CESE info

Întrucât deficitul de apă și poluarea continuă să reprezinte provocări globale, actualul cadru de politică al UE pare insuficient. Pentru a aborda această problemă, experți la nivel înalt în domeniul apei s-au reunit la sediul CESE, la 27 februarie, în scopul de a identifica posibile soluții. Audierea marchează începutul lucrărilor CESE în materie de resurse hidrice. 

CESE pregătește o serie de avize din proprie inițiativă, iar în toamnă, va prezenta recomandările societății civile pentru viitorul apei în UE.

În vara anului 2022, Europa a înregistrat cele mai severe secete din ultimii 500 de ani. Deși Pactul verde european conține propuneri care abordează aspectele legate de apă, obiectivele corespunzătoare nu sunt bine integrate în politicile UE. Este necesară o schimbare de scară pentru a evita greșelile comise în trecut cu politica energetică. 

Președinta CESE, Christa Schweng, a declarat: „UE are ocazia de a se poziționa ca lider în domeniul resurselor hidrice.”

Parlamentul European a solicitat recent o strategie a UE în domeniul apei. Pernille Weiss, președinta Grupului de lucru privind apa al Parlamentului European, a declarat: „Speranța mea este ca Europa să devină un model de urmat în gestionarea apei.”

CESE va insista în favoarea elaborării unei strategii cuprinzătoare a UE în domeniul apei prin intermediul unei serii de avize din proprie inițiativă, care includ propuneri privind protejarea resurselor de apă curată, anticiparea și atenuarea efectelor conflictelor internaționale cauzate de problemele legate de apă, precum și gestionarea durabilă a apei.

Pietro Francesco De Lotto, președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale (CCMI), a scos în evidență dimensiunea industrială a apei: „Tehnologiile eficiente din punctul de vedere al consumului de apă reprezintă o parte importantă a soluției de care avem nevoie, nu numai pentru industrie, ci și pentru întreaga societate.”

Salla Saastamoinen, directoare generală adjunctă a Centrului Comun de Cercetare (JRC), a spus: „JRC împărtășește ambiția CESE de a avea o abordare globală a gestionării apei.”

Oliver Röpke, președintele Grupului „Lucrători” al CESE, a subliniat importanța apei ca drept al omului: „Solidaritatea și durabilitatea trebuie să ocupe un loc central în soluțiile noastre.” (gb)

În cadrul sesiunii plenare a CESE din februarie, Svetlana Tihanovskaya, lidera opoziției democratice din Belarus, a solicitat instituțiilor UE să sprijine poporul belarus în lupta sa împotriva regimului autoritar. Belarus merită să facă parte din familia europeană, a declarat ea, iar acest lucru este posibil doar cu sprijinul activ al tuturor instituțiilor UE. 

În Belarus, situația drepturilor omului se înrăutățește: aproximativ 1 500 de cetățeni sunt deținuți din motive politice, iar în fiecare zi sunt arestate, în medie, 17 persoane. 

Președinta CESE, Christa Schweng, a declarat: „Toți politicienii cu tendințe autoritare se tem de poporul lor. Le e frică de societatea civilă și de rolul pe care aceasta îl joacă de a canaliza noi forțe creative pentru a putea depăși situațiile dificile și a realiza schimbări.”

Dna Tihanovskaya a subliniat legătura directă dintre eliberarea Belarusului și cea a Ucrainei, afirmând următoarele: „Viitorul Europei se decide pe câmpurile de luptă din Ucraina, în rezistența clandestină belarusă și, bineînțeles, în capitalele europene”. Ea a solicitat instituțiilor UE să îi sprijine pe cei care luptă - pe teren și în exil - și a sugerat relansarea Parteneriatului estic - din care guvernul belarus s-a retras în 2021 -, în cooperare cu opoziția belarusă. 

„Solicităm autorităților belaruse să elibereze imediat și necondiționat sindicaliștii și celelalte persoane arestate”, a declarat, la rândul său, președintele Grupului „Lucrători” al CESE, Oliver Röpke.

