CESE info

CESE va recompensa un maximum de cinci proiecte dedicate climei, reflectând contribuția inestimabilă a societății civile la realizarea neutralității climatice.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a lansat apelul la candidaturi pentru Premiul pentru societatea civilă 2021. Politicile climatice sunt tema acestui an, iar CESE va selecta câștigătorii dintre inițiativele creative și inovatoare care vizează promovarea unei tranziții echitabile către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice.

Candidaturile pot fi depuse de toate organizațiile societății civile înregistrate oficial în Uniunea Europeană și care acționează la nivel local, regional, național sau european. Premiul este deschis și persoanelor fizice care își au reședința în UE. Inițiativele și proiectele trebuie să se desfășoare în UE pentru a fi eligibile.

Proiectele trebuie să fi fost deja puse în aplicare sau să fie în curs de desfășurare.

Termenul de depunere a candidaturilor este 30 iunie 2021, ora 10:00 (ora Bruxelles-ului).

Premiile, cu o valoare totală de 50 000 EUR, vor fi împărțite între maximum cinci câștigători. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc probabil în cadrul sesiunii plenare a CESE din 8 și 9 decembrie 2021 de la Bruxelles, în funcție de situația sanitară.

Fiind prima instituție a UE care a dat cuvântul Gretei Thunberg în primele zile ale mișcării mondiale de grevă pentru climă, „Fridays for Future”, CESE a fost dintotdeauna un fervent apărător al măsurilor ascendente în domeniul climei și a subliniat întotdeauna importanța organizațiilor și a persoanelor de pe teren în realizarea tranziției către neutralitatea climatică. Rolul lor este esențial, contribuind la o schimbare a normelor și a comportamentelor, la ecologizarea economiei pe plan local sau stimulând tranziția către societăți cu emisii nete egale cu zero la nivel local sau regional.

Prin activitatea sa, CESE a subliniat în repetate rânduri că succesul Pactului verde european – în temeiul căruia UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050 – depinde de acțiunile și de angajamentul tuturor părților interesate. Una dintre inițiativele-cheie ale Pactului verde european – Pactul climatic european – trebuie să se concentreze pe încurajarea cetățenilor de a deveni mai curând o parte a soluției decât a problemei, capacitându-i pentru a schimba sistemele care ne-au condus la criza climatică.

Dedicând premiul său emblematic acestui subiect de maximă importanță, CESE dorește să onoreze și să prezinte eforturile depuse până în prezent de societatea civilă în domeniul climei. Premiul urmărește, în același timp, să încurajeze proiectele în curs și să le inspire pe cele noi, subliniind astfel contribuția pe care organizațiile societății civile și cetățenii o pot aduce la Pactul verde european.

Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să acopere cel puțin unul dintre aspectele enumerate în comunicatul nostru de presă, disponibil aici.

Prezentarea completă a cerințelor și formularul de candidatură online sunt disponibile pe site-ul internet al CESE: http://www.eesc.europa.eu/civilsocietyprize/ (ll)

Comitetul Economic și Social European (CESE) intenționează să joace un rol activ în eforturile europene comune de a transpune în acțiune principiile Pilonului european al drepturilor sociale și de a construi o Europă mai echitabilă și mai prosperă pentru toți.

Reprezentanții CESE care au participat la conferința la nivel înalt din cadrul Summitului social de la Porto – organizat de Președinția portugheză la 7 mai – au reafirmat angajamentul Comitetului de a promova reconstrucția economică și socială, plasând oamenii în centrul politicilor.

CESE va colabora cu celelalte instituții ale UE, cu statele membre și cu cetățenii, pentru a atinge obiectivele stabilite în Planul de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale. Printre obiective se numără stimularea oportunităților de încadrare în muncă, consolidarea educației și reducerea sărăciei și a excluziunii sociale.

„Prin acțiunile noastre putem contribui la redresarea Europei; dar putem da dovadă de și mai multă ambiție și să contribuim la prosperitatea ei!” Pentru ca acest lucru să devină realitate, ar trebui să creăm condițiile pentru ca prosperitatea UE să genereze locuri de muncă”, a declarat președinta CESE, Christa Schweng. „Ar trebui, de asemenea, să ne asigurăm că toți cetățenii sunt sprijiniți și că pot să dobândească competențele relevante pentru viață și muncă, astfel încât să poată privi viitorul cu încredere. Puteți conta pe angajamentul nostru de a demonstra că UE și statele membre pot să acționeze împreună cu cetățenii, în scopul bunăstării acestora, fără a lăsa pe nimeni în urmă.”

Delegația CESE la summit i-a inclus, pe lângă președinta Comitetului, pe președinții celor trei grupuri ale CESE: Stefano Mallia (Grupul „Angajatori”), Oliver Ropke (Grupul „Lucrători”) și Seamus Bolland (Grupul „Diversitate Europa”).

