CESE info

Politica de coeziune este esențială pentru dezvoltarea unei noi viziuni post-COVID-19 pentru Uniunea Europeană, axată pe prosperitate, incluziune și durabilitatea mediului, o viziune în care societatea civilă organizată este inclusă pe deplin. Acesta a fost mesajul dnei Christa Schweng, președinta CESE, reiterat de dna Elisa Ferreira, comisara europeană pentru coeziune și reforme, la sesiunea plenară a CESE din septembrie.

De la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19, politica de coeziune a avut un rol esențial în găsirea de soluții în timpul situației de urgență. În perioada de programare 2021-2027, ea ar trebui utilizată în continuare pentru a aborda provocările și inegalitățile existente în interiorul statelor membre și între acestea, între regiuni, orașe și cetățeni, situația înrăutățindu-se în timpul pandemiei.

„Politica de coeziune joacă un rol esențial în asigurarea unei redresări echilibrate, care să nu lase pe nimeni în urmă. Principiul parteneriatului cu organizațiile societății civile face parte din ADN-ul acestei politici și am dori ca acest principiu să fie extins la NextGenerationEU și la punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență. De asemenea, politica de coeziune ar trebui să devină mai puțin birocratică, mai digitalizată și mai eficace”, a afirmat dna Schweng.

Dna Ferreira a menționat că criza provocată de pandemia de COVID-19 a înrăutățit inegalitățile existente și a creat altele noi, afectând în special lucrătorii din prima linie, categoriile vulnerabile cum ar fi persoanele în vârstă și cele cu dizabilități, persoanele cu acces redus la servicii și persoanele care au suferit mai mult din cauza impactului izolării – de exemplu femeile și tinerii: „Puterea Uniunii noastre se măsoară după cea mai slabă verigă a sa. Combaterea și reducerea inegalităților este o condiție sine qua non pentru o Uniune puternică și prosperă. Echitatea socială și incluziunea trebuie să se afle în centrul redresării noastre. Nu putem rezolva problemele sociale fără a rezolva inegalitățile teritoriale și regionale. Trebuie să ținem seama de realitățile în care trăiesc oamenii”. (mp)

Comitetul Economic și Social European (CESE) se alătură eforturilor UE de a inversa tendința îngrijorătoare de îngrădire a libertăților mass-mediei și de limitare tot mai accentuată a independenței jurnalistice, cauzată de presiunea tot mai mare exercitată de diferite structuri de putere și de afaceri, de salariile mici, de concentrarea tot mai mare a proprietății în domeniul mass-mediei și de o proliferare a știrilor false pe platformele de comunicare socială și pe alte canale.

În cadrul unei dezbateri cu șefa Biroului organizației Reporteri fără Frontiere din Bruxelles, Julie Majerczak, și cu secretarul general al Federației Europene a Jurnaliștilor, Ricardo Gutiérrez, care a avut loc în timpul sesiunii plenare din septembrie, CESE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care jurnaliștii devin din ce în ce mai des ținte ale atacurilor verbale și fizice, din 2015 până în prezent fiind asasinați 16 dintre ei.

„Observăm tendințe în Europa pe care nu le putem accepta. Libertatea și diversitatea mass-mediei sunt condițiile prealabile pentru o democrație funcțională și, prin urmare, ne privesc pe toți. Jurnalismul profesionist nu poate fi înlocuit niciodată cu algoritmi, agregarea știrilor și rețele sociale”, a declarat Christa Schweng, președinta CESE.

CESE a sprijinit cele mai recente inițiative ale Comisiei Europene, inclusiv Recomandarea privind siguranța jurnaliștilor, prezentată săptămâna trecută de comisara Věra Jourová. Comitetul a salutat discursul președintei Comisiei privind starea Uniunii, în care Ursula von der Leyen a anunțat planurile pentru Legea europeană privind libertatea mass-mediei.

Cu toate acestea, în avizul pe tema „Asigurarea libertății și diversității mass-mediei în Europa”, adoptat în sesiunea plenară, CESE a solicitat Comisiei să aplice fără întârziere norme generale de condiționalitate și să impună sancțiuni bugetare țărilor în care libertatea și pluralismul mass-mediei sunt grav amenințate.

