CESE info

137 dintre cei 329 de membri ai Comitetului Economic și Social European își vor prelua pentru prima dată funcția în octombrie, când CESE își începe mandatul 2020-2025.

Membrii care își încep mandatul în cadrul CESE o vor face în contextul constrângerilor impuse de COVID-19, iar distanțarea fizică și ședințele în format hibrid vor constitui încă regula la Bruxelles, având în vedere că rata de infectare crește peste tot în Europa.

Cei 329 de membri ai CESE sunt numiți la fiecare cinci ani. De această dată, peste 40 % dintre ei vor fi membri noi, care vor introduce perspective, idei și energie proaspete în activitatea lor, alături de membrii care își reiau funcția.

Femeile vor reprezenta 33 % dintre membri în noul mandat, față de 27,30 % data trecută și 24,70 % în perioada 2010-2015. Țările cu cel mai mare număr de femei membre vor fi Estonia, cu 85,71 %, urmată de Republica Cehă și Croația, cu 66,67 %. La celălalt capăt al clasamentului, delegațiile Portugaliei și Ciprului nu au femei în componență. Suedia prezintă un echilibru perfect între bărbați și femei.

Cel mai tânăr membru are 27 de ani, în timp ce membrul cel mai în vârstă, care va prezida sesiunea plenară în care va fi aleasă noua conducere a CESE, are 76.

Membrii sunt numiți pentru o perioadă de cinci ani de către Consiliu, pe baza nominalizărilor de către statele membre. Lista completă a membrilor din noul mandat – care va dura din 2020 până în 2025 – va fi disponibilă în curând pe site-ul internet al CESE.

Cei 329 de membri noi sau reconfirmați urmează să se reunească pentru prima dată la Bruxelles, la 27 octombrie. La 28 octombrie, ei vor alege un nou președinte și doi vicepreședinți (unul pentru comunicare și altul pentru buget), pentru un mandat de doi ani și jumătate. 

Funcția de președinte revine prin rotație celor trei grupuri ale Comitetului („Angajatori”, „Lucrători” și „Diversitate Europa”). Cei doi președinți anteriori au fost aleși din Grupul „Lucrători” și, respectiv, „Diversitate Europa”.

Fiecare membru se va alătura unuia dintre cele trei grupuri, care își va alege, de asemenea, propriul președinte pentru un mandat de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoit.

Principalul rol al CESE este de a oferi consiliere legiuitorilor UE (Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul) cu privire la proiectele legislative și la politici, prin intermediul lucrărilor celor șase secțiuni ale sale și ale unei comisii consultative, care acoperă o gamă largă de domenii de politică, cum ar fi aspectele sociale, economice, agricole, de mediu și privind transporturile. (dm)

La 17 septembrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a găzduit ceremonia de sfârșit de mandat, cu ocazia ultimei sesiuni plenare înainte de următorul său mandat din octombrie. Luca Jahier, președintele CESE din aprilie 2018 și până în prezent, și-a exprimat recunoștința față de toți membrii Comitetului și a subliniat contribuția importantă la proiectul european a organizațiilor societății civile reprezentate în cadrul CESE.

În ultimul său discurs în calitate de președinte, Luca Jahier a evocat principalele priorități ale mandatului său, și anume dezvoltarea durabilă, consolidarea relațiilor dintre UE și Africa, extinderea UE și cultura ca factor unificator în Europa. El a subliniat, de asemenea, contribuția adusă de CESE în ultimii ani la abordarea provocărilor cu care se confruntă UE: de exemplu, CESE a fost prima instituție care a propus o uniune europeană a sănătății. Totodată, și-a exprimat speranța că CESE va putea juca un rol activ în Conferința privind viitorul Europei, propusă de Comisia Europeană și de Parlamentul European.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj video în care a elogiat „rezultatele excelente” ale activității CESE din ultimii cinci ani și contribuția sa importantă la procedura legislativă a UE. David Sassoli, președintele Parlamentului European, a transmis la rândul său un mesaj video prin care își exprimă disponibilitatea de a colabora mai strâns cu CESE pentru a crea un dialog structurat cu societatea civilă organizată. Klara Dobrev, vicepreședinta Parlamentului European, a luat cuvântul în cadrul plenarei CESE pentru a sublinia faptul că „nimic nu se poate schimba în lume dacă nu ne bucurăm de sprijinul cetățenilor, iar rolul CESE este de a intra în legătură cu societatea civilă organizată, cu persoane reale, provenite din medii diferite și cu nevoi diferite”. (dgf)

Pandemia de coronavirus face ravagii în sectorul european al turismului. În șase luni, jumătate dintre întreprinderi ar putea dispărea, dacă UE nu ia rapid măsuri, afirmă Comitetul Economic și Social European într-un nou aviz.

