină toate inițiativele UE de creare a unei uniuni europene a sănătății și de creștere a rezilienței și a gradului de pregătire pentru orice amenințări viitoare”.

„Suntem hotărâți să demonstrăm că sănătatea nu este doar o politică, ci și felul nostru de a fi; aceasta face parte din modelul societății deschise pe care o susținem și din modul nostru de viață european”, a subliniat dl Schinas.

În calitate de primă instituție a UE care a solicitat crearea unei uniuni europene a sănătății, CESE a adoptat avize cu privire la două dintre inițiativele recente ale Comisiei în domeniul sănătății, menite să asigure accesul fiecărui european la asistență medicală la prețuri accesibile și de înaltă calitate.

În ceea ce privește propunerea spațiului european al datelor privind sănătatea (EHDS) CESE consideră că ea reprezintă o ocazie excelentă de a oferi persoanelor posibilitatea de a-și accesa și controla datele medicale cu caracter personal. UE și-a exprimat sprijinul pentru o campanie de comunicare publică la scară largă pentru a-i ajuta pe cetățeni să înțeleagă beneficiile procesului de partajare și să aibă încredere în sistem.

„Încrederea va fi esențială. Cetățenilor trebuie să le fie ușor să își utilizeze datele, atât în ceea ce privește îmbunătățirea serviciilor publice, cât și posibila folosire a acestor date pentru a combate bolile și a dezvolta soluții inovatoare de către cercetători”, a declarat raportorul avizului, Gonçalo Lobo Xavier.

De asemenea, CESE a adoptat un aviz pe tema „Strategia privind forța de muncă și îngrijirea în domeniul sănătății”, în care a solicitat o strategie ambițioasă de îngrijire centrată pe oameni, care să poată îmbunătăți asistența medicală și îngrijirea pe termen lung în întreaga UE, asigurând standarde de calitate egale în toate statele membre sau în orice regiune din fiecare țară. Se propune lansarea unei garanții europene pentru îngrijire pentru a asigura că toți cei care trăiesc în UE au acces la servicii de îngrijire la prețuri accesibile.

„Sistemul de îngrijire este un test decisiv pentru modul nostru de viață european, care trebuie să fie just din punct de vedere social și favorabil incluziunii”, a declarat raportorarea avizului, Zoe Tzotze-Lanara.

Danko Relić, coraportor al avizului, a subliniat necesitatea unei forțe de muncă educate, calificate și motivate în domeniul sănătății. „Lucrătorii din domeniul sănătății trebuie să beneficieze de condiții bune de muncă. Ei trebuie să fie remunerați în mod adecvat și să aibă un program de lucru decent, să se bucure de un bun echilibru între viața profesională și cea privată și să dispună de garanții privind sănătatea și siguranța la locul de muncă!”, a subliniat dl Relić. (ll)

Având în vedere că numărul gospodăriilor din UE care nu sunt în măsură să-și încălzească locuințele va continua probabil să crească și că inflația anuală a prețurilor la energie depășește deja 40 %, CESE îndeamnă UE și statele membre, într-un aviz recent, să pună în aplicare măsuri urgente de prevenire și combatere a sărăciei energetice.

CESE îndeamnă Uniunea Europeană și statele membre să facă din asigurarea accesului egal la energie și securitatea aprovizionării cu energie la costuri accesibile o prioritate absolută.

Într-un aviz pe tema „Combaterea sărăciei energetice și reziliența UE”, adoptat în sesiunea sa plenară din septembrie, CESE a recunoscut importanța acordată sărăciei energetice în cadrul inițiativelor recente ale Comisiei Europene, precum pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, punerea în aplicare a Pactului verde european și a „Valului de renovări ale clădirilor”. Cu toate acestea, Comitetul a avertizat că, fără o implementare rapidă, fără angajamente ferme și fără măsuri concrete din partea statelor membre, aceste inițiative nu vor fi suficiente pentru a aborda actuala criză.

