CESE info

În cadrul sesiunii plenare a CESE din ianuarie, membrii CESE au discutat despre răspunsul UE la provocările geopolitice cu dna Roberta Metsola, președinta Parlamentului European. Ea împărtășește opinia președintei CESE, dna Christa Schweng, conform căreia competitivitatea, împreună cu o autonomie mai strategică, sunt esențiale în actuala perioadă dificilă.

Dna Metsola a adus un omagiu poporului ucrainean pentru rezistența sa curajoasă în fața agresiunii Rusiei și a subliniat că Uniunea Europeană s-a unit ca niciodată până acum pentru a oferi Ucrainei asistență financiară, umanitară și militară. Ea a declarat: „Ucraina se luptă pentru democrație, libertate și justiție. Și luptă și pentru noi.”

Referindu-se la cea de a 30-a aniversare a pieței unice, ea a evidențiat importanța competitivității: „Trebuie să revenim la creșterea economică și să reducem dependențele noastre, dublând totodată eforturile pentru realizarea tranziției verzi și a celei digitale. Europa ar trebui să își valorifice atuurile și să se asigure că politica sa comercială activă aduce beneficii europenilor zi de zi.”

Pentru președinta CESE, Christa Schweng, aceste aspecte sunt esențiale pentru prosperitatea oamenilor și a întreprinderilor din UE: „Este un moment decisiv, și numai prin eforturi coordonate putem construi cu succes un viitor mai rezilient, mai echitabil și mai durabil, în care nimeni nu este lăsat în urmă”.

Discuția a abordat, de asemenea, răspunsul UE la factorii economici externi, cum ar fi legea americană privind reducerea inflației, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și volatilitatea prețurilor combustibililor fosili, precum și provocările interne, cum ar fi lipsa forței de muncă calificate cu care se confruntă în prezent Europa.

Dezbaterea a evidențiat faptul că societatea civilă trebuie să joace un rol esențial în îmbunătățirea politicilor UE și a modului în care acestea sunt puse în aplicare, și că europenii doresc să aibă un cuvânt mai greu de spus în UE, fapt dovedit în timpul Conferinței privind viitorul Europei. (mt)

Garantarea securității europenilor și respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale: măsurile de gestionare a crizelor vor fi principalele priorități pentru Suedia, care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene în perioada ianuarie-iunie 2023.

În cursul unei dezbateri în plen din 25 ianuarie 2023, președinta CESE, Christa Schweng, a promis sprijinul deplin al Comitetului pentru Președinție: „Aceasta este o perioadă extrem de dificilă pentru a prelua Președinția, întrucât UE se confruntă cu un război dur la frontierele sale. CESE salută aceste priorități în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece nu trebuie să permitem ca securitatea sau valorile noastre să fie afectate. Suntem alături de Ucraina.”

Jessika Roswall, ministra suedeză a afacerilor europene, a declarat că Președinția suedeză consideră cooperarea strânsă cu alte instituții și organisme ale UE, inclusiv cu CESE, ca fiind de o importanță capitală și așteaptă cu interes să rămână în strânsă legătură și să mențină un dialog deschis.

Precizând prioritatea principală a Președinției, ea a subliniat că „Suedia preia Președinția într-o perioadă de provocări fără precedent pentru Uniune. Agresiunea belică brutală a Rusiei împotriva Ucrainei va continua să domine agenda europeană.”

Președinția suedeză va depune eforturi pentru a susține unitatea europeană și pentru a face Uniunea mai verde, mai sigură și mai liberă, punând accentul pe:

• securitate;
• competitivitate;
• tranziția verde și energetică;
• valorile democratice și statul de drept. (mp)

Pentru a marca cea de-a 30-a aniversare a pieței unice a UE în acest an, sesiunea plenară a CESE din ianuarie a găzduit o dezbatere cu comisara Margrethe Vestager pentru a discuta despre modalitățile de a depăși ceea ce ar putea fi cea mai mare provocare pentru generația următoare.

Piața unică este considerată, pe scară largă, cea mai mare realizare a UE, dar crizele actuale, cum ar fi schimbările climatice, COVID-19 și războiul din Ucraina, i-au demonstrat vulnerabilitatea la perturbări neprevăzute. Cum realizăm tranziția verde și cea digitală în UE fără a încălca principiile pieței libere și fără a dăuna competitivității întreprinderilor europene? Comisia are un plan pentru a depăși aceste probleme, pe care îl va dezvălui în luna februarie.