Într-un raport elaborat de dl Panagiotis Gkofas și adoptat în septembrie, CESE afirmă că este necesar să se ia măsuri la nivelul UE pentru a menține întreprinderile din domeniul turismului pe linia de plutire și lucrătorii din acesta în activitate în situația provocată de criza de COVID-19. Nu mai este timp de pierdut: dacă mai așteptăm încă șase luni, s-ar putea ca jumătate dintre aceste întreprinderi să-și închidă porțile.

Pentru a-și susține afirmațiile, CESE a realizat un sondaj online în cursul verii, care a implicat 175 de organizații reprezentând mii de întreprinderi din sectorul turismului, care au sute de mii de angajați în întreaga UE.

Răspunsurile lor la chestionarul CESE au dezvăluit percepția unui dezastru iminent.

88,2 % dintre respondenți au declarat că criza declanșată de COVID-19 a avut consecințe „foarte negative” asupra lor, 80,6 % au estimat că efectele sale ar urma să-i afecteze și mai mult pe termen lung, iar 45 % se așteaptă să supraviețuiască în 2021.

Raportul a fost elaborat ca răspuns la comunicarea Comisiei Europene pe tema „Turism și transport în 2020 și ulterior”.

Se estimează că industria turismului din UE pierde lunar venituri de circa 1 miliard EUR și că 6,4 milioane de locuri de muncă ar putea dispărea în 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Pentru a relansa industria, UE trebuie să acționeze în primul rând pentru a restabili încrederea cetățenilor în siguranța călătoriilor, afirmă CESE.

În așteptarea unui vaccin, CESE susține ideea instituirii unui pașaport sanitar european, cu un formular armonizat de localizare a pasagerilor și coduri QR, asociat cu o Platformă multilingvă de asistență în materie de sănătate.

Oamenii ar putea folosi codul QR pentru a accesa informațiile și serviciile medicale din țara pe care o vizitează și a avea acces de urgență la sistemele de sănătate și de securitate socială.

O altă prioritate majoră este de a pune lichidități la dispoziția întreprinderilor din domeniul turistic și a angajaților acestora cât mai curând posibil, întrucât lipsa fluxurilor de numerar pune în pericol însăși supraviețuirea lor.

În opinia CESE, programul SURE de combatere a șomajului ar trebui să ofere ajutor lucrătorilor din sectorul turismului fără un loc de muncă și compensații salariale pentru IMM-uri, cel puțin până la 30 iunie 2021.

De asemenea, Comitetul consideră că UE ar trebui să instituie un mecanism de monitorizare a punerii în aplicare a măsurilor de sprijin, întrucât mulți dintre participanții la sondaj s-au plâns de faptul că nu a fost acordat niciun ajutor financiar după ce UE a anunțat că va pune la dispoziție fonduri. (dm)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat un aviz pe tema Salarii minime decente în Europa, aducându-și contribuția la dezbaterea care se desfășoară în prezent la nivelul UE pe această temă.

Avizul exploratoriu a fost solicitat de Parlamentul European, ca urmare a anunțului Comisiei privind o posibilă propunere de instrument legal care să garanteze că oricare lucrător din UE are dreptul la un salariu minim care să-i permită condiții de trai decente.

În aviz CESE a argumentat că salariile minime echitabile ar putea fi utile pentru a reduce sărăcia în rândul lucrătorilor atinși de aceasta, în combinație cu politici integrate de incluziune activă, centrate pe individ.

A subliniat, cu toate acestea, că orice inițiativă a UE în acest sens trebuie să se bazeze pe o analiză exactă și pe înțelegerea situației și a sensibilităților din statele membre și să respecte pe deplin rolul și autonomia partenerilor sociali, precum și diferitele modele de relații de muncă.

În privința căii de urmat, cele trei grupuri ale CESE, reprezentând angajatorii, sindicatele și organizațiile societății civile din UE, au exprimat opinii divergente.

