CESE info

Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat Parlamentului European (PE), Consiliului UE și statelor membre să modifice de urgență Actul electoral din 1976, astfel încât să le garanteze tuturor cetățenilor UE cu handicap dreptul real de a vota la alegerile pentru PE din 2024.

În avizul său Necesitatea de a le asigura persoanelor cu handicap drepturi reale de a vota la alegerile pentru Parlamentul European, adoptat la 2 decembrie, CESE a afirmat că solicită să se precizeze în textul Actului principiile caracterului universal, secret și direct al alegerilor.

Acest lucru ar pune capăt discriminării alegătorilor cu handicap prin normele sau aranjamentele existente în prezent, care diferă considerabil de la un stat membru la altul. De asemenea, ar putea elimina obstacolele juridice sau tehnice acum în vigoare în Europa, privând milioane de persoane de drepturile lor de vot.

Avizul este o continuare a raportului de informare al CESE în care acesta constata că, din cauza acestor obstacole, nici o țară din UE nu a putut garanta că alegerile au fost pe deplin accesibile tuturor.

Concluziile raportului, publicat cu două luni înainte de alegerile pentru PE din 2019, au fost confirmate ulterior de relatările privind alegerile, furnizate de organe de presă și de organizațiile societății civile.

„CESE consideră că o astfel de discriminare este inacceptabilă și contrară valorilor fundamentale ale UE, tratatelor și celor mai importante acte juridice și politice internaționale”, a afirmat Krzysztof Pater, raportorul avizului și autorul raportului.

„Ceea ce solicităm are în vedere principiul egalității de drepturi pentru toți. Cum este posibil ca, în secolul XXI, milioane de cetățeni ai UE cu handicap să nu se poată bucura de dreptul la vot, iar factorii de decizie să nu facă aproape nimic pentru a schimba acest lucru? Acesta este un aspect esențial pentru democrația UE. Mai presus de orice, este o chestiune de demnitate umană”, a subliniat dl Pater.

În opinia CESE, practicile existente care îi discriminează pe cetățenii UE cu handicap pot fi eliminate rapid prin modificarea Actului electoral într-un mod care să oblige statele membre ale UE să pună în aplicare standarde ce asigură dreptul real de vot al acestor persoane.

În aceste standarde trebuie să figureze precizarea că niciun cetățean al UE nu poate fi privat, în temeiul legislațiilor naționale, de dreptul de a vota la alegerile pentru PE din motive de handicap sau de stare de sănătate.

Standardele necesare pentru clarificarea principiilor caracterului direct și secret al votului vor garanta posibilitatea oricărei persoane cu handicap, indiferent de natura acestui handicap, de a vota fără asistență și în secret. (ll)

Declarație comună a dnei Christa Schweng, președinta Comitetului Economic și Social European (CESE) și a dlui Jack O'Connor, președintele Grupului de monitorizare privind Brexitul din cadrul CESE

Felicitări negociatorilor Uniunii Europene și celor din Regatul Unit pentru încheierea cu succes a celor mai ample și dificile negocieri legate de stabilirea unui acord de liber schimb, cu o importanță vitală atât pentru cetățenii din Regatul Unit, cât și pentru cei din întreaga Europă.

Acum CESE este gata să construiască toate punțile posibile cu societatea civilă din Regatul Unit.

În primul rând este o adevărată ușurare faptul că UE și guvernul britanic au reușit, după îndelungi și complicate negocieri, să asigure în sfârșit, chiar pe ultima sută de metri, un consens privind acordul de parteneriat.

După decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, după 47 de ani ca membru al acesteia, a devenit absolut crucial să știm cum vor fi guvernate relațiile celor doi parteneri în viitor.

Acordul de parteneriat va reprezenta cheia de boltă pe care se vor construi relațiile viitoare dintre UE și Regatul Unit.

În numele CESE, transmitem călduroase felicitări dlui Michel Barnier, negociatorul-șef al UE, și echipei sale, care au făcut dovada incontestabilă a profesionalismului, rezilienței, experienței, a muncii neobosite pentru a menține un front comun european unit.

Desigur, dorim să adresăm felicitări și delegației Regatului Unit, ale căror eforturi de succes au contribuit la stabilirea acordului. Suntem pe deplin conștienți că nu a fost deloc ușor.

