CESE info

Comitetul sprijină crearea unei viitoare piețe a energiei electrice bazate pe un parteneriat public-privat și pe o combinație de reglementare și liberalizare.

Esența acestui model este un organism instituit de guvern, care să achiziționeze energia electrică de la producători și să o vândă furnizorilor clienților casnici, IMM-urilor, comunităților de energie ale cetățenilor și marilor consumatori și, acolo unde este cazul și este posibil, și altor țări.

Organismul menționat ar încheia contracte pe termen lung cu producătorii de energie electrică, pe baza licitațiilor. Aceste contracte ar fi de mai multe tipuri, de exemplu contracte de achiziție de energie electrică, contracte pentru diferență și contracte cost plus.

Aceasta este reforma esențială care ar trebui pusă în aplicare pe piața actuală a energiei electrice din UE, potrivit avizului CESE elaborat de Jan Dirx și Christophe Quarez și adoptat în sesiunea plenară din 14 iunie 2023.

„Comitetul pledează de mult timp pentru o reformă a pieței energiei electrice din UE”, a declarat dl Dirx. „În opinia noastră, calea de urmat este un model hibrid, bazat pe principiul «liberalizare atunci când este posibil și reglementare atunci când este necesar»”.

„Energia este un element constitutiv esențial al sistemului nostru economic și social și nu ar trebui tratată ca o marfă oarecare. Energia este o componentă centrală a serviciilor publice”, a subliniat dl Quarez. „Prin propunerea noastră, guvernul devine responsabil pentru îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate, accesibilitate financiară și securitate a aprovizionării.” (mp)

CESE recomandă adoptarea unui „criteriu triplu care să țină cont de aspectele ecologice” pentru a evalua impactul viitoarelor intervenții asupra sistemului economic al UE.

Pe baza recomandărilor Băncii Centrale Europene (BCE), Comitetul subliniază că măsurile nespecifice privind prețurile nu ar face decât să prelungească, pe termen lung, inflația ridicată. Dacă nu sunt eliminate la timp, acestea ar putea compromite capacitatea BCE de a-și atinge obiectivele pe termen mediu și ar putea conduce la o înăsprire a măsurilor monetare pentru o perioadă mai îndelungată decât ar fi recomandat.

În conformitate cu avizul CESE pe tema Impactul crizei energetice asupra economiei europene, elaborat de Alena Mastantuono și adoptat în sesiunea plenară din iunie, Uniunea Europeană trebuie să meargă dincolo de răspunsurile fiscale de urgență și să se concentreze asupra schimbărilor structurale care îi vor permite să se decupleze mai rapid de combustibilii fosili.

„Credem cu tărie că lecțiile învățate în urma efectelor negative ale crizei energetice asupra performanțelor economice ale UE trebuie să se reflecte în următoarele etape de politică”, a afirmat dna Mastantuono.

Pentru a se asigura că rămâne competitivă, UE are nevoie de aprovizionări fiabile și sigure de energie la prețuri accesibile, bazate pe o piață a energiei integrată, cu o cotă ridicată de energie curată, care să fie rezilientă și să poată face față la perturbări și șocuri. (mp)

În opinia CESE, produsele care nu pot fi reparate nu ar trebui să fie comercializate în Europa și nu ajunge să li se ceară producătorilor doar să-i informeze pe consumatori când un produs nu poate fi reparat.

CESE consideră că noul drept la reparare, consacrat în UE, reprezintă – în teorie – un mare progres. Însă un consumator care preferă să repare un telefon inteligent sau un aparat care se defectează decât să cumpere unul nou ar putea fi blocat într-o serie de piedici practice ce îngreunează repararea, care devine prea dificilă sau costisitoare, dacă nu chiar imposibilă. UE ar trebui să meargă mai departe și să solicite statelor membre să interzică orice practică ce împiedică în mod deliberat repararea produselor.

Nu poate fi vorba de niciun drept la reparare dacă produsele sunt proiectate să nu poată fi reparate, afirmă Thierry Libaert, raportor la avizul CESE.