În numele Grupului „Angajatori” al CESE, raportorul Stefano Mallia a spus: „Grupul «Angajatori» consideră că UE nu are competențe în ce privește salariile, în special nivelul acestora, și că stabilirea salariilor minime este o chestiune de competență națională, care depinde de caracteristicile specifice ale sistemelor naționale respective. Trebuie evitată orice acțiune greșită din partea Uniunii, în special în acest moment. În cazul în care partenerii sociali au nevoie de sprijin, ar trebui analizată abordarea necesităților specifice, promovând schimburile de bune practici și extinderea capacităților; nu trebuie să cădem în capcana unei abordări universale, care ar putea avea consecințe negative grave.”

Reprezentând Grupul „Lucrători”, raportorul Oliver Röpke a afirmat: „Garantarea faptului că lucrătorii din întreaga UE beneficiază de salarii minime decente trebuie să fie un element esențial al strategiei de redresare a UE. Este indiscutabil pentru Grupul „Lucrători” că toți lucrătorii trebuie protejați prin intermediul unor salarii minime care să le permită condiții de trai decente, indiferent unde lucrează aceștia. Negocierea colectivă rămâne cea mai eficientă modalitate de garantare a unor salarii echitabile și trebuie, de asemenea, să fie consolidată și promovată în toate statele membre. Apreciem, așadar, recunoașterea de către Comisie a faptului că există posibilitatea de a lua măsuri la nivelul UE pentru a promova rolul negocierii colective în sprijinul caracterului adecvat și al acoperirii salariului minim.” (ll)

Starea de urgență legată de schimbările climatice, cu care ne confruntăm astăzi la nivel global, a mobilizat milioane de tineri din întreaga lume, mulți dintre aceștia fiind profund afectați de amenințarea pe care ea o reprezintă pentru viitorul lor. În același timp, tinerii sunt cei care și-au demonstrat în mod repetat energia, creativitatea și motivația de a contesta modelele nesustenabile actuale și de a stimula factorii de decizie să adopte politici ambițioase. Cu toate acestea, între a-i asculta pe tineri și a întreprinde acțiunile pe care ei le solicită rămâne o prăpastie adâncă.

În avizul său, CESE caută să micșoreze această prăpastie, considerând că implicarea structurată și formală a tinerilor este esențială în toate etapele proceselor decizionale ale UE.

„Europa și întreaga lume au nevoie de ambiție, spirit de inițiativă și acțiune. Sistemele noastre se bazează pe împrumuturi de la viitor; a sosit timpul să investim în viitor”, a subliniat Cillian Lohan, raportorul avizului.

În acest context, CESE propune organizarea de mese rotunde pe tema climei și durabilității pentru implicarea tinerilor, găzduite de CESE, în colaborare cu Comisia și Parlamentul, precum și includerea unui reprezentant din rândul tinerilor în delegația oficială a UE la reuniunile Conferinței părților la CCONUSC.

Aceasta este oportunitatea, care apare o dată la o generație, de a remedia inegalitățile sistemice și de a ne îndrepta către un viitor mai bun. (mr)

De mai mulți ani, CESE depune eforturi pentru promovarea unei politici alimentare cuprinzătoare în UE, menită să asigure o alimentație sănătoasă prin intermediul unor sisteme alimentare durabile, creând o legătură între agricultură și serviciile de alimentație și cele ecosistemice și asigurând lanțuri de aprovizionare care protejează sănătatea publică a întregii societăți europene.

Comitetul consideră că strategia „De la fermă la consumator” propusă nu reflectă suficient aceste obiective.

Un instrument esențial pentru realizarea strategiei este bugetul politicii agricole comune (PAC), deoarece el reprezintă aproximativ 40 % din totalul cheltuielilor UE. Prin urmare, bugetul PAC ar trebui majorat pentru a viza aceste obiective.

Strategia nu abordează nici problema amenajării durabile a teritoriului, nici pe cea a accesului la terenuri, care reprezintă unul din principalele obstacole în calea reînnoirii generaționale în agricultură. În același timp, funcția de sprijin pentru venit a plăților din cadrul PAC este vitală și va rămâne astfel în anii următori, chiar dacă se iau măsuri pentru ca prețurile la produsele alimentare să reflecte costurile reale.

O altă preocupare majoră a agricultorilor europeni este că produsele lor trebuie să concureze cu produsele importate care nu respectă obiectivele de durabilitate. Prin urmare, CESE îndeamnă UE să garanteze existența unor standarde care respectă în mod real principiul reciprocității în acordurile comerciale preferențiale.