„În calitate de reprezentanți ai societății civile, suntem dispuși să facem auzit glasul dumneavoastră în cadrul tuturor instituțiilor UE, cu scopul de a impulsiona propunerile care considerați că ar putea îmbunătăți situația din Belarus”, a afirmat Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori” al CESE.

În fine, vicepreședintele Grupului „Organizații ale societății civile”, Simo Tiainen, a declarat, adresându-se liderei opoziției democratice din Belarus: „Sunteți o femeie puternică și curajoasă, dna Tihanovskaya. Luptați neobosit pentru un viitor mai bun pentru țara dumneavoastră. Suntem alături de dumneavoastră. Pentru că viitorul Belarusului nu este dictatura, ci democrația.” (mt)
 

Cu doar o zi înainte de aniversarea invadării Ucrainei de către Rusia, CESE a adoptat o rezoluție prin care solicita aderarea rapidă a Ucrainei la UE, cu respectarea principiilor extinderii. CESE a sprijinit înființarea unui tribunal internațional special pentru crimele de agresiune împotriva Ucrainei și a subliniat că societatea civilă trebuie să continue să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar.

CESE și-a adoptat cea de-a treia rezoluție privind Ucraina intitulată „Ucraina: Un an de la invazia rusă – perspectiva societății civile europene”, în sesiunea plenară din februarie. Rezoluția a fost adoptată în cadrul unei dezbateri cu dna Oleksandra Matviiciuc, șefa Centrului pentru libertăți civile din Ucraina și laureată a Premiului Nobel pentru Pace pentru 2022, și cu dna Lora Pappa, președinta ONG-ului elen METAdrasi – Acțiune pentru dezvoltare în domeniul migrației, privind impactul războiului asupra populației din Ucraina și din UE.

În rezoluția sa, CESE a pledat pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. „Solicităm un proces rapid de aderare a Ucrainei la UE, cu respectarea principiilor extinderii. Societatea civilă și poporul ucrainean continuă să reprezinte principala prioritate a CESE”, a declarat președinta CESE, dna Christa Schweng.

Rezoluția solicită înființarea unui tribunal internațional special pentru crimele de agresiune împotriva Ucrainei. Într-un emoționant discurs, dna Matviiciuc s-a referit la numărul fără precedent al crimelor de război comise de trupele rusești: „E vremea să traducem cuvintele în decizii și să instituim proceduri legale, pentru că fără justiție nu poate exista pace trainică.”

Dl Seamus Boland, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”, a declarat: „Susținem, de asemenea, solicitarea de a crea un tribunal internațional special pentru crimele de agresiune împotriva Ucrainei”.

Într-un an de invazie, organizațiile societății civile au ajutat 8 milioane de refugiați și 6 milioane de persoane strămutate intern. Cu toate acestea „oboseala începe să se manifeste”, a deplâns dna Pappa.

Dl Oliver Röpke, președintele Grupului „Lucrători”, a afirmat: „Societatea civilă ucraineană nu ar trebui să fie oaspete aici, ci ar trebui să se simtă ca la ea acasă”, în timp ce dl Stefano Mallia, președintele Grupului „Angajatori”, a adăugat: „Societatea civilă este pregătită să nu precupețească niciun efort, indiferent de timpul necesar, pentru a sprijini Ucraina pe calea spre redresare”. (mt)

În sesiunea sa plenară din 22 februarie, CESE a organizat o dezbatere în care s-au ridicat semne de avertizare cu privire la dificultățile tot mai mari ale întreprinderilor pentru a găsi forță de muncă calificată și în care s-a subliniat că este necesar și urgent să existe o strategie cuprinzătoare în materie de competențe, la toate nivelurile. 

Dezbaterea a avut loc în contextul Anului european al competențelor și în legătură cu adoptarea avizului CESE „Sprijinirea evoluțiilor de pe piața forței de muncă”. La dezbatere au participat directorul OCDE pentru ocupare, muncă și afaceri sociale, dl Stefano Scarpetta, vicepreședinta SMEunited, dna Marianna Panebarco, și președintele organizației Social Economy Europe, dl Juan Antonio Pedreño.

