CESE info

Jayant Narayan, reprezentant al Forumului Economic Mondial, a semnalat aceste cifre în cadrul unei dezbateri privind inteligența artificială (IA) la sesiunea plenară a Comitetului Economic și Social European din iulie, afirmând că, pentru a deveni competitivă, Europa trebuie să investească în acțiuni pe termen mediu și lung pentru a crea un ecosistem în care IA să poată prospera.

Ultima sesiune plenară a CESE de dinaintea vacanței de vară a inclus o dezbatere pe tema „Inteligența artificială și valorile reale: viitorul nostru digital”, cu Jayant Narayan, liderul Alianței mondiale pentru IA a Forumului Economic Mondial.

Concentrându-se asupra provocărilor cu care se confruntă IMM-urile care doresc să implementeze IA, Jayant Narayan a subliniat că, deși încep să apară noi soluții, cum ar fi inteligența artificială fără cod, care permite întreprinderilor și persoanelor fizice să lucreze la soluții de IA fără experți pe deplin pregătiți în materie de prelucrarea datelor, acest lucru nu reprezintă o soluție miraculoasă. Este nevoie ca, pe termen mediu și lung, IMM-urilor să li se acorde mai multă atenție, astfel încât să capete mijloace să-și poată dezvolta capacitatea internă necesară la nivel local pentru a implementa IA. Este vorba despre aspecte esențiale, cum ar fi competențele, care – în cazul IA și al științei datelor – nu pot fi dezvoltate peste noapte. Un rol esențial în acest proces îi revine finanțării și sprijinului pentru inovare.

Întrebat de ce Europa a rămas în urma Statelor Unite și a Chinei, dl Narayan a afirmat că, deși există mai multe motive, sprijinul și finanțarea guvernamentală au jucat un rol major, de la apariția Silicon Valley până la recenta aprobare de către democrați și republicani a Legii inovării și concurenței, care prevede cheltuieli de 250 miliarde USD pentru tehnologie și inovare.

„Această finanțare creează acel tip de piață în care vor ajunge să-și desfășoare activitatea și majoritatea celor mai buni cercetători și specialiști de date din Europa. Aceasta nu este o soluție pe termen scurt, ci mai degrabă o perspectivă pe termen mediu și lung, pentru a crea un ecosistem în care nu numai că se generează valoare locală, ci se ajunge și la o poziție de lider în domeniu”. El a citat studii recente care arată că 18 % dintre cei mai buni oameni de știință din domeniul inteligenței artificiale din lume provin din Europa, însă doar 10 % lucrează efectiv în Europa.

Dl Narayan a abordat, de asemenea, chestiunea IA în folosul societății civile și dacă dezvoltarea IA este într-adevăr în folosul tuturor cetățenilor sau servește mai degrabă intereselor anumitor grupuri.

Citând studii care arată că între 30 și 40 % din veniturile recente ale Amazon au fost obținute prin recomandări adresate consumatorilor bazate pe IA, dl Narayan a subliniat că IA este, într-adevăr, foarte răspândită și că acesta este motivul pentru care soliditatea, inteligibilitatea, încrederea și transparența sunt atât de importante. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește inteligibilitatea și siguranța, dar prin soluții de vârf la care probabil nu toată lumea va avea acces.

Chiar dacă, peste tot în lume, se poate constata că au fost stabilite principii în acest sens, el a afirmat că cea mai mare preocupare este dacă ele sunt cu adevărat puse în practică și dacă interesele societății civile sunt protejate. El a estimat că progresele în punerea în aplicare vor proveni dintr-o combinație de reglementări ale rectorului public și norme la nivelul industriei. Prin intermediul dialogului dintre industrie și autoritățile de reglementare, lucrurile pot evolua, ajungând eventual la un punct în care industria ar începe să ia măsuri chiar și pe bază voluntară.

Avizul CESE privind angajamentul structurat al tinerilor privind clima și durabilitatea în procesul decizional al UE a propus instituirea unei mese rotunde pentru tineret privind clima și durabilitatea, care va fi găzduită de CESE în colaborare cu Comisia Europeană, Parlamentul European și organizațiile de tineret.