Delegația CESE a participat la sesiunile de lucru din cadrul summitului, grupate în jurul subiectelor legate de obiectivele propuse în planul de acțiune: 1) munca și ocuparea forței de muncă; 2) competențele și inovarea; 3) statul social și protecția socială.

Ancorat ca moment crucial al Președinției portugheze a UE, Summitul social de la Porto a reunit pentru prima dată partenerii sociali, alături de instituțiile UE, cu scopul de a ajunge la un acord privind viitorul Europei sociale.

Conferința la nivel înalt s-a concentrat pe modalitatea optimă de punere în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat de UE în cadrul Summitului de la Göteborg din 2017. Pilonul european al drepturilor sociale conține un set de 20 de principii care ar trebui să contribuie la construirea unei Europe mai puternice, mai echitabile și mai favorabile incluziunii, care să ofere șanse egale tuturor cetățenilor săi. (ll)

Declarația președintei CESE, Christa Schweng, cu ocazia lansării Conferinței privind viitorul Europei

Cu ocazia zilei în care se dă startul Conferinței privind viitorul Europei, îi încurajez pe cetățeni să ia parte la această inițiativă istorică. Aș dori, de asemenea, să fac apel la factorii de decizie politică să se asigure că valorificăm la maximum ceea ce au de spus cetățenii.

Conferința reprezintă un exercițiu unic de democrație participativă. Pentru a fi încununată de succes, ea trebuie să se concentreze pe obținerea unui angajament ascendent. Trebuie să ne adresăm oamenilor de pe stradă, din fiecare colț al UE, și să ascultăm ce au de spus. Trebuie să-i facem să participe în egală măsură pe cei care sunt deja convinși și pe cei care ezită în ceea ce privește UE.

Însă a da ascultare cetățenilor reprezintă doar prima etapă. Ideile exprimate cu ocazia manifestărilor din cadrul Conferinței ar trebui să se traducă în recomandări concrete de acțiune pentru UE. Sunt de părere, de asemenea, că ar trebui adoptată o abordare realistă a dezbaterilor. Este mai bine să se ajungă la concluzii mai puțin ambițioase, dar care să fie acceptabile pentru toată lumea, decât să se lanseze dezbateri filozofice la nivel înalt care nu duc la niciun acord.

Mai mult, progresele trebuie să fie măsurabile. Sunt în favoarea creării unui „tablou de bord” prin intermediul căruia cetățenii să poată urmări măsurile care decurg în urma Conferinței. Cetățenii trebuie să poată avea o imagine clară a situației actuale și trebuie să dispună de un calendar în ceea ce privește subiectele abordate. Instituțiile trebuie să explice motivele pentru care dau curs sau nu anumitor propuneri.

Europa de mâine are nevoie de idei noi, pozitive. Trebuie să demonstrăm că Europa este un loc minunat, unde se poate trăi în condiții de prosperitate, unde tuturor li se oferă șansa de a trăi viața pe care o doresc și unde se respectă valorile stabilite de comun acord. Cetățenii americani sunt mândri de visul lor american; cred că a sosit momentul ca europenii să înceapă, în sfârșit, să se bucure de propriul lor mod de viață și să-l aprecieze, valorând beneficiile pe care acesta le implică.

CESE va continua să contribuie activ la Conferință, prin manifestările pe care le organizează și prin mobilizarea organizațiilor societății civile din întreaga Europă. Sperăm că vocea noastră va fi auzită cu claritate. Dacă dorim într-adevăr ca cetățenii să se identifice din nou cu proiectul european, societatea civilă ar trebui să se afle la cârmă.

La 28 aprilie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat un schimb de opinii cu comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, privind Planul de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS) și Summitul social de la Porto, în cadrul căruia planul urma să fie discutat la cel mai înalt nivel.

În timpul dezbaterii, care a avut loc în cadrul sesiunii plenare online a CESE, Comitetul a prezentat și adoptat, de asemenea, o rezoluție privind contribuția sa la Summitul de la Porto, intitulată „Societatea civilă europeană – un partener pentru viitorul nostru durabil”.

În această rezoluție, CESE a afirmat că Summitul de la Porto a reprezentat un moment crucial și „o ocazie de a demonstra că UE și statele membre acționează împreună cu cetățenii și în scopul bunăstării acestora, nelăsând pe nimeni în urmă”.

În opinia CESE, dat fiind contextul redresării de după pandemie, planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale nici nu putea fi mai oportun. Toți cetățenii, inclusiv cei mai vulnerabili, trebuie să aibă posibilitatea de a participa la viziunea și la punerea în aplicare viitoare a Pilonului european al drepturilor sociale, de a se identifica cu acestea și de a găsi speranțe în ele, prin implicarea activă a societății civile.

CESE îndeamnă statele membre și instituțiile europene să acționeze cu privire la o serie de aspecte. Printre ele se numără creșterea rezilienței sociale a economiilor europene și stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă.

