CESE info

La 19 iulie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat o conferință la nivel înalt la Cracovia pe tema ajutorării și reconstrucției Ucrainei, ocazie cu care și-a manifestat sprijinul deplin sub toate aspectele față de această țară răvășită de război.

Acum, când se face simțită o saturație provocată de război, iar solidaritatea începe să pălească într-o Europă ce se va confrunta ea însăși cu cea mai grea iarnă de multă vreme, societatea civilă europeană își menține angajamentul de a ajuta Ucraina pe calea recuperării și a unei „mai bune reconstrucții”, în siajul valorilor fundamentale ale Europei.

La această conferință, CESE a subliniat că va continua să pledeze în favoarea solidarității neîncetate față de Ucraina. El a încurajat o colaborare strânsă cu societatea civilă ucraineană, cu partenerii sociali și cu autoritățile pentru a ghida țara în lungul și exigentul proces de aderare, cu scopul final ca ea să devină un membru cu drepturi depline al UE.

Conferința a fost inaugurată de președinta CESE, Christa Schweng, și de viceprimarul orașului Cracovia, Andrzej Kulig.

Dna Schweng a salutat „sprijinul concret acordat Ucrainei” manifestat încă de la începutul războiului de societățile civile din diverse state membre, și, mai ales, din Polonia. CESE a ales Cracovia ca loc de organizare a conferinței „pentru a aduce un omagiu acestei solidarități inimoase și pentru a ne exprima apropierea de cei care lucrează zi de zi pe teren”.

Conferința a reunit autorități de prim rang din UE, Polonia și Ucraina, precum și reprezentanți ai organizațiilor societății civile, inclusiv ai sindicatelor și ai patronatelor, atât din UE cât și din Ucraina.

Scopul a fost de a dezbate pe marginea eforturilor depuse până acum de nivelul local pentru a-i ajuta în mod direct pe cei care aveau nevoie pe teren, inclusiv pe refugiați, persoanele strămutate în interiorul țării și pe cei rămași, în ciuda brutalului atac al Rusiei împotriva țării lor.

Conferința a analizat, de asemenea, posibilitățile de a ajuta economia ucraineană să facă față efectelor devastatoare ale războiului, în condițiile unor previziuni sumbre de scădere cu 45 % a PIB-ului în 2022. Este nevoie, nici mai mult nici mai puțin, decât de un nou Plan Marshall pentru a sprijini reconstruirea țării din temelii, într-un mod ecologic și durabil, dar și în conformitate cu drepturile muncii și cu drepturile sociale europene.

Vorbitorii participanți la masa rotundă la nivel înalt introductivă au avertizat asupra saturației provocate de război și asupra pierderii entuziasmului față de ajutorarea Ucrainei. Ei au subliniat rolul crucial al sprijinului UE și al statelor membre pentru ca Ucraina să rămână pe agenda europeană.

Vitali Portnikov, jurnalist ucrainean, comentator politic și formator de opinie, a subliniat necesitatea unui jurnalism obiectiv și independent în Ucraina: „este la fel de important ca a avea un guvern ucrainean și forțe armate ucrainene. Pentru acest lucru, avem nevoie de sprijinul UE și de programe internaționale. Fără libertate de exprimare și informații de înaltă calitate, fără resurse, ne vom găsi într-o situație riscantă.”

La conferință au fost organizate trei mese rotunde, în care s-au dezbătut diverse aspecte ale ajutorului pentru Ucraina. Prima dezbatere a oferit o prezentare a acțiunilor întreprinse până acum de organizațiile societății civile, care le-au oferit ajutor imediat refugiaților încă de la sosirea lor și i-au ajutat să se integreze.

A doua masă rotundă s-a concentrat asupra persoanelor strămutate și asupra rolului societății civile ucrainene în asigurarea continuității funcționării țării lor în contextul crizei. Ultima masă rotundă a explorat modul în care societatea civilă din UE poate ajuta și sprijini recuperarea Ucrainei, în conformitate cu valorile și normele UE, cum ar fi statul de drept, democrația și transparența, în special din perspectiva unui stat candidat la aderarea UE.