În avizul său referitor la propunerea de directivă, CESE propune o serie de măsuri practice de îmbunătățire și care să garanteze că repararea rămâne o opțiune viabilă și accesibilă după expirarea perioadei de garanție, inclusiv din perspectiva întreprinderii. Propunerile includ:

• introducerea de măsuri care să stimuleze opțiunea reparării – oricât de simple ar fi, precum extinderea perioadei de garanție dacă produsul este reparat în această perioadă;
• autorizarea unor soluții inovatoare, cum ar fi imprimarea 3D pentru a produce piese de schimb sau recondiționarea, care presupune ca produsele să capete o a doua viață, sau dezvoltarea unei piețe pentru piese de ocazie;
• lansarea unor programe de formare și recalificare, astfel încât reparatorii să deprindă abilitățile de care au nevoie pentru o muncă care se baza înainte pe mecanică, dar care implică acum tot mai mult dispozitive interconectate. La un nivel mai general, trebuie soluționată problema deficitului de reparatori în Europa.

Sectorul reparațiilor generează în Europa valoare și locuri de muncă de înaltă calitate, care pot fi cu greu delocalizate. Acesta generează 404 de locuri de muncă la 10 000 de tone de materiale reparate – de 50 de ori mai mult decât eliminarea acestor materiale ca deșeuri, care a devenit tendința predominantă în ultimii ani. 65 % din consumatori își aruncă produsele defecte, ceea ce se concretizează în fiecare an prin 7,5 milioane tone de deșeuri.

Dezinformare ecologică: eliminarea declarațiilor de mediu bazate pe compensarea emisiilor de carbon

Ca și Directiva privind dreptul la reparare, menirea Directivei privind afirmațiile legate de mediu este să-i capaciteze pe europeni să cumpere produse durabile. Consumatorii sunt tot mai dispuși să o facă, dar au puțină încredere în afirmațiile producătorilor despre performanța ecologică a propriilor produse și servicii și sunt derutați de mulțimea etichetelor ecologice de pe piață.

Etichetele și declarațiile ecologice ar trebui să devină credibile și de încredere în urma apariției noii directive, dar aceasta are neajunsuri. În opinia CESE, ea ar trebui să elimine declarațiile de mediu bazate pe compensarea emisiilor, dat fiind că mai multe autorități de protecție a consumatorilor și acțiuni în justiție au conchis că unele afirmații precum „neutru din punct de vedere climatic” sau „compensare pentru materiale plastice”, care se bazează pe compensare emisiilor prin investiții în proiecte de protecția climei (plantări de copaci, de exemplu), sunt științific incorecte și derutante oricum pentru consumatori.

De asemenea, CESE subliniază că este nevoie de o legislație coerentă. Există riscul ca, altfel, ceea ce am dat afară pe ușă să reintre pe fereastră, afirmă Angelo Pagliara, raportor la avizul CESE. Directiva privind afirmațiile legate de mediu ar trebui să fie un model pentru instituirea unui nivel minim de protecție împotriva dezinformării ecologice. Legislația sectorială ar trebui să oglindească cerințele directivei, astfel încât să nu poată fi eludate, să fie găsite subterfugii sau să slăbească protecția consumatorilor.

Citiți avizul CESE referitor la pachetul de măsuri privind dreptul la reparare
Citiți avizul CESE referitor la Directiva privind afirmațiile legate de mediu

Consiliul ar contribui la abordarea numeroaselor crize care afectează în prezent sistemele alimentare și ar anticipa provocările viitoare care vor apărea odată cu aderarea Ucrainei la UE.

Sistemul alimentar al Uniunii Europene se confruntă în prezent cu mai multe crize, deoarece trebuie să soluționeze provocări de mediu, climatice, sanitare și sociale. Perspectiva viitoarei aderări a Ucrainei ridică, de asemenea, probleme și se preconizează că va impune o reformă a PAC. Pentru a face față cel mai bine acestor schimbări, CESE propune crearea unui Consiliu european pentru politica alimentară (EFPC), înaintea viitorului cadru pentru sisteme alimentare durabile.

EFPC poate contribui la accelerarea convergenței politicilor UE, naționale și locale și, cel mai important, el poate ajuta la îmbunătățirea politicii alimentare a UE. Raportoarea avizului, Piroska Kállay, a afirmat: „Suntem ferm convinși că incluziunea și dialogul dintre diferitele părți interesate și autorități din sistemul alimentar vor spori calitatea și legitimitatea procesului de elaborare a politicilor alimentare și că un Consiliu european pentru politica alimentară este un instrument de realizare a unei abordări mai integrate, participative și democratice a guvernanței alimentare”.