În deschiderea dezbaterii, președinta CESE, dna Christa Schweng, a spus: „În urma pandemiei, a digitalizării și ecologizării accelerate și a schimbării organizării muncii, am văzut cât sunt de importante perfecționarea și recalificarea lucrătorilor pentru menținerea capacității de inserție profesională și a productivității oamenilor, în special în societatea noastră în curs de îmbătrânire.”

Vorbitorii și-au exprimat speranța că Anul european al competențelor nu va rămâne doar un slogan, ci se va dovedi un instrument de promovare a învățării, formării și recalificării pe tot parcursul vieții.

Aceștia au scos în evidență principalele probleme legate de formare, precum participarea limitată a lucrătorilor, printre altele, din cauza lipsei de timp și de bani sau unele programe de formare care nu corespund nevoilor întreprinderilor. 

S-a pus accentul pe rolul vital pe care îl pot juca partenerii sociali în promovarea recunoașterii competențelor pentru a-i ajuta pe oameni să își păstreze capacitatea de inserție profesională. A fost subliniat, de asemenea, rolul dialogului social ca instrument-cheie pentru identificarea nevoilor și dezvoltarea competențelor la locul de muncă.

Atât avizul CESE, cât și dezbaterea s-au concentrat în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), acestea fiind cele care deja întâmpină dificultăți în a găsi lucrători calificați sau în a oferi programe de formare adaptate. 

„Transformarea pieței europene a muncii necesită o bună înțelegere a tipului de competențe necesare pentru viitoarele transformări ale pieței forței de muncă, inclusiv în IMM-uri”, a afirmat dna Mariya Mincheva, raportoarea avizului CESE. 

În aviz, CESE s-a pronunțat în favoarea includerii învățării pe tot parcursul vieții în strategiile mai ample de creștere economică și în planurile de redresare și reziliență. De asemenea, avizul a sugerat ca IMM-urile să fie încurajate să lucreze în rețele interconectate și să-și pună în comun capacitățile pentru a răspunde provocărilor dublei tranziții.

Estimările arată că 128 de milioane de europeni vor trebui să se perfecționeze și să se recalifice pentru a rămâne activi pe piața forței de muncă. Lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare, ale căror locuri de muncă sunt cele mai expuse riscului unui grad înalt de automatizare, au cea mai mică participare la formare, doar 4 % dintre aceștia din UE-27 participând într-o perioadă de timp observată. 

În general, participarea adulților este, de asemenea, scăzută, doar 11 % dintre aceștia participând într-o anumită perioadă de timp. Lucrătorii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani tind cel mai mult să participe la cursuri de formare, rata lor de participare fiind de 22 %, comparativ cu doar 8 % media pentru toate grupele de vârstă. (ll)
 

Într-un aviz adoptat în luna februarie, CESE subliniază că autoritățile naționale și locale ar trebui îndemnate să efectueze evaluări ale impactului pentru a verifica în ce mod închirierea de locuințe pe termen scurt pe platforme online afectează viața locuitorilor și a întreprinderilor locale, cum ar fi hotelurile și alte structuri de cazare.

Avizul ilustrează punctul de vedere al CESE în ceea ce privește regulamentul privind serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt prezentat de Comisia Europeană. CESE ar dori ca Comisia să recomande autorităților naționale și locale să evalueze periodic impactul, direct și indirect, pe care activitățile de închiriere de locuințe pe termen scurt îl au asupra potențialului turistic local, vieții locuitorilor, ofertei de locuințe disponibile pentru închiriere pe termen lung, pieței imobiliare locale, costului vieții în zonele respective, ocupării forței de muncă, poluării, respectării tradițiilor locale și întreprinderilor locale.