Comisia a salutat inițiativa ca pe un instrument util pentru a consolida rolul consultativ al CESE și pentru a oferi tinerei generații posibilitatea de a-și împărtăși opiniile cu privire la Pactul verde european. Prima întâlnire, la care au participat 11 reprezentanți ai tinerilor și vicepreședintele executiv Frans Timmermans, a avut loc la 13 iulie 2021.

„Datorită vouă, populația înțelege mai bine că este vorba de o problemă urgentă. Cu toții trebuie să depunem eforturi susținute, fără a ne aștepta ca acest lucru să fie în beneficiul nostru, ci mai curând al generațiilor viitoare. S-ar putea ca unii dintre voi să creadă că nu facem suficient, dar vă garantăm că milităm cu toate forțele și sperăm că vom găsi o cale de înțelegere pentru a duce împreună această luptă”, a subliniat vicepreședintele Timmermans.

În cadrul întâlnirii, tinerii reprezentanți i-au prezentat domnului Timmermans un document elaborat de Generation Climate Europe și Forumul European al Tineretului, cu propuneri specifice referitoare la sistemul economic al UE, printre care gestionarea resurselor naturale de către UE și indicatorii de progres.

Cilian Lohan, vicepreședintele CESE a afirmat în concluzie: „Este o șansă care apare o dată la o generație, de a remedia inegalitățile sistemice și de a ne îndepărta de practicile nedurabile. Tinerii au însă nevoie de sprijin. Ecosistemul activismului are nevoie de încurajări, stimulente și spațiu real pe scena politică a UE. Dialogurile sunt valoroase numai dacă sunt urmate de acțiuni. Să trecem la fapte!” (mr)

Prosperitatea economică, protecția mediului și bunăstarea oamenilor pot și trebuie să meargă mână în mână. Acesta a fost mesajul-cheie transmis de președinta CESE, Christa Schweng, în cadrul dezbaterii pe tema „O economie post-COVID pentru toți – către o economie a bunăstării?”, care a avut loc în cadrul sesiunii plenare a CESE din 7 iulie 2021.

Dna Schweng a susținut că, în viitor, ar trebui în mod clar să monitorizăm și să valorificăm aspecte mai ample decât cele reflectate în PIB: „Aspecte precum sănătatea noastră, natura noastră, educația noastră, capacitatea noastră de a inova și comunitățile noastre sunt cele care contează cu adevărat”, a declarat ea.

Referindu-se la ideea de a „combina conceptul de prosperitate cu posibilitatea progresului social la scară globală”, având ca fundament obiectivele de dezvoltare durabilă până în 2030, dna Schweng a adăugat: „A sosit momentul ca UE să lucreze la o strategie cuprinzătoare: CESE este pregătit să sprijine reflecția asupra bazelor unei economii post-COVID în slujba tuturor și să includă noi indicatori pentru performanța economică și progresul social, care pot oferi o imagine cuprinzătoare a bunăstării oamenilor.”

Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului (NAT) și raportorul CESE pentru avizul pe tema „Economia durabilă de care avem nevoie”, a arătat că o economie durabilă reprezintă un instrument în folosul oamenilor și că UE trebuie să profite de posibilitatea creată ca urmare a pandemiei de a reflecta asupra slăbiciunilor noastre și să prezinte propuneri. (mp)

O strategie de finanțare funcțională este esențială pentru atragerea fondurilor necesare de pe piețele internaționale de capital pentru redresarea Uniunii Europene. În avizul său, redactat de Judith Vorbach și adoptat în sesiunea plenară din iulie, Comitetul subliniază că punerea în aplicare fără probleme a instrumentului NextGenerationEU necesită o finanțare solidă și durabilă, o gestionare solidă a riscurilor și costuri scăzute ale împrumuturilor.

Luând cuvântul în cadrul dezbaterii, dna Vorbach a spus: „Împrumuturile din cadrul instrumentului NextGenerationEU trebuie să se supună principiilor controlului democratic, al legitimității și al transparenței. O strategie de finanțare eficientă, construită pe baza unei finanțări stabile și sustenabile, cu un management solid al riscurilor, beneficiind de o înaltă bonitate și de costuri scăzute ale împrumuturilor este în interesul public și în special în interesul societății civile, ea fiind cea care poartă, în cele din urmă, povara riscurilor de piață.”