Mai multe informații cu privire la conferință sunt disponibile pe site-ul nostru web dedicat. (ll)

Comitetul Economic și Social European (CESE) are onoarea de a anunța finaliștii, pe categorii, ai primei ediții a Premiilor ecologice ale UE, organizată în colaborare cu Comisia Europeană și alți parteneri pentru a răsplăti excelența în cadrul lanțului valoric ecologic european. Câștigătorii fiecărei categorii vor fi anunțați la 23 septembrie, Ziua europeană anuală a produselor ecologice, în cadrul unei ceremonii speciale la care va participa comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Inițiative inspiratoare de pe teren ne arată că tranziția ecologică se răspândește deja în întreaga Europă. Prima fază a procesului de evaluare a luat sfârșit și, în urma unei analize amănunțite a fiecărei candidaturi, finaliștii următoarelor trei categorii sunt:

• Pentru cea mai bună IMM în domeniul prelucrării de produse alimentare ecologice:

Gino Girolomoni Cooperativa Agricola – Isola del Piano, Provincia Pesaro și Urbino, Italia
Goodvenience.bio GmbH – Magdala, Turingia, Germania
Labonca Biohof GmbH – Burgau, Styria, Austria

• Pentru cel mai bun comerciant cu amănuntul de produse alimentare ecologice:

Ecoveritas SA – Barcelona, Spania
La ferme à l’arbre de Liège – Lantin, Liège, Belgia
BIO MERCATO, seiVital GmbH – Kempten, Bavaria, Germania

• Pentru cel mai bun restaurant ecologic:

Trattino – Lion, Franța
Lilla Bjers HB – Visby, Insula Gotland, Suedia
Luftburg – Kolarik im Prater – Viena, Austria

Puteți găsi mai multe informații despre candidaturi, criteriile de selecție și premiile în general pe site-ul web al Premiilor ecologice ale UE și pe site-ul web al CESE.  

„Europa ca misiune: regândire, reconstrucție, reîntărire” este deviza oficială a Președinției cehe a Consiliului Uniunii Europene, care a început la 1 iulie 2022 și care se va concentra pe gestionarea consecințelor războiului din Ucraina, pe reducerea dependenței energetice a Europei și pe creșterea viitoarei sale autonomii strategice.

În cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia sesiunii plenare din 13 iulie 2022, ministrul ceh al afacerilor externe, Jan Lipavský, a prezentat președintei CESE, Christa Schweng, și celorlalți membri ai CESE prioritățile Președinției cehe a UE.

„Prioritățile s-au schimbat într-o oarecare măsură în actuala conjunctură, delicată sub aspect economic și geopolitic. Orientările Președinției cehe, pe toată durata mandatului său, vor fi dictate de războiul din Ucraina și de impactul său asupra Europei”, a declarat el. „Ne aflăm într-un moment în care se poartă un război chiar lângă frontiera Uniunii Europene, iar principala noastră sarcină în perioada următoare va fi să ajungem la un consens viguros asupra unor măsuri unitare, astfel încât cursul evenimentelor să afecteze într-o măsură cât mai mică viața cetățenilor noștri.”

Inspirată de viziunea omului de stat ceh Václav Havel, exprimată într-un discurs rostit acum 26 de ani, această deviză oferă un mesaj puternic menit să sintetizeze cei cinci piloni ai Președinției cehe a UE:

1. gestionarea crizei refugiaților și a reconstrucției postbelice a Ucrainei;
2. creșterea securității energetice a UE;
3. creșterea capacităților de apărare și a securității ciberspațiului Europei;
4. consolidarea rezilienței strategice a economiei europene;
5. protejarea instituțiilor democratice ale UE și a valorilor sale.