CESE este pregătit să găzduiască EFPC și ar dori ca acesta să fie structurat după modelul Platformei europene a părților interesate privind economia circulară, pe care o conduce împreună cu Comisia.

EFPC ar promova dezvoltarea durabilă și echilibrată atât a zonelor rurale, cât și a celor urbane. Acesta ar include cadre universitare, oameni de știință, reprezentanți ai lanțului de aprovizionare cu alimente, organizații ale societății civile, educatori, reprezentanți ai tinerilor și factori de decizie din UE. În timp, acesta ar include, de asemenea, reprezentanți ai autorităților locale, regionale și naționale, asigurând o participare egală a reprezentanților statelor membre la nivelul UE. (ks)

Tinerii ar trebui să primească aceeași remunerație și aceleași prestații de securitate socială ca ceilalți lucrători, inclusiv același salariu minim, ceea ce nu se întâmplă încă în toate statele membre.

Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că UE și statele membre trebuie să înceteze discriminarea tinerilor prin salarii minime și stagii neplătite. De asemenea, tinerii trebuie să fie implicați mai direct în elaborarea politicilor, în special a celor care îi afectează.

Aceste solicitări prezentate de CESE în două avize adoptate în sesiunea plenară din 15 iunie, coincid cu adoptarea de către Parlamentul European a unui raport referitor la stagii de calitate, în care invită Comisia să propună o directivă prin care să fie interzisă angajarea fără remunerație a stagiarilor pe o perioadă îndelungată.

„Prea mulți tineri care primesc salarii minime mai mici sau efectuează stagii neremunerate au parte de experiențe negative pe piața muncii. Nu putem trece cu vederea această realitate prezentă în statele membre”, a declarat Michael McLoughlin, raportorul avizului pe tema Egalitatea de tratament a tinerilor pe piața muncii.

„Tinerii au dreptul să fie auziți și să acționeze”, a spus Nicoletta Merlo, raportoarea avizului pe tema „Cooperarea în domeniul tineretului”, solicitat de Președinția spaniolă a Consiliului UE, care urmărește să dea un nou impuls agendei UE pentru tineret.

„Participarea lor trebuie încurajată de-a lungul întregului proces de proiectare, punere în aplicare și monitorizare a politicilor publice, care trebuie să scoată în evidență importanța rolului organizațiilor de tineret și să ia în considerare noile căi informale prin care tinerii se reunesc, cooperează și dialoghează”, a spus dna Merlo.

CESE a cerut ca tinerii să beneficieze de aceleași condiții de muncă și de angajare, de securitate socială și asistență socială ca ceilalți lucrători. În conformitate cu principiul remunerației egale pentru muncă egală, ei ar trebui să aibă dreptul la același salariu minim ca ceilalți lucrători. Acest lucru nu se întâmplă în prezent în câteva state membre care au stabilit salarii minime separate, mai mici, pentru tineri, deși unul din patru tineri lucrători primesc salariul minim, față de unul din zece în rândul celorlalți lucrători.

Noul președinte al CESE, Oliver Röpke, a pus un accent deosebit pe consolidarea dialogului cu tinerii și implicarea lor în elaborarea politicilor.

Într-o dezbatere cu organizații de tineret desfășurată în cadrul sesiunii plenare, dl Röpke a declarat: „Ne angajăm să adoptăm un model mai favorabil incluziunii, care să plaseze tinerii în centrul procesului de implicare. Una dintre prioritățile mele politice este să deschidem porților CESE tinerilor și nu intenționez să mă opresc la frontierele UE. Doresc să mă adresez și organizațiilor de tineret din țările candidate.”
La dezbatere au participat reprezentanți ai Forumului European de Tineret, Generation Climate Europe și ReDI School of Digital Integration. (ll)

CESE a solicitat Președinției spaniole a Consiliului UE să promoveze propunerea de a transforma Protocolul privind progresul social într-un instrument juridic obligatoriu care să contribuie la consolidarea și menținerea drepturilor sociale în Europa.