În opinia CESE, decizia Comisiei Europene de a-și consolida propriile competențe și resurse umane pentru a aborda finanțarea instrumentului NextGenerationEU este de bun augur. Având în vedere interesul public pronunțat pentru o finanțare solidă, este important ca strategia să fie gestionată direct de către Comisie și să nu fie externalizată. CESE solicită garantarea egalității de gen în procesul de numire a personalului responsabil cu această sarcină.

De asemenea, Comitetul consideră că ar trebui instituit un comitet consultativ, din care să facă parte reprezentanți ai Comisiei, ai Parlamentului European, ai Consiliului, ai partenerilor sociali și ai societății civile organizate. (mp)

Cele mai recente inițiative ale Comisiei privind drepturile copiilor invită factorii de decizie europeni și naționali să acționeze în slujba binelui comun al tuturor copiilor care cresc în UE. Cele două inițiative au o abordare ambițioasă și îndrăzneață, care urmărește să asigure fiecărui copil o viață lipsită de orice discriminări și s-au bucurat de aprobarea CESE.

Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a exprimat sprijinul față de Strategia UE privind drepturile copilului și față de propunerea de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii, cu caracter juridic obligatoriu. CESE crede că punerea în aplicare a acestor inițiative va sprijini eforturile de la nivelul UE și de la nivel național pentru promovarea bunăstării copiilor și reducerea sărăciei în rândul acestora.

În avizul pe tema Garanția europeană pentru copii, adoptat în sesiunea plenară din iulie, CESE a subliniat că lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, a discriminării, a privațiunilor și a excluziunii sociale necesită o abordare coordonată la nivel european și la nivelul întregii societăți, care să garanteze că drepturile copiilor sunt integrate în diferite politici și că aceste politici au efecte de capacitare și de lungă durată asupra sănătății și bunăstării copiilor.

„Faptul că unul din patru copii din UE crește în condiții de expunere la riscul de sărăcie este inacceptabil. Avem nevoie de politici și cadre juridice solide pentru a întrerupe ciclul defavorizării, adesea intergenerațional, și pentru a inversa această tendință. Trebuie să ne propunem un obiectiv ambițios, care să vizeze scoaterea tuturor copiilor din sărăcie până în 2030, și nu doar a cinci milioane de copii, care este în prezent ținta în materie de combatere a sărăciei în contextul Pilonului european al drepturilor sociale (EPSR)”, a declarat raportoarea avizului, Kinga Joó.

„Copiii necesită atenție din partea tuturor nivelurilor societății. Consolidarea drepturilor acestora ar trebui să fie o prioritate pentru UE. În acest scop, avem nevoie de o strategie incluzivă, transversală și intersectorială, de o adevărată politică bazată pe echitate, pentru a asigura șanse egale și incluziune pentru toți copiii, indiferent de condițiile în care se găsesc”, a declarat coraportoarea Maria del Carmen Barrera Chamorro.

Potrivit datelor Eurostat pentru 2019, 18 milioane de copii, adică 22,2 %, erau expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială în UE. Potrivit CESE, sărăcia digitală și energetică afectează în egală măsură copiii; prin urmare trebuie și ea abordată în cadrul Garanției pentru copii. În medie, 5,4 % dintre copiii de vârstă școlară din Europa trăiesc în gospodării fără calculator sau conexiune la internet. Aproximativ 25 % dintre europeni trăiesc în gospodării sărace din punct de vedere energetic, ceea ce afectează, de asemenea, calitatea vieții și sănătatea copiilor.

Pentru a scoate copiii europeni din sărăcie, CESE a recomandat ca toate statele membre să aloce, în acest scop, cel puțin 5 % din finanțarea FSE+. În conformitate cu noul regulament, numai statele membre în care sărăcia în rândul copiilor depășește media UE de 23,4 % sunt obligate să aloce acest procent din resursele lor financiare ale FSE+ pentru a o combate. Până în prezent, acest lucru s-a întâmplat în doar 11 țări. (ll)

Oamenii ar trebui să beneficieze de tarife identice cu cele plătite la nivel local atunci când își utilizează telefoanele mobile în întreaga UE – a declarat Comitetul Economic și Social European într-un aviz adoptat recent privind revizuirea normelor UE privind serviciile de roaming.