În sesiunea sa plenară din ianuarie, CESE a sugerat modalități specifice de dezvoltare în continuare a pieței unice, recomandând, în același timp, să se pună accentul pe competitivitatea Europei. Președinta CESE, Christa Schweng a afirmat: „Numai o Europă competitivă poate crea prosperitate și bunăstare, precum și soluții durabile la problemele climatice și de mediu. Este esențial să se ofere întreprinderilor din UE un mediu favorabil pentru inovare, investiții și comerț, inclusiv condiții de concurență echitabile față de concurenții străini.”

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a recunoscut că piața unică trebuie să continue să lucreze pentru UE, reamintind în același timp că „Europa ar arăta cu totul altfel dacă piața unică nu ar fi fost creată în urmă cu treizeci de ani”.

Unul dintre elementele-cheie ale dezbaterii a fost chestiunea ajutoarelor de stat pentru redresarea economică și dubla tranziție. Există o teamă din ce în ce mai mare că acest lucru va pune în pericol economiile mai mici și comerțul mondial dacă nu rămâne un impuls pe termen scurt.

Dezbaterea s-a încheiat cu intervențiile președintelui Grupului „Organizații ale societății civile” al CESE, Séamus Boland, a președintelui Grupului „Lucrători” al CESE, Oliver Röpke, și a unui membru al Grupului „Angajatori” al CESE, Felipe Medina. (tk)

O dezbatere care a avut loc la sediul CESE la 24 ianuarie a arătat că UE nu reușește să îndeplinească obiectivele Agendei 2030 a ONU. Cu toate acestea, mai sunt speranțe. UE are ocazia de a prelua rolul de lider în acest domeniu, inclusiv prin acordarea de sprijin financiar. CESE joacă un rol important în monitorizarea progreselor înregistrate.

Sesiunea plenară a CESE din luna ianuarie a găzduit o dezbatere cu Guillaume Lafortune, vicepreședintele Rețelei de soluții pentru dezvoltare durabilă, pe tema punerii în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD).

Dl Lafortune a prezentat Raportul pe 2022 privind dezvoltarea durabilă a Europei, elaborat cu sprijinul CESE. Conform dlui Lafortune, UE nu reușește să îndeplinească obiectivele. Între timp, progresele înregistrate încetinesc în întreaga lume, iar țările în curs de dezvoltare, în special, care se confruntă cu constrângeri financiare severe, rămân în urmă.

Raportul recomandă UE să pledeze, în cadrul sistemului Națiunilor Unite, pentru un plan mondial în vederea creșterii finanțării internaționale destinate ODD. Președinta CESE, Christa Schweng, a reluat această idee, subliniind importanța rolului de lider al UE în ceea ce privește realizarea transformărilor mondiale.

CESE va juca, de asemenea, un rol esențial în prima revizuire voluntară a Comisiei Europene, prevăzută pentru iulie 2023, care va aduce laolaltă punctele de vedere ale părților interesate cu privire la progresele înregistrate pe calea realizării ODD. CESE a recomandat o abordare transversală a obiectivelor, având în vedere caracterul interconectat al ODD și al țintelor lor respective, și a propus lansarea unei noi platforme pentru a promova implicarea structurată a societății civile în politicile legate de ODD. (gb)

UE trebuie să combată toate formele de muncă forțată și să devină lider mondial în domeniul drepturilor omului, a insistat CESE într-un aviz adoptat în sesiunea sa plenară din ianuarie.

În avizul său „Interzicerea produselor provenite din muncă forțată”, elaborat de Thomas Wagnsonner, Comitetul sprijină propunerea Comisiei Europene de interzicere a produselor fabricate prin muncă forțată de pe piața Uniunii, subliniind că este esențial ca toate statele membre ale UE să ratifice Protocolul din 2014 la Convenția privind munca forțată a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din 1930.

De asemenea, CESE constată cu satisfacție că propunerea include combaterea muncii forțate a copiilor și solicită Comisiei să accelereze acest proces prin includerea, în domeniul de aplicare al regulamentului, a convențiilor OIM existente privind munca copiilor.

Dl Wagnsonner a declarat: „Promovarea drepturilor economice, sociale, culturale și a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor și, prin urmare, eradicarea tuturor formelor de muncă forțată și de exploatare sunt esențiale pentru a asigura, în special, poziția de lider mondial a UE în domeniul drepturilor omului și al democrației”.