Raportorul avizului, Christian Moos, a avertizat: „Recomandările privind protecția și siguranța jurnaliștilor nu vor fi suficiente. Nu e vreme de pierdut. Statele membre care îngrădesc libertatea mass-mediei trebuie excluse din Next Generation EU. Trebuie să se aplice regulamentul privind condiționalitatea. Ungaria și Polonia distrug în mod premeditat sau au distrus deja libertatea mass-mediei. Guvernele lor trebuie să restabilească democrația și statul de drept; în caz contrar, ele nu pot rămâne membre ale UE, care garantează din punct de vedere juridic democrația și statul de drept și libertatea mass-mediei, ca o condiție prealabilă indispensabilă pentru primele două.”

Dna Majerczak și dl Gutiérrez și-au exprimat sprijinul pentru avizul CESE și pentru acțiunea UE în vederea asigurării libertății și pluralismului mass-mediei, dar au subliniat că este important să se garanteze că recomandările Comisiei și planul propus nu rămân literă moartă. (ll)

Punerea unui accent puternic pe redresarea UE, uniunea europeană a sănătății și digitalizare, adoptarea unei poziții ferme în favoarea apărării statului de drept și punerea viitorului Europei în centrul atenției: CESE salută aceste aspecte menționate în discursul din acest an privind starea Uniunii, care sunt în concordanță cu prioritățile sale.

Prioritatea CESE continuă să fie implementarea reformelor definite în planurile naționale de redresare și reziliență, ținând seama de necesitățile angajatorilor, lucrătorilor și societății civile în ansamblu.

„Transpunerea acestor reforme în acțiuni va fi posibilă doar cu implicarea deplină a societății civile organizate”, a afirmat dna Christa Schweng, președinta CESE.

Activitatea de cercetare legată de vaccinurile împotriva COVID-19 realizată într-un timp record și punerea la dispoziție și introducerea rapidă a acestor vaccinuri au demonstrat că Europa obține rezultate. Astfel cum a subliniat președinta Comisiei Europene, dna Ursula von der Leyen, o veritabilă uniune europeană a sănătății reprezintă una dintre prioritățile principale ale mandatului actual al CESE.

În ceea ce privește investițiile în tehnologiile viitorului, CESE subliniază că UE trebuie să-și dezvolte propria viziune și strategie pentru suveranitatea digitală, rămânând în același timp deschisă comerțului liber și sprijinind sistemul multilateral.

Dna Schweng salută, de asemenea, poziția fermă adoptată de Comisia Europeană cu privire la statul de drept. Trebuie să apărăm valorile europene.

Pentru CESE, succesul viitor al modelului economic și social european va depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a coopera și de a intra în contact cu restul lumii, de la vecinii noștri mai apropiați, cum ar fi Balcanii de Vest, la alți parteneri strategici geopolitici. (at)

CESE sprijină în mare măsură noua strategie a UE pentru combaterea traficului de persoane pentru perioada 2021-2025, dar atrage totodată atenția asupra necesității de a integra dimensiunea socială în această politică.

În ceea ce privește drepturile victimelor și dimensiunea socială, noua strategie a UE privind combaterea traficului de persoane are lacune. CESE consideră că situația victimelor nu este abordată sistematic în mod umanist, pe tot parcursul strategiei.

După cum a subliniat raportorul Carlos Manuel Trindade,„Traficul de persoane provoacă mari suferințe în rândul victimelor: este un atac la adresa demnității. Iată de ce dimensiunea socială trebuie integrată în această luptă.”

În condițiile în care cresc atât profiturile realizate prin trafic, cât și numărul de victime, CESE salută poziția Comisiei potrivit căreia punerea în aplicare a Directivei privind combaterea traficului de persoane trebuie să fie asigurată în toate statele membre și revizuită pe baza unei evaluări aprofundate a limitărilor identificate și pe constatările referitoare la evoluția traficului de persoane.

În plus, CESE subliniază cât de necesare sunt sancțiuni mai aspre și aprobă stabilirea unor standarde minime la nivelul UE care să facă posibilă urmărirea penală în cazul rețelelor implicate de-a lungul întregului proces de trafic și de exploatare a ființelor umane.