Europa și întreaga lume au un drum lung de parcurs până la o durabilitate deplină. Europa dispune de instrumentele și cunoștințele necesare pentru a ajunge acolo. Mai rămâne să dăm dovadă de voința și angajamentul politic necesare și să le arătăm calea și altora. (mr)

Comitetul Economic și Social European a îndemnat UE și statele membre să depună eforturi pentru a clarifica condițiile de angajare din economia platformelor, deoarece lipsa unor definiții standardizate atât în ceea ce privește statutul lucrătorilor, cât și cel al angajatorilor poate complica aplicarea legislației muncii și a multor drepturi în materie de protecție a muncii.

Principalele concepte care trebuie clarificate sunt cele care definesc platformele mai degrabă ca „intermediari de cerere și ofertă”, decât ca „angajatori”. Astfel, lucrătorii ajung să fie considerați „persoane care desfășoară o activitate independentă”, și nu „angajați”, ceea ce înseamnă că, adesea, lor nu li se asigură protecție juridică și socială, și nici sănătatea și siguranța la locul de muncă sau protecția locului de muncă, aspecte care au devenit extrem de importante, în special în timpul pandemiei actuale.

CESE a propus UE și statelor membre să adopte, drept criteriu pentru a stabili dacă un lucrător desfășoară o activitate salariată sau una independentă, conceptul de dependență economică și de subordonare. El a afirmat, de asemenea, că UE și statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită adoptării principiului potrivit căruia un lucrător este considerat angajat în absența unor dovezi care dovedesc contrariul. Cu toate acestea, lucrătorii care desfășoară cu adevărat o activitate independentă ar trebui să aibă posibilitatea de a-și păstra statutul, dacă doresc acest lucru.

Deși a considerat că flexibilitatea și autonomia muncii, veniturile suplimentare pentru lucrători și accesul mai ușor al persoanelor vulnerabile la ocuparea forței de muncă se numără printre beneficiile furnizate de economia platformelor, CESE a atras și atenția asupra riscurilor, care nu trebuiau subestimate.

În afară de faptul că lucrătorii riscă să le fie refuzate drepturile de bază, inclusiv dreptul de a se organiza și de a putea negocia colectiv, există, de asemenea, amenințări pentru societate în ansamblu, având în vedere riscul crescut al unei concurențe bazate pe reducerea standardelor sociale. Acest lucru are, de asemenea, consecințe negative atât pentru angajatori, care sunt supuși unei presiuni concurențiale nesustenabile, cât și pentru statele membre, care pierd venituri din impozite și contribuții la asigurările sociale.

CESE și-a prezentat argumentele în avizul pe tema „Munca decentă în economia platformelor”, adoptat în sesiunea sa plenară din luna septembrie și elaborat la solicitarea Președinției germane a UE. Raportorul avizului a fost dl Carlos Manuel Trindade, membru portughez. (ll)

Încă din 1992, UE încearcă să pună în aplicare strategii privind biodiversitatea, fără rezultate semnificative. Acest lucru se datorează în principal implementării slabe a cadrului juridic la nivel național și finanțării insuficiente pentru măsurile necesare.

CESE salută angajamentul și eforturile reînnoite ale Comisiei de a elabora o strategie privind biodiversitatea, care să stabilească obiectivele de atins până în 2030, ca unul dintre mijloacele de realizare a obiectivelor Pactului verde european. 

Potrivit raportorului Antonello Pezzini și coraportoului Lutz Ribbe, strategia privind biodiversitatea este calea de urmat pentru a plasa biodiversitatea Europei în centrul procesului de redresare după pandemia de COVID-19, în beneficiul oamenilor, al climei și al planetei, aducând natura înapoi în viețile noastre.

UE trebuie să depună eforturi sporite pentru protejarea resurselor naturale rămase, prin campanii de sensibilizare și comunicare. De asemenea, CESE consideră că se impune lărgirea zonelor protejate, în special a celor strict protejate, pentru a restabili habitatele și a combate dispariția speciilor.

CESE subliniază totodată că protejarea biodiversității nu poate fi suportată de fermieri și de proprietarii de păduri din punct de vedere economic. Furnizarea acestui bun public și acestei valori publice trebuie să devină mai degrabă o oportunitate interesantă de venit pentru aceștia.