Comitetul Economic și Social European (CESE) s-a declarat de acord cu propunerile recente de a modifica tratatele UE pentru a include Protocolul privind progresul social (PPS), un instrument care, în cazul unui conflict, precum și în cadrul politicilor UE, să acorde prioritate drepturilor sociale fundamentale față de libertățile economice. Astfel s-ar garanta securitatea juridică și tratamentul egal al lucrătorilor în toate statele membre.

Într-un aviz exploratoriu elaborat la solicitarea Președinției spaniole a Consiliului UE, CESE a spus că PPS ar asigura progresul social prin promovarea și garantarea celor mai înalte standarde în domeniul drepturilor sociale în cadrul tuturor politicilor UE și ar preveni regresele în ceea ce privește aceste drepturi.

Avizul a fost adoptat în sesiunea plenară a CESE din 15 iunie, cu 132 de voturi pentru, 102 voturi împotrivă și 7 abțineri. Cu toate acestea, el nu s-a bucurat de sprijinul Grupului „Angajatori” al CESE, care a prezentat un contraaviz în care și-a exprimat opinia împotriva includerii PPS în legislația primară a UE. Contraavizul a fost respins, însă a primit mai mult de un sfert din voturile exprimate și apare, prin urmare, anexat la avizul inițial.

Raportoarea avizului, dna Maria del Carmen Barrera Chamorro, a declarat: „PPS ar consacra principiul evitării regreselor în materie de standarde sociale. Ar împiedica adoptarea de politici care să contravină intereselor cetățenilor, așa cum s-a întâmplat cu politicile în materie de austeritate.”

„Acum, mai mult decât oricând, trebuie să rămânem vigilenți pentru a ne asigura că drepturile sociale și civice sunt apărate și aplicate în mod uniform în întreaga UE. Acestea trebuie considerate mai importante decât piața liberă, în special în cazul unor conflicte,” a spus coraportorul, dl Diego Dutto.

CESE a afirmat că consideră Președinția spaniolă o oportunitate excelentă pentru promovarea propunerii. CESE a încurajat Președinția să convoace un Consiliu al miniștrilor afacerilor sociale care să convină asupra unei propuneri comune și să planifice un summit european dedicat adoptării acesteia.

PPS a fost inițial propus de Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) în 2008, ca reacție la hotărârile Curții Europene de Justiție în favoarea libertăților economice. Inițiativa a fost reluată anul trecut în concluziile Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE), Parlamentul European adoptând o rezoluție în care solicită ca PPS să fie integrat în tratatele UE.

Grupul „Angajatori” al CESE a declarat că consideră că drepturile sociale și cele economice trebuie să se bucure de același nivel de protecție și că PPS ar constitui un pericol serios care subminează însuși fundamentul progresului social. (ll)

Prevenirea HIV, îngrijirea continuă și eradicarea discriminării rămân esențiale pentru a face față actualei crize mondiale în domeniul sănătății publice, afirmă CESE

Comitetul Economic și Social European (CESE) susține eforturile Președinției spaniole a Consiliului UE de a acorda prioritate pe agenda UE obiectivului de a elimina stigmatizarea și discriminarea legate de HIV până în 2030.

Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din iunie, CESE a fost de acord ca instituțiile europene să emită o declarație la nivel înalt privind eliminarea stigmatizării și discriminării persoanelor infectate cu HIV, care să fie prezentată Parlamentului European la 1 decembrie 2023.

CESE a solicitat și un nou obiectiv mai ambițios privind prevenirea și controlul răspândirii infecției HIV, care să vizeze un nivel de acoperire de 95 % pentru testare, tratament și suprimarea virologică în rândul tuturor națiunilor.

„Încercăm să înțelegem situația privind HIV după mai mult de un deceniu în care nu s-a făcut nimic. Chestiunea a fost neglijată prea mult timp”, a declarat raportorul avizului, Pietro Barbieri. „Avem nevoie de cel mai amplu angajament posibil și trebuie să colaborăm cu comunitățile, medicii, școlile și să intervenim la locul de muncă”.