Pentru a preveni munca forțată, CESE subliniază importanța cooperării internaționale și a ancorării instituționale a societății civile organizate în noua propunere a Comisiei, recomandând orientări pentru sprijinirea întreprinderilor, o bază de date specifică cu indicatori de risc și un sistem de evaluare comparativă. (mp)

Răspunsul UE la criza prețurilor la energie ar trebui să vizeze protejarea tuturor gospodăriilor și întreprinderilor pentru care achitarea facturilor la energie constituie o problemă majoră. Acesta este principalul mesaj al avizului pe tema „Politica economică a zonei euro pentru 2023”, adoptat în sesiunea plenară din ianuarie.

CESE sprijină propunerea pe două niveluri a Comisiei Europene de protejare a persoanelor cele mai vulnerabile: până la un anumit nivel de consum de energie, consumatorii vulnerabili vor plăti sub prețul pieței.

Cu toate acestea, Comitetul avertizează că această politică ar trebui să se adreseze atât persoanelor aflate sub pragul sărăciei, cât și celor care aparțin clasei de mijloc inferioare, care nu vor putea achita facturile de energie la prețul pieței.

Raportorul avizului, dl Dandea, a afirmat: „În această iarnă 2022-2023, Uniunea se confruntă cu probleme majore. Pentru a proteja cu adevărat gospodăriile vulnerabile de criza prețurilor la energie, politica pe două niveluri a Comisiei trebuie să fie favorabilă incluziunii”.

Pentru a preveni închiderea întreprinderilor, CESE sprijină propunerea Comisiei ca statele membre să utilizeze cadrul temporar de criză pentru ajutoarele de stat și le îndeamnă să utilizeze toate mijloacele posibile pentru a ajuta întreprinderile, în special cele mici și mijlocii.

Pentru a limita creșterea inflației, Banca Centrală Europeană a utilizat instrumentele politicii monetare, dar acest demers poate avea succes numai în coordonare cu politica fiscală a țărilor din zona euro (mp)

Intensificarea cooperării internaționale este esențială pentru ca oceanele să devină durabile până în 2030 și pentru a asigura securitatea și siguranța pe mare, afirmă CESE într-un nou aviz adoptat în sesiunea sa plenară din ianuarie.

Având în vedere complexitatea sa, guvernanța oceanelor nu poate fi considerată doar o „problemă marină”, necesitând o abordare multidisciplinară și integrată pentru a sprijini factorii de decizie de la toate nivelurile.

Impactul uman asupra oceanelor rezultă adesea din activități terestre. O parte semnificativă a poluării marine provine din eliberarea de deșeuri, pesticide, antibiotice, fosfați și materiale plastice, fără a mai menționa problema munițiilor neexplodate.

Potrivit CESE, rolul UE în calitate de legiuitor și de actor internațional care consolidează rețelele și parteneriatele internaționale este esențial, iar diversele părți interesate ar trebui să fie implicate în mod eficient și transparent în fiecare etapă a procesului.

„UE are un rol de lider în eforturile depuse pentru protejarea oceanelor, dar toate țările trebuie să-și îndeplinească misiunea: doar așa noile generații vor putea încă să spună că planeta noastră e una albastră”, a declarat raportorul acestui aviz, Stefano Palmieri.

Pentru a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050 și sustenabilitatea până în 2030, UE ar trebui să se concentreze pe luarea de măsuri pentru a proteja starea bună a mediului marin și stocurile de pește, ambele fiind vitale pentru numeroase comunități. (mp)

În sesiunea sa plenară din ianuarie, CESE a dezbătut viziunea „Busola strategică” a UE pentru securitate și apărare, argumentând că securitatea ar trebui înțeleasă în sens larg, cu mult dincolo de apărarea militară. Societatea civilă nu ar trebui să fie un simplu spectator în chestiuni de securitate: în vremuri de criză poate avea un rol stabilizator, după cum s-a dovedit în războiul din Ucraina.

În avizul din proprie inițiativă privind Busola strategică a UE, CESE a exprimat necesitatea unei definiții mai largi, deoarece conceptul actual de securitate în UE este prea restrâns. „Securitatea înseamnă mai mult decât simpla apărare militară. Într-o perioadă de amenințări hibride complexe, conceptul de securitate ar trebui extins pentru a include și aspecte legate de securitatea energetică, digitală, a transporturilor, a apei și alimentară, securitatea cetățenilor și ingerințele străine”, a declarat Christian Moos, raportorul avizului CESE.