Până la următoarea reuniune a Convenției privind diversitatea biologică, care se va desfășura în China în 2021, trebuie făcut mult mai mult pentru a proteja biodiversitatea la nivel global. Este momentul ca Europa să își asume rolul de lider și să convingă celelalte părți că strategiile adoptate merită respectate. (mr)

Actuala criză provocată de pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea lanțurilor globale de aprovizionare. Ea a evidențiat, de asemenea, vulnerabilitatea lucrătorilor și efectele negative pe plan social, în materie de sănătate și de siguranță ale operațiunilor comerciale din lanțurile de aprovizionare actuale. Într-un moment crucial pentru luarea de măsuri politice concrete și pentru procesul decizional, Președinția germană a UE și Parlamentul European au solicitat CESE să formuleze recomandări. În două avize adoptate în sesiunea plenară din luna septembrie, CESE solicită Comisiei Europene să elaboreze un plan de acțiune european și să introducă obligații de diligență în cadrul lanțurilor globale de aprovizionare.

Într-un aviz exploratoriu, CESE pledează pentru un plan de acțiune european privind drepturile omului, munca decentă și durabilitatea în cadrul lanțurilor globale de aprovizionare, care să pună pe primul plan o legislație UE transsectorială obligatorie privind obligațiile de diligență în materie de drepturi ale omului și conduita responsabilă în afaceri. O definiție largă ar trebui să acopere drepturile omului, inclusiv drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor și să se bazeze pe o serie de instrumente internaționale.

În paralel cu lucrările sale referitoare la planul de acțiune, CESE a oferit Parlamentului European consiliere cu privire la o inițiativă legislativă europeană care să introducă obligația de diligență în materie de drepturi ale omului și impact al practicilor antreprenoriale asupra mediului. Inițiativa, anunțată de comisarul european Didier Reynders în aprilie 2020 și preconizată pentru 2021, va impune prin lege întreprinderilor care își desfășoară activitatea în UE obligația de a identifica, de a preveni, de a atenua și a-și asuma impactul negativ al activităților lor asupra drepturilor omului și ale lucrătorilor, precum și asupra mediului. (dgf)

Asigurarea accesului durabil la materii prime, inclusiv metale, minerale industriale și materii prime pentru construcții, în special la materii prime critice, are o importanță deosebită pentru economia europeană, unde cel puțin 30 de milioane de locuri de muncă depind de disponibilitatea materiilor prime. Pandemia de COVID-19 evidențiază importanța transformării digitale. 

Cu ocazia sesiunii sale plenare din septembrie și într-un moment crucial pentru punerea în aplicare a Pactului verde și a planului de redresare al UE, CESE a adoptat un aviz din proprie inițiativă pe tema „Activitatea de extracție digitală în Europa: noi soluții pentru producerea durabilă a materiilor prime”.

În acest aviz, CESE arată că digitalizarea sectorului materiilor prime din UE reprezintă o șansă unică de a îmbunătăți reziliența lanțurilor industriale de aprovizionare de la nivel european, de a îmbunătăți performanța de mediu a sectorului minereurilor, de a crește transparența și de a intensifica dialogul cu cetățenii și cu comunitățile afectate de activitățile de minerit.

Raportorul avizului, dl Marian Krzaklewski a declarat: „Transformarea digitală a sectorului mineritului impune eforturi ambițioase în vederea adoptării de modificări juridice și în materie de reglementare, aceste eforturi trebuind a fi realizate sub egida unor organizații supranaționale și la nivelul dreptului internațional”.

CESE subliniază că este important să existe o structură globală și cuprinzătoare a rețelei de informații privind mineralele, care să stea la baza transformării digitale și a adoptării unor decizii în cunoștință de cauză la nivelul UE. Centrul Comun de Cercetare (JRC) dezvoltă și întreține un sistem european de informații privind materiile prime, lucru pentru care CESE își exprimă aprecierea.