„Ar trebui să existe o abordare comună pentru a înțelege și soluționa problema sărăciei energetice la nivelul UE”, a declarat Ioannis Vardakastanis, raportorul avizului. „Această abordare ar putea duce eventual la o definiție comună. În același timp, ar trebui să lăsăm la latitudinea fiecărui stat membru găsirea unor soluții adaptate. Ele trebuie să garanteze că persoanele cele mai vulnerabile nu sunt lăsate fără sprijin.”
Măsurile de la nivel național care vizează atenuarea efectelor negative ale creșterii prețurilor asupra celor mai vulnerabile grupuri ar trebui să includă sprijin financiar direct și politici sociale sau stimulente și sprijin pentru a reduce consumul de energie, în funcție de circumstanțele specifice de la nivel național sau local.

Pentru a garanta o abordare cu adevărat globală, CESE a solicitat să se creeze o coaliție amplă și ambițioasă pentru a aborda sărăcia energetică, iar acțiunile coaliției să fie dezvoltate ulterior în cadrul unei strategii a UE. Obiectivul urmărit ar trebui să fie reducerea la minimum a sărăciei energetice până în 2030 și eliminarea ei în totalitate pe termen lung.
Alături de instituțiile UE, coaliția ar trebui să includă organizații ale societății civile, inclusiv pe cele care reprezintă categoriile de populație cele mai expuse riscului de sărăcie energetică. Autoritățile locale și regionale ar trebui să fie, la rândul lor, implicate.

CESE a subliniat, de asemenea, importanța investițiilor în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică, precum și în renovarea la scară largă a clădirilor. Statele membre, în colaborare cu autoritățile locale și regionale, ar trebui să acorde prioritate unei renovări aprofundate care să ducă la economii de energie de peste 60 %. Pentru ca acest lucru să fie fezabil, este nevoie, în mod evident, de un volum important de investiții private. (ll)

CESE a emis recent un aviz favorabil cu privire la orientările Comisiei Europene pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, considerându-le adecvate, întrucât abordează cele mai urgente probleme de pe piața forței de muncă.

Într-un aviz adoptat în sesiunea sa plenară din septembrie, CESE a subliniat că situația geopolitică actuală, tot mai incertă – care riscă să aibă un impact negativ asupra economiei UE, provocând o inflație ridicată, recesiune și reducând puterea de cumpărare – necesită o intervenție decisivă a statelor membre, care ar trebui să depună eforturi în vederea realizării unei piețe unice cu adevărat integrate și să ajute IMM-urile să se extindă.

„În opinia noastră, dat fiind că deficitul de forță de muncă este din nou în creștere, ar trebui puse în aplicare măsuri eficace pentru a încuraja partenerii sociali să abordeze nevoile în materie de competențe la nivel național, cu acțiuni adaptate la fiecare sector și la situațiile locale. Dobândirea aptitudinilor și a competențelor relevante este tot mai importantă, atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi”, a declarat Mariya Mincheva, raportoarea avizului, în timpul sesiunii plenare.

În opinia CESE, partenerii sociali ar trebui să joace un rol mai important în conceperea și punerea în aplicare a reformelor și politicilor sociale, economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv prin consolidarea propriilor capacități.

Una dintre provocările cele mai importante este reducerea ratei de inactivitate, iar sprijinul specific este deosebit de important pentru șomerii de lungă durată, afirmă CESE în avizul său. Avizul a acordat o atenție deosebită fenomenului sărăciei persoanelor încadrate în muncă și necesității unor instrumente de politică precum salariile decente, inclusiv salariile minime adecvate, și stimulentele financiare bine concepute și temporare, însoțite de măsuri specifice și eficace de calificare și perfecționare.

Politicile menite să vină în sprijinul tinerilor, persoanelor cu handicap și celorlalte grupuri vulnerabile de pe piața forței de muncă ar trebui și ele consolidate.
În 2022, Comisia Europeană a propus o serie de modificări ale politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Acestea reflectă inițiativele recente și adaugă noi elemente legate de invadarea Ucrainei de către Rusia. CESE a salutat accentul pus de Comisie pe mediul post-COVID, cu obiectivul de a asigura o creștere durabilă.

Orientările modificate se axează pe o serie de aspecte precum stimularea cererii de forță de muncă; îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, dobândirea de aptitudini și competențe pe tot parcursul vieții; îmbunătățirea funcționării piețelor forței de muncă și a eficacității dialogului social și promovarea egalității de șanse pentru toți. (ll)