O zonă tarifară unică, care să ofere tuturor abonaților telefonici di Europa apeluri și consum de date la tarife identice cu cele plătite la nivel local și la aceeași viteză și acces la infrastructura oricărei țări spre care sau din care sună: în opinia CESE, acesta este obiectivul pe care ar trebui să-l urmărească UE în reglementarea serviciilor de comunicații în roaming.

Deși salută propunerea Comisiei Europene de revizuire a Regulamentului privind roamingul și obiectivele sale, considerând că reprezintă un pas pozitiv în direcția bună, CESE consideră că ar trebui stabilit un țel mai îndrăzneț.

„Ideea care stă la baza propunerii Comisiei este ca serviciile de roaming să fie furnizate în aceleași condiții cu cele aplicabile la nivel național, fără nicio restricție cu privire la acces. Este o propunere bună”, a declarat Christophe Lefèvre, raportor la avizul CESE adoptat la sesiunea plenară din iulie. „Cu toate acestea, considerăm că trebuie să transcendem aceste condiții și să garantăm că oamenii nu plătesc mai mult pentru comunicațiile lor mobile atunci când merg în străinătate.”

De asemenea, CESE subliniază că nu ajunge să stipulezi că, în cazul în care este disponibilă o calitate sau o viteză similară în rețeaua unui alt stat membru, operatorul intern nu trebuie să ofere în mod deliberat servicii de roaming de calitate mai slabă. Aceasta înseamnă – de exemplu – că, dacă utilizatorul are conexiune 4G în țara de origine, nu trebuie să fie constrâns să utilizeze în roaming rețeaua 3G dacă conexiunea 4G este disponibilă în țara vizitată.

Problema este cauzată în parte de calitatea slabă a infrastructurii, încă un motiv pentru care UE trebuie să fie pregătită să investească în infrastructură, pentru a elimina lacunele și a garanta că nu mai există „pete albe”, adică regiuni cu acoperire insuficientă cu internet în bandă largă, multe din ele fiind cunoscute ca situate în zone rurale, locuitorii sau întreprinderile fiind descurajați de acest inconvenient.

În plus, CESE insistă să fie trimise alerte multiple consumatorilor, atenționându-i pentru a-i proteja de tarife exagerate. În momentul apropierii momentului în care volumul de date stabilit prin abonament este epuizat, operatorul trebuie să-l anunțe repetat pe utilizator că volumul stabilit prin anunțul anterior a fost consumat din nou, mai ales în timpul aceluiași apel sau al aceleiași sesiuni de utilizare de date.

În fine, CESE insistă asupra importanței cruciale a noțiunii de „utilizare corectă”. Deși toate contractele de comunicații mobile menționează utilizarea corectă în legătură cu roamingul, CESE regretă că regulamentul nu definește conceptul. În timpul pandemiei de COVID-19, oamenii s-au bazat în mare măsură pe activități online, iar utilizarea corectă a căpătat noi sensuri. CESE insistă să se conștientizeze ce înseamnă aceasta pentru un student Erasmus care frecventează o universitate din străinătate, urmând cursuri pe Teams, Zoom sau pe o altă platformă. Aceste activități necesită utilizarea unui volum mare de date, limitele abonamentului lunar fiind rapid depășite. Ar fi echitabil ca persoanele aflate într-o astfel de situație să aibă același plafon în țara vizitată ca și în țara lor de origine. (dm)

Noua strategie de politică comercială lansată de Comisie propune principii de acțiune care vor ajuta UE să își îndeplinească obiectivele de politică internă și externă. În paralel, modernizarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) va fi esențială pentru obținerea de rezultate pentru generațiile viitoare.

„Avem nevoie de o abordare clară și de o poziție deschisă și fermă pentru a consolida angajamentul părților interesate față de politica comercială, pe măsură ce viziunea noastră privind comerțul internațional se schimbă”, a declarat Timo Vuori, raportorul avizului CESE privind revizuirea politicii comerciale.

A venit timpul ca Europa să fie mai puțin naivă și să adopte o poziție mai fermă în apărarea unilaterală a valorilor și angajamentelor comerciale ale UE. În cazul în care OMC nu poate interveni sau obține un rezultat satisfăcător, UE ar trebui să se poată baza pe o gamă largă de acorduri de liber schimb care să reflecte principiile europene și normele internaționale convenite cu principalele economii și cu economiile emergente în domeniul comerțului internațional.