CESE consideră că UE și statele membre trebuie să sprijine în mod activ transformarea digitală a sectorului minier al UE, ca o măsură esențială pentru creșterea rezilienței industriei UE și a lanțului valoric al materiilor prime. Minele care folosesc tehnologii digitale, inclusiv automatizarea integrată, rețelele cognitive și analiza datelor în timp real, sunt mai eficiente, mai curate și mai sigure. Obiectivele de reducere a amprentei de mediu și de realizare a unui mediu mai sigur sunt mai ușor de atins în „minele inteligente”, iar acest lucru este esențial pentru a beneficia de sprijin din partea societății pentru desfășurarea activităților în Europa. (ks)

CESE invită Comisia Europeană să elaboreze o foaie de parcurs cuprinzătoare pentru redresarea sectorului aviatic european în ansamblu, cu resurse specifice pentru a sprijini toate subsectoarele și pe angajații acestora. În avizul elaborat de dl Thomas Kropp și adoptat în cadrul sesiunii plenare din septembrie, Comitetul susține necesitatea unui răspuns politic ambițios și coordonat, care să distingă în mod clar între faza de redresare inițială, pe termen scurt, și nevoia de a garanta competitivitatea sectorului la nivel internațional și condiții de concurență echitabile, pe termen mediu și lung.

Luând cuvântul în marja sesiunii plenare, dl Kropp a afirmat: „Deși sectorul aviației s-a confruntat cu situații de criză în trecut, criza actuală este fără precedent. Conform estimărilor actualizate, sectorul nu se va redresa pe deplin înainte de 2024. Instituțiile europene și alte organisme internaționale trebuie să își coordoneze încă măsurile de reglementare pentru a stabili standarde internaționale. Sectorul aviației nu înseamnă doar companii aeriene; este vorba și de alți actori importanți, cum ar fi aeroporturile, furnizorii de servicii de navigație aeriană, prestatorii de servicii de handling la sol și alți furnizori de servicii, care trebuie, cu toții, avuți în vedere atunci când se caută soluții.”

În general, Comisia trebuie să caute echilibrul adecvat între măsurile de redresare și cerințele financiare legate de Pactul verde european, și să evite impunerea de sarcini de reglementare suplimentare, în special în etapa de redresare, întrucât întregul sector este extrem de fragil din punct de vedere financiar.

Tranziția energetică necesită o viziune politică clară, deoarece nu reprezintă doar o chestiune tehnologică, ci și o provocare socială profundă. În avizul elaborat de dnii Lutz Ribbe și Thomas Kattnig și adoptat în sesiunea plenară a Comitetului din luna septembrie, CESE afirmă că viitorul sistem energetic va trebui să includă elemente centralizate, cât și descentralizate, dar că organizarea sa nu poate fi lăsată la voia întâmplării.

În timpul dezbaterii, dl Ribbe a afirmat: „Este nevoie de o viziune clară pentru a stabili dacă ar trebui prioritizată descentralizarea sau centralizarea. În definitiv, tranziția energetică a Europei necesită, în primul rând, o siguranță a investițiilor atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, la care se poate ajunge doar dacă se iau decizii fundamentale clare.”

Sprijinind acest punct de vedere, dl Kattnig a adăugat: „Participarea lucrătorilor, a sindicatelor și a consumatorilor la această tranziție energetică, promisă de factorii de decizie, trebuie garantată și este solicitată cu fermitate de CESE. Dar și în această privință, Comisia și statele membre lasă multe întrebări fără răspuns. Mai mult: inițiativele actuale în materie de politică energetică nu vor încuraja, ci mai degrabă vor împiedica o largă participare a cetățenilor.”

Atât sistemele centralizate, cât și cele descentralizate prezintă și avantaje și dezavantaje. Într-un sistem centralizat, crearea de valoare se concentrează de regulă la nivelul câtorva actori. Într-un sistem descentralizat, însă, consumatorii, în calitate de clienți activi, respectiv inițiativele energetice comunitare, fermierii, IMM-urile și regiile comunale, pot participa la crearea de valoare. (mp)

Revizuirea guvernanței economice pentru 2020 de către Comisia Europeană este oportună și ar trebui să deschidă calea pentru o reformă cuprinzătoare și să fie un „punct de cotitură” către un cadru revizuit și reechilibrat, și nu o „revenire la normal”. În avizul elaborat de dna Judith Vorbach și dl Tommaso Di Fazio și adoptat în cadrul sesiunii plenare din septembrie, CESE pledează pentru o nouă politică economică la nivelul UE, care să se axeze pe prosperitate, cu scopul de a promova bunăstarea oamenilor, și pe o serie de obiective majore de politică, cum ar fi creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, ocuparea integrală a forței de muncă și munca decentă, distribuirea echitabilă a bogăției materiale, sănătatea publică și calitatea vieții, sustenabilitatea mediului, stabilitatea piețelor financiare și a prețurilor, relații comerciale echilibrate, o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate și finanțe publice stabile.