Avizul susține că, în paralel cu capacitățile naționale, planificarea în domeniul apărării și achizițiile publice comune, UE ar trebui să-și investească în continuare resursele limitate în principal în politici și mecanisme civile, pentru a permite prevenirea conflictelor. În acest sens, societatea civilă poate aduce o schimbare reală prin rețelele sale sociale și economice și prin puternicul său potențial de diplomație publică și culturală.

Revenirea războiului în Europa odată cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a fost un „semnal de alarmă” pentru relația UE cu NATO.

„Până în prezent, UE și NATO nu au exploatat pe deplin potențialul cooperării lor. Consolidarea pilonului european al securității și apărării echivalează cu consolidarea NATO. Atunci când vorbim despre consolidarea capabilităților de apărare ale UE, nu este vorba de a concura cu NATO, ci de a o completa”, a declarat raportorul și membrul CESE, Peter Clever. (mt)

CESE a salutat propunerea Comisiei Europene privind o strategie europeană cuprinzătoare în materie de îngrijire, care ar trebui să le garanteze tuturor europenilor posibilitatea de a beneficia de servicii de asistență medicală și de îngrijire de înaltă calitate pe toată durata vieții lor.

CESE a întâmpinat propunerea Comisiei privind Strategia europeană privind serviciile de îngrijire ca pe un pas important către realizarea unei structuri de îngrijire accesibile și la prețuri abordabile în Europa, care să răspundă nevoilor beneficiarilor serviciilor de îngrijire de la naștere și până la senectute și să acorde sprijin tuturor furnizorilor de astfel de servicii, indiferent de statutul lor profesional.

În avizul adoptat în sesiunea sa plenară din luna ianuarie, CESE a formulat o serie de recomandări în ceea ce privește strategia și cele două propuneri ale acesteia, și anume cea privind educația și îngrijirea timpurie (ECEC) și cea privind îngrijirea pe termen lung, adoptate de Consiliu în luna decembrie.
CESE și-a reînnoit, de asemenea, propunerea în ceea ce privește lansarea unei garanții europene privind îngrijirea. Similar Garanției pentru tineret a UE, acest instrument ar contribui la asigurarea unor servicii de asistență medicală și de îngrijire de calitate pentru toți cei care trăiesc în UE. El ar aborda, totodată, situațiile deficitare în materie de îngrijire și ar promova condiții de muncă decente atât pentru îngrijitorii formali, cât și pentru cei informali.

„Considerăm că, pe lângă a fi disponibile, accesibile și la prețuri abordabile, serviciile de îngrijire ar trebui să fie favorabile incluziunii, durabile și bazate pe drepturile omului. Pentru numeroși europeni, îngrijirea de înaltă calitate pentru toți nu este încă o realitate”, a afirmat raportoarea avizului, Kinga Joó.

În aviz se subliniază necesitatea de a acorda prioritate accesibilității din punctul de vedere al prețurilor și continuității serviciilor de îngrijire, ca răspuns la șocurile actuale legate de războiul din Ucraina, de criza energetică și de cea a costului vieții. Totodată, se solicită acordarea unei finanțări corespunzătoare sectorului îngrijirilor și li se cere statelor membre să se asigure că locurile de muncă din sectorul îngrijirilor sunt atractive și remunerate și valorificate în mod corespunzător.

„Abordarea pe care am adoptat-o în avizul nostru ține seama de preocupările formulate de actorii societății civile. Ea se bazează pe însăși idealul Europei sociale. Subliniem, de asemenea, rolul statelor membre, întrucât ele reprezintă principalul pilon al strategiei privind serviciile de îngrijire. Dacă nu reușim să convingem statele membre să își asume responsabilitatea pentru problemele menționate și să remedieze lacunele din sistemele lor naționale, strategia nu va da mari rezultate”, a afirmat coraportoarea avizului, Zoe Tzotze-Lanara.

Printre principalele recomandări formulate în aviz se numără acordarea de sprijin familiilor, în rolul lor fundamental în ceea ce privește îngrijirea, realizarea unei cartografieri rapide a nevoilor și realităților îngrijitorilor familiali și a celor informali, asigurarea echilibrului de gen și a egalității atât în sectorul îngrijirii formale, cât și în cel al îngrijirii informale și asigurarea unei mai bune protecții a drepturilor tuturor lucrătorilor din sistemul serviciilor de îngrijire, indiferent de statutul lor în materie de migrație și de ședere. (ll)