Recenta creștere semnificativă a numărului de locuințe închiriate pe termen scurt pe platforme online, care reprezintă, în prezent, aproximativ un sfert din structurile de cazare turistică din UE, a pus - și continuă să pună - la grea încercare numeroase comunități. În timp ce unele regiuni și orașe mai puțin cunoscute au câștigat de pe urma dezvoltării turismului local prin închirierea pe termen scurt la prețuri mai accesibile, destinațiile turistice mai cunoscute au ajuns într-un punct critic. La Veneția, Florența sau Barcelona, pentru a menționa numai câteva exemple, concurența a făcut să intre în conflict hotelurile și alte structuri convenționale cu Airbnb și alte platforme online, și a adus la saturație comunitatea locală.

„Ceea ce ni se pare interesant sunt potențialele efecte de propagare ale regulamentului”, a afirmat Marinel Dănuț Mureșan, raportorul avizului. „Regulamentul în sine vizează doar colectarea și schimbul de date privind serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt la nivelul UE, însă, în mod indirect, dacă autoritățile naționale pot dobândi aceste date de la platforme, se pot obține rezultate mai substanțiale. Evaluările de impact ar constitui un instrument fundamental pentru responsabilii politici.”

CESE sugerează, de asemenea, un sistem de polițe de asigurare pe care gazdele să fie obligate să le încheie. Acestea ar putea înlocui procedurile de autorizare împovărătoare pe care, conform regulamentului, autoritățile locale ar trebui să evite să le impună întreprinderilor din acest sector – fără a se preciza însă cum. Aceste polițe de asigurare ar acoperi majoritatea riscurilor legate de activitatea de închiriere de locuințe pe termen scurt, lăsându-le firmelor de asigurări sarcina de a verifica îndeplinirea normelor de către gazdă.

Printre alte propuneri ale CESE menite să îmbunătățească regulamentul se numără o procedură de înregistrare simplificată cu un format uniform și comun la nivelul UE și o abordare standardizată în ceea ce privește nivelul de informații solicitate pentru toate activitățile de închiriere de locuințe pe termen scurt. (dm)

La sesiunea sa plenară din 24 februarie, CESE a adoptat un aviz privind comunicarea Comisiei care prezintă orientările pentru o reformă a cadrului de guvernanță economică. CESE subliniază că este nevoie de un acord rapid, însă planul nu este destul de amănunțit.

Începând cu Tratatul de la Maastricht din 1992, cadrul de guvernanță economică al UE a contribuit la crearea condițiilor adecvate pentru stabilitate și creștere economică, precum și pentru creșterea ocupării forței de muncă în Europa. Cu toate acestea, deși a evoluat în timp, cadrul a devenit tot mai complex, și nu toate instrumentele și procedurile sale au trecut testul timpului. 

Deși este de acord cu Comisia că este nevoie de un acord rapid, înaintea proceselor bugetare ale statelor membre pentru 2024, CESE subliniază, totodată, că multe detalii nu au fost încă finalizate. Planurile fiscale structurale propuse trebuie să garanteze că ponderile datoriei publice în produsul intern brut se află pe un traseu descendent sau rămân la niveluri prudente. În același timp, normele trebuie să lase suficient spațiu de manevră bugetară pentru investițiile în dubla tranziție verde și digitală. Cel mai important, pentru ca un cadru reformat să se bucure de succes, este esențială asumarea și buna aplicare a normelor. 

„Reforma cadrului bugetar este imperios necesară. Numeroase state membre nu și-au consolidat suficient finanțele publice în perioadele favorabile”, a declarat raportorul CESE, dl Krister Andersson. „Lipsa unor politici prudente afectează persoanele cele mai vulnerabile din societate. Reducerea nivelurilor datoriei și sustenabilitatea datoriei sunt esențiale. Suntem de acord cu Comisia că este nevoie de un acord rapid, înaintea proceselor bugetare ale statelor membre pentru 2024.” (tk)

Într-un aviz adoptat la 23 februarie, CESE a formulat observații cu privire la Comunicarea Comisiei Europene privind Strategia anuală pentru 2023 privind creșterea durabilă, îndemnând Comisia să investească în comunicarea despre provocările cu care se confruntă UE și măsurile care trebuie luate pentru a le depăși. 