Este important ca persoanele infectate cu HIV să beneficieze de oportunități egale la locul de muncă, inclusiv de un program de lucru flexibil și de un concediu prelungit pentru vizite medicale. Campaniile de sensibilizare, formarea și diseminarea de informații în școli, societatea civilă și în cadrul organizațiilor de tineret sunt esențiale pentru a combate stigmatizarea și discriminarea.

„În ciuda scăderii numărului de diagnosticări cu HIV, nu putem să lăsăm garda jos. Pentru a controla răspândirea infecției, sunt esențiale diagnosticarea timpurie, începerea din timp a tratamentului și continuitatea îngrijirii”, a afirmat coraportoarea avizului, Nicoletta Merlo.

HIV este în continuare o problemă majoră de sănătate publică în întreaga lume, care afectează peste 36 de milioane de persoane, din care 2,3 milioane trăiesc în regiunea europeană a OMS. Regiunile din estul continentului european sunt afectate în mod deosebit; Ucraina este țara cu a doua cea mai mare epidemie de SIDA din Europa de Est și Asia Centrală.

HIV afectează în principal grupurile marginalizate, cum ar fi consumatorii de droguri, bărbații care fac sex cu bărbați, persoanele transgen, migranții și prizonierii. Stigmatizarea și teama îi descurajează pe oameni să caute asistență, ceea ce duce la întârzieri ale testării și diagnosticării, peste 50 % din cazuri fiind depistate într-un stadiu avansat. Astfel, cresc riscul de transmitere și mortalitatea evitabilă, în special în zonele care nu dispun de tratament adecvat al SIDA.

Pentru combaterea epidemiei sunt cruciale strategii cuprinzătoare care să includă îngrijirea și prevenirea, alături de metode de testare inovatoare, cum ar fi testarea rapidă și autotestarea. (ll)

CESE și-a prezentat recomandările politice privind o nouă generație de resurse proprii pentru bugetul UE. Într-un nou aviz, Comitetul îndeamnă Comisia să dezvolte în continuare cadrul de impozitare a profitului (BEFIT) și sugerează să se aibă în vedere o taxă la nivelul UE pentru tranzacțiile digitale și o taxă suplimentară care să vizeze întreprinderile care importă produse de la fabricanți din țări terțe care nu asigură o protecție adecvată a lucrătorilor.

Sursele de venituri pentru bugetul UE trebuie regândite în contextul presiunilor bugetare post-pandemie cu care se confruntă statele membre, al tensiunilor internaționale în curs și al creșterii actuale a ratelor dobânzilor. „Pledăm pentru un buget solid al UE, care să ofere Uniunii mijloacele financiare necesare pentru realizarea ambițiilor sale politice, precum și pentru trecerea la resurse proprii mai autentice, care să ne ajute să ne îndepărtăm de accentul pus pe soldurile nete, ceea ce este în detrimentul integrării europene”, a afirmat raportorul Philip von Brockdorff în cadrul adoptării avizului în sesiunea plenară. O propunere a Comisiei privind un set ajustat de resurse proprii, bazat pe impozitarea societăților, publicată la 20 iunie 2023, a completat celelalte trei propuneri privind noi surse de venituri care au fost prezentate în 2021, dar nu au fost încă adoptate de Consiliu.

Ca o condiție prealabilă pentru propunerea unei resurse proprii bazate pe impozitarea societăților, CESE îndeamnă Comisia să dezvolte cât mai curând posibil inițiativa „Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului” (BEFIT). Comitetul consideră, de asemenea, rezonabil să se ia în considerare posibilitatea de a include serviciile financiare în inițiativa BEFIT sau de a concepe o taxă pe tranzacțiile financiare globale, conform propunerii Parlamentului European. În plus, CESE solicită Comisiei să ia în considerare o taxă suplimentară care să vizeze întreprinderile din UE care importă produse de la fabricanți din țări terțe care nu asigură o protecție adecvată a lucrătorilor. (tk)

O rețea puternică a societății civile este unul dintre principalele mijloace de combatere a dezinformării pe teren, alături de conștiința politică, un cadru legislativ solid și o mass-media independentă.

La 12 iunie, CESE a lansat primul dintr-o serie de evenimente menite să sensibilizeze publicul cu privire la dezinformare înainte de alegerile europene din 2024. Evenimentul a avut loc la Sofia, în urma constatării că 55 % dintre bulgari cred că sunt adesea expuși la dezinformare și la știri false.