După cum a declarat Christophe Quarez, coraportorul avizului, „toate acțiunile trebuie privite în contextul multilateralismului și al reformei OMC”.

CESE este de acord că principala prioritate este modernizarea OMC. Prin urmare, UE ar trebui să promoveze reforme ambițioase ale OMC prin eliminarea tabuurilor privind aspectele sociale și climatice ale comerțului.

O politică comercială cu rezultate concrete pentru cetățeni

CESE salută agenda comercială, care abordează unele dintre preocupările părților interesate. Totuși, nu se acordă atenția cuvenită modalităților de îmbunătățire a participării societății civile.

Comitetul subliniază necesitatea unei cooperări continue cu societatea civilă la nivel național și la nivelul UE, pentru a se asigura că politica comercială aduce valoare adăugată vieții noastre de zi cu zi.

Societatea civilă trebuie să devină un partener activ în politica comercială, de la conceperea, până la monitorizarea instrumentelor și acordurilor comerciale.

CESE sprijină ferm asumarea de către UE a unui rol activ în elaborarea unor norme globale pentru un comerț mai durabil și mai echitabil, care să aducă prosperitate și securitate nu numai partenerilor de afaceri, ci și țărilor și cetățenilor. (at)

Această primă întâlnire dintre Consiliul Economic și Social din Argentina (CES) și CESE, organizată de Secțiunea REX, a fost condusă de Christa Schweng, președinta CESE, și de Gustavo Beliz, președintele CES din Argentina.

În cuvântul său de deschidere, președintele CES argentinian, Gustavo Beliz, a rezumat prima sută de zile de la înființarea CES, declarând:

„În consiliul nostru, aducem laolaltă oameni cu opinii foarte diferite, inclusiv cu opinii ideologice foarte diferite, cu experiențe de viață foarte diverse, provenind dintr-o gamă largă de medii sociale. Această diversitate reprezintă cel mai mare atu al Consiliului. În această primă sută de zile, am dat dovadă de mare respect și am fost foarte dedicați activității noastre. Am dori să continuăm în aceeași direcție, avându-i alături pe membrii CESE, oportunitate de care suntem foarte bucuroși.”

Christa Schweng, președinta CESE, a felicitat Argentina pentru înființarea unei instituții care să permită organizațiilor societății civile să își exprime opiniile și să prezinte propuneri politice. „Suntem încântați să știm că Argentina a înființat un consiliu economic și social care se va concentra pe aspecte-cheie precum incluziunea socială, mediul și schimbările climatice, munca, democrația inovatoare și securitatea alimentară. Argentina este o țară cu care împărtășim numeroase valori și interese, inclusiv înțelegerea importanței participării societății civile.”

Peste 90 de membri din ambele părți, reprezentând diferite sectoare, au participat la reuniune și au luat parte la o discuție animată care acoperă o gamă largă de chestiuni și strategii. Dezbaterea s-a axat pe prioritățile pentru redresarea post-COVID-19, Pactul verde al UE, educația și locurile de muncă ale viitorului și impactul noilor tehnologii asupra pieței forței de muncă.

Ambele organizații au subliniat importanța consiliilor pentru obținerea unui consens, găsirea unor soluții la problemele sociale și a unor modalități de abordare a acestor probleme adânc înrădăcinate în democrația participativă. (at)

Crearea de parteneriate pentru atragerea de talente cu țările de origine și de tranzit este o politică esențială în abordarea migrației. Europa trebuie să-și reorienteze dimensiunea externă a politicii în domeniul migrației și să o integreze într-o agendă geopolitică și geoeconomică mai amplă, atribuindu-i locul potrivit între alte politici.

„Astăzi dezbatem modul în care geopolitica influențează migrația. Următorul val de migranți va veni în Europa din Africa”, a subliniat președintele Secțiunii REX, Dimitris Dimitriadis, la ședința desfășurată în iulie 2021.

În ianuarie 2020, aproximativ 23 de milioane de persoane din totalul de 447 de locuitori ai UE erau resortisanți din țări terțe, ceea ce reprezintă 5 % din populația sa.