Solicitând Comisiei Europene și statelor membre să reflecteze din nou la normele actuale ale UE în contextul pandemiei de COVID-19, dna Vorbach a spus: «Trebuie să revizuim și să modernizăm de urgență cadrul de guvernanță economică. Acesta ar trebui să fie mai echilibrat și să se axeze pe prosperitate, promovând bunăstarea oamenilor în Europa. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă. O modalitate de a realiza acest lucru este aplicarea „regulii de aur” pentru investițiile publice, cu scopul de a proteja productivitatea și baza socială și ecologică pentru bunăstarea generațiilor viitoare. Alte puncte importante sunt asigurarea unor venituri publice suficiente, o politică fiscală echitabilă și atenuarea influenței unor indicatori discutabili din punct de vedere economic privind elaborarea politicilor. Va fi, de asemenea, esențială implicarea mai strânsă a Parlamentului European, a partenerilor sociali și a societății civile în ansamblu.»

Dl Di Fazio s-a plasat pe aceeași lungime de undă, adăugând: «Criza declanșată de pandemia de COVID-19 reprezintă un șoc enorm, care necesită mobilizarea deplină a capacităților financiare. Este necesar să se realizeze eforturi care să urmărească un obiectiv comun, pentru a limita consecințele economice și sociale ale acestei pandemii și pentru a repartiza în mod echitabil, atât în cadrul statelor membre, cât și între acestea, sarcina daunelor provocate. Au fost deja instituite măsuri importante pe termen scurt, cum ar fi activarea clauzei derogatorii generale a cadrului bugetar. Cu toate acestea, în loc de o „revenire la normal” prea rapidă, trebuie să facem un salt înainte și să ne îndreptăm către o viziune economică revizuită, care să intensifice investițiile în formare, cercetare și dezvoltare, precum și în activități productive strategice.» (mp)

Noua agendă urbană și teritorială revizuită a UE trebuie să abordeze efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19, iar politica de coeziune ar putea fi instrumentul potrivit pentru a face față redresării economice a Europei. În două avize adoptate în sesiunea plenară din luna septembrie, CESE trece în revistă politicile teritoriale ale UE și trasează o cale de urmat.

În primul aviz, dnii Petr Zahradník și Roman Haken se concentrează asupra revizuirii Cartei de la Leipzig pentru orașe europene durabile și sprijină apelul formulat în noua Agendă teritorială 2030 în favoarea unei Europe juste și verzi și a unei dimensiuni teritoriale mai puternice în toate politicile și la toate nivelurile de guvernanță.

La nivel local, cuvintele-cheie pentru viitor trebuie să fie integrarea, durabilitatea și reziliența orașelor și regiunilor. În intervenția sa din cadrul sesiunii plenare, dl Petr Zahradník a afirmat: „Potențialul punerii în aplicare de proiecte integrate în cadrul dezvoltării teritoriale și urbane este enorm, și la fel sunt beneficiile care decurg din această abordare în termeni de realizare a unei sinergii a efectelor, reducere a taxelor și de obținere a unor interconexiuni funcționale.”

Completând aceste idei, dl Roman Haken a afimat: „Ținând seama de efectele schimbărilor climatice, de utilizarea resurselor și de necesitatea de a reduce riscurile pentru mediu, durabilitatea și reziliența orașelor și regiunilor nu pot fi abordate separat. Din acest motiv, Agenda urbană ar trebui coordonată cât mai îndeaproape cu politica de coeziune teritorială.”

Prin urmare, coeziunea joacă un rol esențial. Coeziunea reprezintă, de asemenea, tema principală a unui aviz elaborat de dl Gonçalo Lobo Xavier, în care CESE afirmă că aceasta ar putea constitui instrumentul ideal pentru a aborda numeroasele provocări pe care le-a atras după sine pandemia de coronavirus, și solicită Comisiei să ia măsuri în acest sens. „Trebuie să acționăm de urgență și să răspundem rapid; mijloacele financiare cu care pot fi ajutate și sprijinite statele membre trebuie să fie alocate în conformitate cu criteriile relevante, dar și cu curaj”, a afirmat dl Lobo Xavier. „Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, de o abordare diferențiată a unei provocări unice.” (mp)