Luarea în considerare a dimensiunii sociale în punerea în aplicare a strategiei

Planul omite cu totul recunoașterea și aplicarea drepturilor victimelor, care ar trebui să fie o preocupare de bază în afirmarea demnității și a drepturilor omului. Victimelor trebuie să li se acorde dreptul la integrare în societatea-gazdă printr-un proces de integrare adecvat și rapid.

Avizul subliniază de asemenea necesitatea asigurării, în țările de origine, a unor condiții economice și sociale decente și satisfăcătoare pentru populație, principala condiție pentru a reduce sau împiedica recrutarea victimelor traficului de persoane.

În sfârșit, noua strategie ar trebui să recunoască sprijinul semnificativ acordat de rețelele de solidaritate de la nivelul comunităților pentru a proteja victimele, a le acorda asistență și a le integra și activitatea desfășurată de organizațiile societății civile. (at)

Comitetul Economic și Social European (CESE) a salutat eforturile Comisiei de armonizare a măsurilor care reglementează returnarea voluntară a migranților și reintegrarea acestora în țara de origine, dar și-a exprimat îndoiala cu privire la fezabilitatea unora dintre propunerile prezentate și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că returnările voluntare s-ar putea transforma în expulzări ale migranților din UE.

CESE a subliniat că majoritatea returnărilor voluntare nu au funcționat corespunzător, deoarece țările de origine nu au fost suficient implicate și deoarece mulți dintre migranții aflați în situație de ședere ilegală au ezitat să se întoarcă.

Punctul de vedere al CESE a fost prezentat în avizul Strategia privind returnarea voluntară și reintegrarea, adoptat în sesiunea sa plenară din septembrie, în care Comitetul a analizat mai îndeaproape strategia, care este unul dintre obiectivele esențiale ale noului Pact pentru migrație și azil.

CESE și-a reiterat criticile anterioare față de pact, care se concentra aproape exclusiv pe abordarea situațiilor ilegale la frontieră sau prin returnări voluntare și forțate, dar nu oferea o abordare cuprinzătoare a gestionării migrației prin promovarea mobilității legale și sigure. CESE consideră că aceasta este o slăbiciune strategică a politicii UE în materie de migrație și azil.

„Trebuie să gestionăm neregulile înainte ca ele să apară. Aceasta înseamnă că trebuie să asigurăm modalități sigure și eficace de a intra în UE. Dacă reușim acest lucru, am putea vedea o reducere a sosirilor neregulamentare”, a declarat raportorul avizului, José Antonio Moreno Díaz.

Actuala abordare fragmentară conținea o serie de deficiențe.

Stimulentele acordate în prezent țărilor de origine le pot descuraja de fapt să încerce să reducă fluxurile de migranți, deoarece aceste stimulente sunt oferite prin programe bazate pe existența persoanelor aflate în situație de ședere ilegală.
CESE a declarat că este deosebit de preocupat de obiectivul Pactului de a crește returnările voluntare rapide la frontierele externe ale UE.

„Sunt aceste returnări rapide cu adevărat voluntare sau sunt expulzări? Ne îngrijorează posibilitatea ca «returnarea voluntară» să devină un eufemism pentru expulzarea sau pentru acordarea de compensații financiare țărilor de destinație care primesc persoanele returnate, fără a lua în considerare vreodată dorințele sau - și mai îngrijorător - drepturile acestora”, a declarat dl Moreno Díaz.

CESE a afirmat în concluzie că colaborarea cu țările terțe cu privire la orice aspect trebuie să se bazeze pe respectarea de către aceste țări terțe a dreptului public internațional, a protecției drepturilor omului și a libertăților individuale fundamentale.

 

În două rapoarte privind proiectele de acte legislative ale UE privind inteligența artificială (IA), CESE solicită interzicerea completă a evaluării comportamentului social și introducerea unui mecanism de soluționare a plângerilor și de căi de atac pentru persoanele care au suferit prejudicii ca urmare a unui sistem de IA.

În sesiunea sa plenară din luna septembrie, CESE a salutat propunerea de lege privind inteligența artificială (AIA) și propunerea de Plan coordonat privind IA.