Deși noul pact privind migrația și azilul pledează în continuare pentru parteneriate pentru atragerea de talente cu țările de origine, de tranzit și de destinație, se pare că există blocaje în implementarea lor efectivă.

Jean-Louis De Brouwer, reprezentant al programului pentru afaceri europene al Institutului Egmont consideră că, probabil, există neîncredere și lipsă de solidaritate în raport cu noul pact.

Și Estrella Gallan, reprezentantă a Comisiei spaniole pentru sprijinirea refugiaților, a subliniat că chestiunile legate de migrație și azil cad în sarcina țărilor de intrare, însă aceste chestiuni ar trebui soluționate într-o măsură mai proporțională, pe baza partajării responsabilității și solidarității.

Politica de dezvoltare în Africa poate opri migrația ilegală

O contribuție pozitivă la dezvoltarea Africii, continent vulnerabil la schimbările climatice, poate oferi stabilitate socială, politică și economică.

În formularea deputatei Pierrette Herzberger-Fofana, prim-vicepreședintă a Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European, „Politicile de dezvoltare sunt indisolubil legate de migrație”.

Întărind spusele de mai sus, Dr. Chiyoge B. Sifa, din partea Alianței Cooperatiste Internaționale (ACI) Africa, a subliniat importanța parteneriatului dintre UE și ACI, care joacă un rol însemnat în descurajarea practicilor de traversare a Mediteranei de către tineri. (at)

Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice reprezintă un pas esențial către realizarea neutralității climatice și a rezilienței la efectele schimbărilor climatice până în 2050. Societatea civilă europeană sprijină ferm angajamentul Comisiei de a intensifica eforturile în materie de imunizare la schimbările climatice, consolidare a rezilienței, prevenire și pregătire.

În avizul său privind noua strategie, adoptat în sesiunea plenară din iulie, CESE a subliniat că o adaptare care pune în centrul priorităților sale echitatea este esențială pentru protejarea vieții și a mijloacelor de subzistență ale cetățenilor europeni, în special ale celor mai vulnerabili, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Astfel, CESE subliniază cât de important este să se acorde atenția cuvenită atât finanțării atenuării și adaptării, cât și elaborării unor orientări specifice privind adaptarea, a unor instrumente de monitorizare, a unor criterii de referință și a unor indicatori. Aceste instrumente vor contribui la asigurarea transparenței și la evaluarea progreselor în materie de adaptare la schimbările climatice, consolidând în același timp capacitățile locale, naționale și regionale.

Bioeconomia și tranziția către o economie circulară sunt abordări esențiale și concrete de adaptare la schimbările climatice pe măsură ce Europa se redresează.

„UE trebuie să facă în continuare posibile inovarea, investițiile și comerțul care consolidează dezvoltarea durabilă și să sublinieze importanța acestora. Adaptarea la schimbările climatice și costurile acesteia trebuie, de asemenea, să facă parte integrantă din strategia industrială a UE”, afirmă Dimitris Dimitriadis, raportorul CESE pentru acest aviz.

Pentru ca Uniunea să se poziționeze tot mai clar ca referință normativă la nivel mondial în domeniul finanțării durabile, Comisia ar trebui să țină ștacheta ridicată și să urmeze principii de neutralitate tehnologică și bazate pe criterii științifice, inclusiv în taxonomia UE. (mr)

Transportul bunurilor prin combinarea transportului pe apă cu cel terestru va fi mai ușor în Europa de îndată ce vor fi soluționate problemele care afectează intermodalitatea. În avizul elaborat de Stefan Back și adoptat în sesiunea plenară din iulie, Comitetul constată că lipsa interoperabilității și infrastructura deficitară au un impact major asupra dezvoltării transportului integrat de mărfuri, astfel încât, adesea, operatorii nu au altă opțiune decât să utilizeze transportul rutier. Însă acesta are, la rândul lui, efect de domino asupra mediului.