Președinta CESE, Christa Schweng, a afirmat: „Acest summit este un pas înainte către plasarea cetățenilor în centrul politicilor UE. Prin activitatea sa, CESE urmărește să contribuie la redresare și la o pregătire optimă pentru crearea unor societăți mai ecologice și mai digitale, utilizând ideile și recomandările societății civile organizate.”

Dl Schmit a descris planul de acțiune ca pe un „plan pentru cetățeni”, adăugând că el a fost menit să îmbunătățească condițiile de muncă și viață ale celor mai vulnerabile și dezavantajate grupuri din societate, precum femeile, copiii, tinerii și persoanele cu handicap. Planul se axează pe promovarea unui mediu mai social și pe investițiile în capitalul uman, ca o condiție prealabilă pentru asigurarea competitivității și a inovării.

„Economiile nu vor prospera, iar dubla tranziție digitală și verde nu va putea avea succes, dacă cetățenii nu sunt suficient de sănătoși, educați și formați. Dorim să subliniem că modelul nostru social nu este o povară, ci o trăsătură caracteristică și un atu care ne-a permis să facem față pandemiei în condiții mai bune decât alte regiuni ale lumii”, a declarat dl Schmit.

Cu toate acestea, el a subliniat că Comisia este pe deplin conștientă de repartizarea competențelor între nivelul național și nivelul UE și că nu intenționează să legifereze în domenii care nu intră în sfera sa de competență. Observația este valabilă în special în ce privește modul în care trebuie atinse obiectivele, care a fost definit de guvernele statelor membre. (ll)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat o poziție fermă în favoarea construirii unei Uniuni Europene a sănătății, solicitând UE și statelor membre să răspundă solicitărilor cetățenilor europeni de a trata sănătatea ca pe o prioritate.

Studii recente au arătat că nu mai puțin de 66 % dintre europeni ar dori ca UE să aibă un cuvânt mai greu de spus în ce privește aspectele legate de sănătate, iar peste jumătate dintre ei sunt de acord ca sănătatea publică să devină prioritatea absolută a UE în materie de cheltuieli.

Prin urmare, într-un aviz adoptat în sesiunea sa plenară din aprilie, CESE a salutat pachetul Comisiei privind o Uniune Europeană a sănătății ca pe un punct de plecare pentru punerea în practică a dreptului la asistență medicală de bună calitate pentru toți europenii. Astfel se va garanta o asistență medicală de calitate și accesibilă pentru toți cetățenii UE, indiferent de statutul lor social și economic sau de țara sau locul lor de reședință – ceea ce încă nu este o realitate.

Deși pachetul Comisiei, publicat în noiembrie, se concentrează asupra unei mai bune preveniri și gestionări a amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea și a eventualelor pandemii viitoare, CESE îl consideră „o nouă evoluție importantă”, care ar trebui să declanșeze o schimbare sistemică, fără a se limita la gestionarea crizelor. 

Referindu-se la poziția CESE, președinta CESE, Christa Schweng, a declarat: „Aceste inițiative sunt primii pași către adevărata Uniune Europeană a sănătății de care avem nevoie, în care toate statele membre să colaboreze pentru a îmbunătăți prevenirea și tratamentul bolilor și îngrijirea ulterioară lor. O astfel de Uniune ar permite țărilor UE să fie pregătite pentru orice viitoare criză sanitară și să o gestioneze împreună. Acțiunile din acest domeniu trebuie să țină seama, totodată, de punctele de vedere ale societății civile și ale partenerilor sociali, care au jucat un rol crucial în protejarea și promovarea drepturilor pe durata pandemiei”.

Raportorul, Ioannis Vardakastanis, a afirmat: „Mesajul nostru este cât se poate de simplu: cetățenii UE consideră că sănătatea publică ar trebui să fie prioritară atât la nivelul UE, cât și la nivel național; ca atare, rolul UE în acest sens ar trebui consolidat”. El a subliniat, totodată, că pandemia a scos în evidență necesitatea unei schimbări radicale a concepției noastre despre asistența medicală, demonstrând clar că nu o putem trata ca pe o marfă.

Așa cum afirmă CESE în avizul său, pentru a asigura succesul viitoarei Uniuni Europene a sănătății, este esențial să se îmbunătățească atât condițiile de muncă ale personalului medico-sanitar, inclusiv prin salarii și stimulente pentru a-l încuraja să continue să lucreze în acest sector, cât și sănătatea și siguranța acestei categorii de lucrători.

Uniunea sănătății ar trebui să se axeze pe bolile netransmisibile, dat fiind că pandemia actuală a scos la iveală relația „toxică” dintre ele și bolile transmisibile. De asemenea, ar trebui să se pună accentul pe sănătatea mintală. (ll)

În cadrul sesiunii sale plenare din luna aprilie, CESE a adoptat o rezoluție pe tema Conferinței privind viitorul Europei, în care solicită „noi idei (...), bazate pe realitățile vieții de zi cu zi”, pentru a restabili contactul și dialogul cu cetățenii europeni. Pentru a îndeplini acest obiectiv, este necesară implicarea societății civile organizate, căreia să i se atribuie un rol major.