CESE este de părere că noua legislație plasează într-adevăr sănătatea, siguranța și drepturile fundamentale în centrul său și adoptă o perspectivă globală, prin stabilirea unor cerințe care vor trebui respectate atât de dezvoltatorii din Europa, cât și de cei din afara ei, dacă doresc să-și poată vinde produsele în UE.

În opinia CESE, propunerile prezintă unele deficiențe, inclusiv în domeniul evaluării comportamentului social. Comitetul trage un semnal de alarmă cu privire la răspândirea acestei practici în Europa, așa cum se întâmplă deja în China, unde guvernul poate merge până la a le interzice anumitor persoane accesul la servicii publice.

Proiectul de AIA include într-adevăr interzicerea evaluării comportamentului social efectuate de autorități publice în Europa, însă CESE ar dori ca această interdicție să fie extinsă și la organizațiile private și semiprivate, astfel încât să se excludă posibilitatea de a utiliza acest tip de evaluare pentru a stabili, de exemplu, dacă o persoană este eligibilă pentru un împrumut sau un credit ipotecar.

CESE atrage atenția totodată asupra pericolelor listei de IA „cu grad ridicat de risc”, avertizând că abordarea „pe bază de listă” poate normaliza sau integra un număr destul de mare de practici de IA care sunt încă puternic criticate. Recunoașterea biometrică, inclusiv a emoțiilor sau „recunoașterea emoțională”, în care expresiile feței, tonul vocii, postura sau gesturile unei persoane sunt analizate pentru a-i prezice comportamentul ulterior, a detecta minciuni sau chiar pentru a-i estima șansele de reușită la locul de muncă, ar urma să fie permise. Ar fi autorizate totodată evaluarea, notarea și chiar concedierea lucrătorilor pe baza AI, sau evaluarea elevilor și a studenților la examene.

În plus, cerințele propuse pentru IA cu grad ridicat de risc nu pot atenua întotdeauna prejudiciile la adresa sănătății, siguranței și drepturilor fundamentale pe care le generează aceste practici. În aceste condiții se impune introducerea unui mecanism de soluționare a plângerilor și de căi de atac care să confere persoanelor care au suferit prejudicii ca urmare a unui sistem de IA dreptul de a contesta deciziile luate exclusiv prin intermediul unui algoritm.

La nivel mai general, în opinia CESE, AIA se bazează pe premisa că, odată ce sunt îndeplinite cerințele privind IA cu grad mediu și ridicat de risc, IA poate înlocui în mare măsură procesul decizional uman.

„Noi, membrii CESE, am pledat dintotdeauna pentru o abordare de tipul human-in-command (bazată pe controlul uman) a IA, deoarece nu toate deciziile pot fi reduse la șiruri de unu și de zero”, declară Cateljine Muller, raportoare pentru avizul CESE privind AIA. „Multe decizii au o componentă morală și implicații juridice sau societale grave, ca în cazul asigurării respectării legii, al sistemului judiciar, al serviciilor sociale, al locuințelor, al serviciilor financiare, al relațiilor de muncă și al educației. Suntem oare cu adevărat pregătiți să permitem ca IA să înlocuiască deciziile umane, chiar și în cazul proceselor critice precum asigurarea aplicării legii și sistemul judiciar?” (dm)

În condițiile în care Europa se redresează lent după criza provocată de pandemia de COVID-19, este timpul să se treacă de la vorbe la fapte și să se pună în aplicare Strategia „De la fermă la consumator”. CESE susține cu fermitate sprijinirea transformării sistemelor alimentare europene, astfel încât acestea să devină mai durabile din punct de vedere ecologic, economic și social. De asemenea, subliniază că, pentru a promova un sistem alimentar mai rezilient și mai favorabil incluziunii, pentru a asigura o cotă echitabilă pentru toți, este esențială mai curând cooperarea decât concurența dintre operatorii din lanțul alimentar.

Uniunea Europeană a sărbătorit prima ediție a „Zilei produselor ecologice” la 23 septembrie 2021, iar CESE a adoptat recent avize pe temele „Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice a UE” și „Către un lanț echitabil de aprovizionare cu alimente”.