Referindu-se la adoptarea avizului, dl Back a subliniat că UE are nevoie – în ce privește cadrul de reglementare – de o abordare pragmatică, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor: „Trebuie să abordăm direct chestiunile nesoluționate și să le soluționăm rapid. Transportul și logistica multimodale trebuie să fie eficiente și durabile, nu mai costisitoare, mai lente și mai puțin fiabile decât, în special, transportul rutier unimodal. O soluție viabilă pe termen lung nu poate fi creată doar prin instituirea unui cadru de reglementare nou specific sau prin alocarea de noi resurse financiare.”

În prezent, transportul multimodal de mărfuri este ineficient și nesustenabil. Combinarea diferitelor moduri de transport pe apă și pe uscat implică, în prezent, cheltuieli considerabile din cauza costurilor de transbordare și de tranzacționare, pe lângă dezavantaje precum timpul îndelungat de livrare, complexitatea, riscul sporit și fiabilitatea mai scăzută. Având în vedere toate acestea, în prezent, transportul multimodal nu este foarte atractiv. Pentru a-și putea îndeplini pe deplin rolul în sistemul de transport, transportul multimodal trebuie să devină competitiv în sine și să asigure fluxuri eficiente și continue, cu aceleași costuri ca transportul unimodal. (mp)

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea de Plan de acțiune al UE privind realizarea de sinergii între industria civilă, cea de apărare și cea spațială. Planul de acțiune poate îmbunătăți autonomia strategică și suveranitatea tehnologică a Europei, spori securitatea cetățenilor și stimula competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Prin urmare, CESE solicită punerea în aplicare rapidă, energică și ambițioasă a celor 11 acțiuni definite în plan.

CESE a adoptat un aviz privind Planul de acțiune al UE privind realizarea de sinergii între industria civilă, cea de apărare și cea spațială, în care își exprimă punctul de vedere cu privire la Planul de acțiune al Comisiei Europene, care urmărește să îmbunătățească sinergiile dintre instrumentele relevante finanțate de UE, înlesnind totodată schimbul de idei dintre industria civilă, cea de apărare și cea spațială.

Una dintre cele mai importante și de lungă durată inovații din industria automobilelor provine din industria de apărare de aici, din Europa. După ce s-a ocupat de scaunele ejectoare din jeturile de luptă pentru o companie aeronautică europeană, Nils Ivar Bohlin, un inginer mecanic suedez, a proiectat o nouă centură de siguranță pentru o companie europeană de automobile. Inspirată de centurile utilizate de piloții jeturilor, centura de siguranță în trei puncte a devenit un standard mondial în industria automobilelor și a salvat peste un milion de vieți de la introducerea sa.

CESE consideră că Planul de acțiune reprezintă un pilon al strategiei industriale a UE, iar acest exemplu ilustrează modul în care poate asigura schimbul de idei dintre industria civilă, cea de apărare și cea spațială și se poate concentra asupra îmbunătățirii legăturii esențiale dintre spațiu, apărare și securitate.

„Adoptarea de noi tehnologii digitale și alte tehnologii emergente în domeniul apărării și securității ar trebui să constituie una dintre prioritățile-cheie”, a afirmat raportorul avizului, Manuel Garcia Salgado. „Pentru a înlesni această adoptare, trebuie să se garanteze că inițiativele civile relevante țin seama, încă de la început, de cerințele din sectoarele apărării și securității. Acest lucru ar contribui, de asemenea, la optimizarea domeniului de aplicare și a eficienței instrumentelor de finanțare specifice în materie de apărare și securitate.”

Diversitatea este esențială pentru inovare, inclusiv în industria apărării și cea spațială. Prin urmare, CESE solicită o mai mare implicare a femeilor și a tinerilor, prin politicile în materie de recrutare, păstrare și promovare a forței de muncă.

„În prezent, Europa este un lider global în domeniul tehnologiei, însă poziția sa de lider cunoaște provocări tot mai mari ca urmare a investițiilor masive pe care SUA și China le realizează în noi tehnologii digitale și alte tehnologii emergente precum IA, IoT, blockchain etc.”, a afirmat coraportorul, Jan Pie. „Acest lucru constituie o provocare pentru competitivitatea Europei, dar și pentru autonomia sa în sectoare strategice precum securitatea sau apărarea.”

„Această temă este, în mod cert, un exemplu de modalitate de a urmări o suveranitate tehnologică sănătoasă și neagresivă”, a afirmat Pietro de Lotto, președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale a CESE. (ks)