Începând cu 1 ianuarie 2021, întreprinderile, lucrătorii și cetățenii de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii au acum posibilitatea să se organizeze. Acordul de parteneriat înseamnă certitudine – acel element crucial care le permite întreprinderilor să-și planifice investițiile, lucrătorilor să decidă unde doresc să muncească și cetățenilor unde doresc că locuiască.

Am urmărit îndeaproape negocierile privind Brexitul prin intermediul unui grup de lucru ad-hoc instituit în cadrul CESE.

Rolul nostru va fi să ne concentrăm asupra optimizării cooperării cu alte instituții europene și cu alți actori-cheie și să construim toate legăturile posibile cu societatea civilă din Regatul Unit. Suntem mai convinși ca niciodată că aceasta trebuie să fie misiunea CESE în următorii ani.

Christa Schweng

Președinta Comitetului Economic și Social European (CESE)

Jack O'Connor

Președintele Grupului de monitorizare privind Brexitul din cadrul CESE

CESE salută adoptarea de către șefii de stat și de guvern ai UE a cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027, la 10 decembrie 2020. Compromisul privind bugetul european și fondul de redresare, plus mecanismul privind statul de drept, ia în considerare contribuția proactivă și cuprinzătoare a CESE în favoarea unui CFM mai ambițios pentru UE.

Prin sprijinirea redresării europene și contribuția la clădirea unei Uniuni Europene mai puternice, mai ecologice și mai digitale, Comitetul joacă în continuare un rol unic în elaborarea politicilor UE. Contribuția sa în calitate de reprezentant al organizațiilor societății civile s-a dovedit încă o dată a fi importantă, după cum au demonstrat-o multe avize ale CESE privind bugetul UE pe termen lung, luate în considerare de celelalte instituții ale UE.

„Este datoria noastră să comunicăm beneficiile pentru societatea civilă ale creșterii bugetului pentru perioada 2021-2027. Mă bucur să constat că contribuția CESE a avut impact. Acordul cu privire la noul cadru financiar multianual și la noul mecanism de redresare și reziliență este oportun. Sperăm că va fi punctul de plecare pentru o redresare rapidă a Europei și fundamentul pentru o Uniune mai puternică și mai ecologică, iar rezultatul final va corespunde ambițiilor și nevoilor UE”, a spus Cillian Lohan, vicepreședintele CESE responsabil cu comunicarea.

Citiți Declarația președintei CESE, Christa Schweng, cu privire la cadrul financiar multianual 2021-2027 și fondul de redresare.

Pentru informații privind avizele CESE care se reflectă în CFM, a se vedea anexa. (mp)

Cele mai recente inițiative ale Comisiei Europene de reglementare a serviciilor și piețelor digitale vor garanta că furnizorii își asumă responsabilitatea pentru serviciile pe care le oferă și că giganții digitali nu își impun propriile norme pe piețele din Europa, a declarat vicepreședinta executivă a Comisiei, Margrethe Vestager, în sesiunea plenară din decembrie a CESE.

Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale ale Comisiei Europene, publicate la 15 decembrie, vor ajuta democrația europeană să ajungă din urmă evoluția digitală din ultimii 20 de ani. Aceste acte definesc modul de furnizare a serviciilor digitale și de funcționare a piețelor digitale, a declarat dna Vestager la sesiunea plenară din decembrie a CESE, în cadrul dezbaterii pe tema „O Europă pregătită pentru era digitală”.

Președinta CESE, Christa Schweng, a subliniat că tranziția digitală este mai importantă ca oricând, fiind, împreună cu tranziția verde, una din pietrele de temelie ale redresării Europei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Președinta CESE a citat un studiu recent în care se estimează că, până în 2030, contribuția cumulată suplimentară la PIB a noilor tehnologii digitale s-ar putea ridica la 2,2 mii de miliarde EUR în UE – echivalent cu PIB-ul din Spania și din Țările de Jos în 2019, luate împreună.

Dna Schweng a declarat: „Avem nevoie de o abordare a digitalizării europeană, centrată pe factorul uman. Fără încrederea cetățenilor și a întreprinderilor, nu vom putea profita de oportunitățile oferite de digitalizare. În acest scop, este important să se construiască un veritabil spațiu european al datelor, în care datele noastre să fie protejate, iar confidențialitatea și autodeterminarea să fie garantate. De asemenea, avem nevoie de suveranitate tehnologică în comerțul digital la nivel mondial.