Factorilor de decizie li se deschid oportunități majore de a realiza transformările necesare. Ne aflăm într-un moment critic de punere în aplicare a unei politici alimentare cuprinzătoare.

De la 8,5 % la 25 % din terenurile agricole ale UE să fie cultivate ecologic: un obiectiv ambițios

În cadrul Pactului verde european, Comisia Europeană a stabilit un obiectiv prin intermediul Strategiei „De la fermă la consumator” și al Strategiei privind biodiversitatea pentru producția ecologică în UE: până în 2030, cel puțin 25 % din terenurile agricole să fie cultivate ecologic.

„Agricultura ecologică are un rol în atingerea obiectivelor Pactului verde european. Cheia va fi o abordare orientată spre piață, prin care să crească în continuare cererea pentru produse ecologice și încrederea consumatorilor în aceste produse”, a spus Andreas Thurner, raportorul CESE al avizului privind producția ecologică.

Cu toate acestea, CESE subliniază nevoia de a dispune de resurse financiare suficiente, pentru a asigura că toți cetățenii UE se bucură de beneficiile acestei conversii de amploare la agricultura ecologică. (mr)

UE are nevoie de măsuri eficace și urgente pentru a reduce emisiile și a face față schimbărilor climatice. În acest scop, pachetul de măsuri privind finanțarea durabilă prezentat de Comisia Europeană are potențialul de a stabili un cadru clar, coerent și cuprinzător, propice dezvoltării unei economii mai ecologice fără efecte de blocare.

În avizul adoptat la sesiunea plenară din luna septembrie, elaborat de dl Stefan Back, CESE sprijină pe deplin măsurile Comisiei menite să stabilească standarde pentru definirea de „activități economice durabile”, însă subliniază că anumite elemente pot reprezenta o provocare complexă și costisitoare, în special pentru IMM-uri.

Comitetul afirmă că este important să se definească în mod clar criteriile tehnice aplicabile investițiilor ecologice care contribuie direct la obiectivele climatice ale Europei și la care se pot alinia practicile sectoarelor de activitate afectate și ale sectorului financiar. Stabilirea de standarde care se îndepărtează de la cerințele maxime ale legislației UE poate crea confuzie și, prin urmare, CESE recomandă consolidarea acestor cerințe.

„Pachetul de măsuri al Comisiei este menit să le permită investitorilor să-și reorienteze investițiile către tehnologii și întreprinderi mai durabile. Avem nevoie de instrumente eficace, ușor de aplicat, inovatoare și productive, care să producă rezultate rapide și clare. Evaluarea regulamentului delegat privind taxonomia finanțelor durabile ar trebui realizată în acest spirit”, a subliniat dl Back. (mp)

Forumul societății civile din Balcanii de Vest al CESE, care a avut loc la Skopje la 30 septembrie și 1 octombrie, a pus un accent deosebit pe situația actuală a perspectivelor clare de aderare la UE a regiunii și pe implicarea activă a societății civile în acest efort.

Forumul, organizat de Comitetul Economic și Social European în colaborare cu Comisia Europeană și Consiliul de Cooperare Regională, a venit într-un moment oportun, cu doar câteva zile înainte de summitul UE-Balcanii de Vest de la Brdo, sub președinția slovenă.

Prim-ministrul Republicii Macedonia de Nord, Zoran Zaev, a declarat: „Consolidarea procesului de aderare – o perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest – este tema potrivită la momentul potrivit, din cauza blocadei impuse asupra extinderii.”

Președinta CESE, Christa Schweng, a afirmat sprijinul clar al Comitetului pentru extinderea UE la țările din regiune.
„Cred cu adevărat că locul Balcanilor de Vest este în UE. De asemenea, nu trebuie să uităm că orice discuție privind extinderea este implicit o discuție privind viitorul Europei, iar societatea civilă, atât din regiune, cât și din UE, ar trebui să fie pe deplin implicată în acest proces.”

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: „Drumul către UE este lung, complicat și plin de provocări. Dar cei care sunt cu adevărat dedicați vor reuși. Iar pentru mine, nu există nicio îndoială – viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană.”

Reiterând acest lucru, Gašper Dovžan, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe din Slovenia, a declarat că extinderea reprezintă o etapă logică și un proces reciproc avantajos, care necesită ambiție și reziliență.