Strategia anuală pentru 2023 privind creșterea durabilă, care prezintă prioritățile politicii economice și de ocupare a forței de muncă a UE pentru următoarele 12-18 luni, urmărește să atenueze impactul negativ al șocurilor energetice pe termen scurt, promovând creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și sporind reziliența economică și socială a UE pe termen mediu. 

În avizul său, Comitetul a salutat prioritățile stabilite în ceea ce privește sustenabilitatea competitivă, precum și atenția acordată consolidării dialogului social în UE. În plus, CESE a subliniat importanța unei bune comunicări și a solicitat Comisiei să investească în acest domeniu. Pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice, CESE a solicitat condiții de muncă echitabile, o concurență efectivă și o mai bună integrare a preocupărilor societății civile. De asemenea, Comitetul a încurajat statele membre să adopte o abordare realistă, moderată și echilibrată în ceea ce privește inflația. 

„Un discurs comun ferm și fiabil cu privire la provocările pe care le întâmpinăm și la modul în care UE s-a mobilizat pentru a le depăși este fundamental pentru cetățeni. Astfel se vor evita neînțelegerile cu privire la proiectul european și se va promova principiul «o Europă pentru toți»”, a declarat raportorul CESE, dl Gonçalo Lobo Xavier. (tk)

La ediția din 2023 a Zilelor societății civile, organizată de CESE în perioada 1-3 martie, au fost prezentate o serie de propuneri menite nu numai să protejeze, ci și să extindă spațiul civic al UE și să asigure generațiilor mai tinere o bază solidă pe care să poată construi o societate civilă dinamică.

Ediția de anul acesta a manifestării s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, între 1 și 3 martie, iar tema sa a fost „Organizațiile societății civile: un pilon al democrației și un actor esențial pentru depășirea provocărilor actuale”. Aceasta s-a deschis cu un apel la consolidarea spațiului civil în UE împotriva amenințărilor interne și externe și s-a încheiat cu prezentarea unei serii de concluzii formulate în cadrul a opt ateliere interactive. Propunerile acoperă aspecte-cheie pentru viitorul societății civile, de la alegerile europene din 2024 până la viitorul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor în procesul de elaborare a politicilor UE, la semestrul european, finanțarea societății civile și alte subiecte.

În deschidere, președinta CESE, Christa Schweng, a subliniat că CESE a atras în mod repetat atenția asupra amenințărilor cu care se confruntă societatea civilă. „Acesta este motivul pentru care am fost foarte clari în feedbackul nostru cu privire la Planul de acțiune pentru democrația europeană al Comisiei. Am solicitat Comisiei să instituie un pilon specific pentru societatea civilă și am transmis solicitarea privind o strategie europeană pentru societatea civilă care să pornească de la organizațiile și rețelele societății civile europene.”

Comisara europeană pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, a declarat: „Nu putem considera ca fiind de la sine înțelese nici democrația, nici societatea civilă.” Ea a subliniat acțiunea Comisiei ca răspuns la Conferința privind viitorul Europei, 80 % din inițiativele legislative din acest an fiind rezultatul direct al propunerilor formulate de cetățeni în cadrul Conferinței. „Am luat în serios angajamentul societății civile și propunerile prezentate în cadrul Conferinței.”

La această manifestare, care, pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, s-a desfășurat în întregime cu prezență fizică, au asistat în jur de 500 de participanți.

Concluziile integrale ale Zilelor societății civile vor fi publicate în curând pe site-ul web al CESE. Comitetul se va asigura, de asemenea, că acestea sunt transmise celorlalte instituții ale UE.

Zilele societății civile sunt organizate de CESE în colaborare cu grupul său de legătură, care aduce laolaltă organizațiile și rețelele paneuropene ale societății civile.