Dna Vestager a prezentat principalele elemente ale strategiei digitale a Comisiei, axarea pe mobilizarea investițiilor private, folosirea inițiativelor emblematice (în domeniul competențelor digitale, al serviciilor publice digitale și al securității cibernetice) și dezvoltarea și implementarea capacităților digitale.

„Actul legislativ privind serviciile digitale va garanta că furnizorii de servicii digitale își asumă responsabilitatea și răspunderea pentru serviciile lor, și că va putea fi recâștigată încrederea”, a spus dna Vestager. „Problema o reprezintă conținutul și produsele online ilegale, care nu respectă normele care se aplică produselor fizice. Această problemă trebuie soluționată la nivel european.”

„Actul legislativ privind piețele digitale”, a continuat dna Vestager, „va spune companiilor gigantice: sunteți mai mult decât bineveniți să faceți afaceri în Europa, și să aveți parte de succes, însă, în momentul în care ajungeți în poziția de controlori, trebuie să țineți seama de ce este permis și ce nu este permis, pentru o concurență loială și pentru a-i servi pe consumatori cât mai bine cu putință. Aspectul fundamental în această privință este că piața ar trebui să ne servească în calitate de consumatori și că ne dorim o tehnologie în care putem avea cu adevărat încredere.” (dm)

CESE pledează pentru un set de principii comune pentru serviciile publice, pentru a ajuta statele membre să respecte pe deplin democrația și statul de drept.

Într-un aviz adoptat de Adunarea Plenară la 2 decembrie, CESE observă că, prin faptul că asigură accesul egal și universal la servicii pentru toți, inclusiv pentru grupurile vulnerabile și dezavantajate, serviciile publice contribuie la progresul social și la dinamismul unei societăți. Ele pot acționa ca „stabilizatori automați” esențiali în perioade de criză, care s-au înmulțit în ultimii ani în domenii precum securitatea, economia, azilul, mediul, clima și sănătatea.

Raportorul CESE, Christian Moos, a explicat: „Administrația publică și serviciile reprezintă cea mai importantă legătură dintre guverne și societatea civilă. Ele sunt esențiale pentru reziliența democrației liberale în Europa. UE are nevoie de mecanisme eficace pentru a garanta respectarea deplină a statului de drept și imparțialitatea administrației publice în toate statele membre.”

Un set de principii comune

CESE identifică un set de principii comune pentru serviciile și administrațiile publice:

• Dreptul la bună administrare consolidează încrederea societății. Transparența serviciilor publice asigură supravegherea independentă și contribuie la lupta împotriva corupției.
• Serviciile publice au o funcție de protecție în ceea ce privește statul de drept. Personalul care lucrează în serviciile publice trebuie protejat pentru a putea refuza să se conformeze unor instrucțiuni de serviciu nelegitime. 
• Serviciile publice trebuie să asigure accesul liber la informații și să rămână disponibile tuturor și în mod fizic, indiferent de gradul de digitalizare.

CESE propune, de asemenea, ca serviciile publice să devină interoperabile la nivel european. Schimburile și rotația locurilor de muncă între serviciile publice ale statelor membre ar trebui să fie posibile. Este esențial ca toate serviciile publice implicate în alocarea de fonduri europene să respecte și să pună în aplicare principiile serviciilor publice. (na)

Noul pact al UE privind migrația și azilul a fost puternic criticat în cadrul unei conferințe la nivel înalt organizate de CESE. Reprezentanții societății civile, ai grupurilor de reflecție și ai Parlamentului European au constatat că noul pact nu aduce schimbările necesare pentru a crea un sistem european comun adecvat de migrație și azil.

La 26 noiembrie, reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European și ai Consiliului, și părți interesate din partea grupurilor de reflecție, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile au participat la o audiere virtuală pe tema „Noul pact al UE privind migrația și azilul”. Conferința, organizată de Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie (SOC) a CESE, a analizat în ce măsură noul pact aduce schimbarea sistemică necesară pentru a depăși blocajul actual și a dezvolta o politică a UE în domeniul migrației și azilului sustenabilă, rațională și bazată pe drepturi.

Observațiile critice ale participanților s-au concentrat pe trei aspecte principale: calea legislativă aleasă, susținută de interguvernamentalism și care permite începerea negocierilor înainte de prezentarea unei propuneri legislative de către Comisie; conceptul dualist pentru migranți ca refugiați reali sau ca persoane ilegale care pot fi expulzate; și noul mecanism de preluare a sarcinii de returnare care permite statelor membre să fie solidare prin efectuarea procedurilor de expulzare pentru alte țări.