Implicarea activă a societății civile este o necesitate în procesul de aderare

Biljana Spasovska, din partea Rețelei de dezvoltare a societății civile din Balcani (BCSDN), și-a exprimat îngrijorarea cu privire la reducerea spațiului de manevră și la scăderea finanțării societății civile, afirmând că libertățile fundamentale au fost puse sub semnul întrebării, în special în timpul pandemiei.

Participanții la forum au subliniat importanța garantării libertății de asociere și a asigurării unui spațiu civic favorabil.

Au fost discutate, de asemenea, orientările pentru punerea în aplicare a Agendei verzi și a Planului economic și de investiții (PEI). Cu toate acestea, succesul acestora va depinde de includerea semnificativă și de implicarea activă a societății civile în procesul de elaborare a politicilor.

Finanțarea publică pentru OSC trebuie reformată în toate țările din regiune, iar societatea civilă trebuie să fie independentă și liberă de influențe politice.

Aici puteți găsi declarația finală a celui de-al 8-lea Forum al societății civile din Balcanii de Vest. (at)

La 1 octombrie 2021, Comitetul Economic și Social European (CESE) și-a anunțat oficial participarea la Alianța europeană pentru materii prime (ERMA). Aceasta a fost lansată la 29 septembrie 2020 de Comisia Europeană pentru a promova reziliența și autonomia strategică a aprovizionării cu materii prime critice destinate industriei și societății din UE. Alianța cuprinde în prezent peste 500 de membri din Uniunea Europeană și din afara acesteia.

În lumina lucrărilor efectuate de CESE în cadrul avizului CCMI 177, ERMA a solicitat ca CESE să fie implicat în mod oficial, participând cu statutul de observator. Biroul CESE l-a numit pe dl Andrés Barceló Delgado (ES-GR. I) în calitate de observator al CESE în cadrul ERMA, ținând seama de activitatea sa anterioară cu privire la mai multe avize ale CESE pe tema materiilor prime. În îndeplinirea acestei sarcini, dl Barceló Delgado va beneficia de sprijinul dnilor Norbert Kluge (DE-GR. II) și Kestutis Kupsys (LT-GR. III) și de coordonarea cu aceștia.

Anul acesta, la 12 septembrie, a avut loc cea de-a 41-a ediție a cursei de alergare de 20 km organizate la Bruxelles. Cursa a sprijinit două campanii: prima, destinată promovării Conferinței privind viitorul Europei, sub deviza „Viitorul este în mâinile tale”, și a doua, menită să sprijine lupta împotriva cancerului și să strângă 10 000 de euro pentru a combate această boală și a ajuta cercetarea. În această campanie, 10 EUR din fiecare taxă de înregistrare au mers în fondurile TELEVIE, o manifestare caritabilă organizată în Belgia francofonă și în Luxemburg de RTL-TVI, începând din 1989, în beneficiul cercetării științifice împotriva cancerului în rândul copiilor și adulților.

Peste 22 000 de alergători reprezentând peste 100 de naționalități, precum și persoane care au parcurs distanța la pas, cu biciclete acționate manual sau în scaun cu rotile s-au unit pentru a merge sau a alerga pe străzile Bruxelles-ului. Peste 800 de colegi din instituțiile europene au participat la cursă purtând tricoul echipei „Running for Europe”.

Cursa din acest an a fost câștigată de Amaury Paquet din Liège, Belgia, care a încheiat cursa în 59 de minute și 31 de secunde, al treilea cel mai bun timp din istoria manifestării La categoria femei, Florence De Cock, tot din Liège, a încheiat cursa pe locul întâi, parcurgând distanța în 1:09:50.

CESE a fost reprezentat de vicepreședintele său, Cillian Lohan, care, împreună cu Stefaan De Rynck, șeful reprezentanței Comisiei Europene în Belgia, au dat semnalul de start. Alergătorii au fost salutați și de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare al Parlamentului European și de regina Mathilde a Belgiei, care, la rândul lor, au participat la cursă.

Următoarea ediției a cursei de alergare de 20 de km de la Bruxelles se va desfășura la 29 mai 2022. (ehp)