Ceea ce a rezultat din discuții este că organizațiile societății civile, guvernul și mass-media independentă trebuie să colaboreze pentru a crea un zid de protecție împotriva manipulării informațiilor, care câștigă din ce în ce mai mult teren ca unealtă de interferență străină.

Creșterea dezinformării este o tendință deosebit de îngrijorătoare în perspectiva viitoarelor alegeri europene. Președintele CESE, dl Oliver Röpke, a subliniat următoarele: „Dezinformarea, completată acum și de propaganda de război, este folosită pentru a estompa realitatea și a semăna discordie, făcând imposibilă o dezbatere obiectivă. Anul viitor, va avea loc cea mai amplă manifestare democratică din Europa. Cetățenii europeni au dreptul de a alege pe baza unor informații concrete și cred că trebuie să contribuim cu toții la o campanie în care nu există loc pentru dezinformare și ingerințe străine”.

Kiril Valchev, directorul general al Agenției bulgare de știri (BTA), a susținut că cea mai bună armă pentru combaterea dezinformării este informația, nu cenzura. „Ar trebui să lăsăm informațiile să circule liber și să le facem accesibile publicului”.

Alice Stollmeyer, fondatoare și directoare executivă a „Defend Democracy”, a declarat: „Societățile civile nu pot învinge dezinformarea pe cont propriu. Ceea ce pot face este să organizeze și să ia măsuri împreună, solicitând marilor companii de tehnologie care dețin platforme de social media mai multă responsabilitate.

Discuția a demonstrat, de asemenea, rolul critic al mass-mediei independente în anihilarea dezinformării. Jurnalistul rus independent, Tikhon Dzyadko, redactor-șef al TV Rain, a declarat că mass-media independentă depune eforturi susținute pentru a furniza dovezi și informații bazate pe fapte cetățenilor ruși în lupta împotriva propagandei ruse. „Guvernul rus nu vrea ca oamenii să cunoască adevărul.”. (at)

Comitetul Economic și Social European va juca un rol important în cadrul noii Președinții spaniole a Consiliului Uniunii Europene, grație numeroaselor consultări care i-au fost adresate de aceasta.

Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene intervine într-un moment crucial pentru Europa. A sosit timpul ca Uniunea să-și consolideze reziliența.

Numeroasele crize cu care s-a confruntat Europa în ultimii ani au scos în evidență vulnerabilitățile noastre și au revelat faptul că Uniunea Europeană trebuie să-și dezvolte propria autonomie strategică. Astfel, o autonomie strategică deschisă, element esențial care va adăuga reziliența la obiectivele europene ale unei Europe mai verzi, mai digitale și mai sociale, se va afla în centrul priorităților Președinției spaniole.

În iunie 2024, cetățenii UE vor lua parte la cel mai important exercițiu democratic de pe acest continent: alegerile pentru Parlamentul European. În această perspectivă, este esențial să se pună în aplicare garanțiile necesare pentru apărarea democrației noastre, în special împotriva ingerințelor străine, pentru a evita ca alegerile să constituie un teren fertil pentru dezinformare, propagandă și atacuri cibernetice.

Comitetul Economic și Social European este hotărât să coopereze strâns cu Președinția spaniolă și să facă auzită vocea organizațiilor societății civile europene pe toată durata acestei președinții. Astfel, la solicitarea Președinției spaniole, CESE va elabora cel puțin 22 de avize exploratorii pe o serie de subiecte, inclusiv tranziția verde și cea digitală, dimensiunea socială a UE și viitorul Europei. Aceste avize amănunțite și ambițioase, precum și un anumit număr de manifestări și de conferințe tematice, care vor privi, printre altele, precaritatea energetică, bolile rare și economia socială, îi vor permite CESE să contribuie la dezbaterile Președinției spaniole.
Comitetul așteaptă cu interes să colaboreze cu această președinție pentru realizarea unei Europe mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai sigure, a unei Europe în serviciul cetățenilor săi și capabile de a face față cu eficacitate provocărilor viitoare.

Această broșură este disponibilă în limbile EN, FR, DE și ES, pe site-ul internet al CESE. (af)