Membrii grupului de studiu al CESE regretă că majoritatea propunerilor din cadrul pactului vizează gestionarea frontierelor externe, fără a acorda atenția cuvenită căilor legale de migrație, asigurării unor căi sigure pentru azil ori incluziunii și integrării resortisanților țărilor terțe în UE. „Suntem puțin dezamăgiți de conținutul acestui pact”, a declarat José Antonio Moreno Díaz, raportorul CESE pentru avizul pe tema „Noul pact privind migrația și azilul”. „Sperăm la un pact mai ambițios și constructiv, mai realist în ceea ce privește respectarea drepturilor omului.” (na)

Comisia Europeană și părțile interesate din sectorul aviației ar trebui să revină la masa discuțiilor pentru a clarifica ambiția noului Regulament privind Cerul unic european (SES), afirmă CESE într-un aviz recent adoptat.

De fapt, nu este clar dacă proiectul de propunere al Comisiei va fi suficient pentru a atinge obiectivele inițiale ale SES de reducere a emisiilor de CO₂ și de îmbunătățire a eficienței managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană (ATM/ANS).

CESE a subliniat importanța acestei chestiuni într-un aviz elaborat de Dumitru Fornea și adoptat în sesiunea plenară.

Comentând în cursul dezbaterii, dl Fornea a declarat: „Trebuie clarificată funcția administratorului de rețea, în special domeniul de aplicare general și impactul său asupra planificării companiilor aeriene, a gestionării capacităților, a configurării spațiului aerian, a mediului și a prioritizării cererilor. Toate părțile interesate din sectorul aviației ar trebui să fie implicate în luarea unor decizii importante; principiul unei consultări veritabile trebuie să facă parte din propunerea-cadru.”

Propunerea Comisiei nu conține nicio referire la consecințele dramatice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra sectorului. În acest sens, CESE recomandă realizarea unui studiu de impact pentru a ține seama în mod corespunzător de consecințele sociale și economice ale pandemiei de coronavirus, atât pentru lucrători, cât și pentru utilizatorii de servicii. (mp)

Tehnologiile blockchain ar putea oferi soluții utile industriei miniere a viitorului, dar tranziția digitală ar trebui să țină seama de consecințele sociale. Acesta a fost principalul mesaj al mesei rotunde online organizate de Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI) a CESE la 14 decembrie 2020.

„Întreprinderile din domeniul mineritului care s-au deschis transformării digitale au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește siguranța, sustenabilitatea, productivitatea și profiturile. Tehnologia blockchain este viitorul acestui sector, însă trebuie dezbătută guvernanța ei. De asemenea, trebuie să reducem la minimum dezechilibrele sociale și teritoriale generate de transformarea activităților ca parte a noului Pact verde și a economiei circulare,” a spus Pietro De Lotto, președintele CCMI.

Un mesaj asemănător a fost transmis și de Hilde Van Laere, membră a CCMI: „Tehnologia blockchain se află în centrul tranziției digitale, având potențialul de a transforma întreprinderile și întreaga societate, nu numai sectorul minier. A transformat toate întreprinderile din toate sectoarele, inclusiv din sectorul mineritului. Tehnologia blockchain are aplicații foarte utile în sectorul minier datorită capacității sale de a face tranzacțiile comerciale sigure și transparente și de a înregistra modificări ale documentelor și acordurilor comerciale”.

O gamă largă de părți interesate din sfera operațională și cea instituțională s-au alăturat dezbaterii: Organizația Națională Suedeză a Mineritului, Minespider, Kamni Chain, IndustriALL Norvegia, Observatorul internațional pentru materii prime, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

Webinarul face parte din lucrările ulterioare adoptării, în sesiunea plenară din septembrie a CESE, a avizului CCMI/176 pe tema Activitatea de extracție digitală în Europa: noi soluții pentru producerea durabilă a materiilor prime, redactat de Marian Krzaklewski și Hilde Van Laere. (mp)

CESE constată cu satisfacție că recomandările sale sunt reflectate în propunerile Comisiei Europene privind un Pact climatic european care să sprijine acțiunile climatice actuale și viitoare prin învățarea reciprocă, educație, consolidarea capacităților, eliminarea barierelor și facilitarea accesului la finanțare.

Prin introducerea conceptului de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon la nivel mondial, Acordul de la Paris a modificat discursul politic și a plasat guvernele și părțile interesate pe o traiectorie orientată către acțiuni concrete. Un astfel de rezultat nu ar fi fost posibil fără mobilizarea excepțională a tuturor actorilor societății civile. Participarea activă a „tuturor componentelor societății” este o condiție prealabilă pentru succesul politicii în domeniul climei pe teritoriul UE.

Dl Peter Schmidt, membru al CESE, a declarat „Pactul climatic reprezintă o oportunitate majoră de a concepe o abordare inovatoare, bazată pe participare, care să reflecte, să sprijine și să inspire acțiunile întreprinse deja la nivelul societății civile, în comunități, în orașe și în regiuni”.

CESE dorește să colaboreze cu Comisia Europeană și cu alte organe ale UE pentru a crea împreună o platformă a părților interesate în cadrul Pactului climatic european, bazată pe principiile incluziunii, transparenței, participării și asumării veritabile de către actorii din domeniul climei de la toate nivelurile.

În plus, înființarea în cadrul Pactului climatic a unui forum al UE pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice ar stimula procesele de învățare cu adevărat reciprocă, ar facilita accesul la finanțare și ar elimina barierele. Un mecanism de implicare a tineretului în acțiunile privind clima și durabilitatea, cum ar fi mesele rotunde pentru implicarea tinerilor în domeniul climei și al durabilității, propuse de CESE, ar trebui să fie parte integrantă a acestui Pact. (mr)

În urma alegerilor din SUA, Comitetul de monitorizare a relațiilor transatlantice al CESE s-a reunit la 15 decembrie în încercarea de a restabili un parteneriat solid cu societatea civilă din SUA.

În pragul începerii mandatului noului președinte al SUA, cele două părți au acum, după regresele majore din ultimii ani, ocazia unică de a-și reînnoi parteneriatul și prietenia bazate pe valori democratice comune, pe o istorie comună și pe interese comune.

În încercarea de a relansa dialogul cu societatea civilă, Comitetul de monitorizare a relațiilor transatlantice al CESE s-a reunit în mod virtual la 15 decembrie, cu participarea dlui Radosław Sikorski, deputat în Parlamentul European, și a dlui William Hurd, membru al Congresului SUA.

Dl Sikorski a subliniat rolul crucial al contactelor interpersonale și al unei cooperări mai solide cu societatea civilă, în conformitate cu noua agendă transatlantică. „Diferențele de politică dintre UE și SUA nu au dispărut, dar bunăvoința, egalitatea și încrederea reprezintă un bun început”, a afirmat el.

Dl Hurd a sprijinit cu căldură dialogul transatlantic: „Poziția de lider al Americii nu se limitează doar la America. Trebuie să demonstrăm capacitatea noastră de a construi alianțe”. El a subliniat că este imperativ ca UE și SUA să coopereze în contextul asertivității din ce în ce mai pronunțate a Chinei pe scena internațională.

Peter Chase, cercetător principal la Fondul german Marshall pentru Statele Unite, a subliniat că o strategie ambițioasă este esențială pentru relațiile economice transatlantice: „O economie puternică va alimenta societatea civilă, grupurile de reflecție, întreprinderile și investițiile”.

Matthias Jørgensen din cadrul Direcției Generale Comerț a Comisiei Europene a prezentat noua agendă transatlantică a Comisiei, invitând SUA să se alăture luptei pentru o lume mai sănătoasă, mai sigură, mai prosperă și mai democratică după COVID-19 și să colaboreze în vederea protejării planetei, în favoarea tehnologiei, a comerțului și a unor norme comune.

Garrett Workman, director principal pentru afaceri europene în cadrul Camerei de Comerț a SUA, a afirmat că „Comerțul va sta la baza remedierii multor greșeli comise de politica americană în ultimii ani”.

CESE a prezentat, de asemenea, „Construirea de punți peste Atlantic”, un proiect ambițios care subliniază rolul societății civile și impactul său asupra parteneriatului transatlantic reînnoit. Proiectul urmărește să conecteze cetățenii și activitățile lor și să facă auzită vocea liberală de ambele părți ale Atlanticului, într-un moment în care găsirea unui teren comun și identificarea soluțiilor sunt mai importante ca niciodată. (at)