Afirmând că prioritățile Președinției cehe a UE sunt și prioritățile CESE și ale Europei în ansamblu, dna Schweng a adăugat: „Republica Cehă preia președinția prin rotație a Consiliului într-un moment în care Uniunea Europeană încă face eforturi de redresare în urma daunelor produse de pandemie, confruntându-se, în același timp, cu consecințele războiului din Ucraina. Vom face tot posibilul pentru ca Comitetul nostru să contribuie substanțial la acțiunile Președinției cehe.” (mp)

Președinta Comitetului Economic și Social European (CESE), Christa Schweng, și președintele nou-ales al Comitetului European al Regiunilor (CoR), Vasco Alves Cordeiro, au discutat, în cadrul sesiunii plenare din iulie a CESE, despre noi perspective de acțiune comună și cooperare între cele două comitete.

În deschiderea dezbaterii, președinta CESE Christa Schweng a remarcat că cele două comitete au apărat dintotdeauna proiectul european și au adus contribuții importante la acesta. „În aceste vremuri grele, în care Europa se confruntă cu atâtea provocări, este mai important ca niciodată să ne unim forțele și să aducem Uniunea mai aproape de cetățenii săi”, a declarat dna Schweng.

Dl Cordeiro a convenit asupra importanței politice a activității desfășurate în comun de CESE și CoR, îndeosebi în această perioadă dificilă pentru UE. „Indiferent că este vorba despre construirea redresării după pandemie sau despre consolidarea democrației europene, despre confruntarea cu războiul împotriva Ucrainei și consecințele sale sociale și economice sau despre apărarea politicii de coeziune, cele două Comitete au interesul și responsabilitatea comună de a exprima poziții clare și de a face să avanseze Uniunea Europeană”, a afirmat dl Cordeiro.

O Europă mai puternică și mai echitabilă pentru toți și o politică de coeziune mai solidă pentru viitor sunt cele două obiective principale ale noului președinte al CoR, obiective pe care CESE le împărtășește și le susține. O Europă mai puternică din punct de vedere democratic presupune o Uniune cu valori și principii fondatoare fundamentale solide, cum ar fi libertatea, respectarea demnității umane, statul de drept și democrația, precum și o Europă mai echitabilă, care luptă pentru egalitatea de gen și pentru o societate favorabilă incluziunii. A doua prioritate, politica de coeziune, joacă un rol esențial în consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană. Dl Cordeiro a afirmat că CoR va apăra cu fermitate politica de coeziune în vederea viitoarei „lupte” pentru bugetul UE post-2027.

Dna Schweng a subliniat importanța participării cetățenilor la funcționare Uniunii Europene, „o chestiune cu privire la care ar trebui să colaborăm mai îndeaproape”, și a subliniat că acțiunile întreprinse ca urmare a Conferinței privind viitorul Europei constituie o ocazie de a pune în aplicare această cooperare mai strânsă. „Conferința reprezintă o mare oportunitate, dar și o responsabilitate enormă față de cetățeni”, a declarat dna Schweng. „Trebuie să fim clari în ceea ce privește exigența de a promova participarea cetățenilor”, a adăugat dl Cordeiro.

În timpul dezbaterii care a urmat, președintele Grupului „Organizații ale societății civile”, Séamus Boland, a afirmat: „La CESE, împărtășim cu colegii noștri de la Comitetului Regiunilor un obiectiv comun, și anume acela de a garanta că cetățenii pe care îi reprezentăm au acces la serviciile publice atunci când au nevoie de ele. Acționând împreună, putem da glas cu tărie nevoilor celor care sunt, adesea, lăsați în urmă din cauza sărăciei sau a excluziunii”.

Președintele Grupului „Angajatori” al CESE, Stefano Mallia, a subliniat rolul politicii de coeziune în ceea ce privește promovarea creșterii economice și a prosperității, și a subliniat nevoia de a crea un context economic în care întreprinderile inovatoare de orice dimensiune să prospere. În opinia dlui Mallia, o Europă mai puternică înseamnă economii puternice, o piață unică rezilientă și condiții mai bune pentru a face față noilor provocări.

Președintele Grupului „Lucrători”, Oliver Röpke, a salutat angajamentul ferm al noului președinte al CoR în favoarea unei Europe mai puternice și mai echitabile și a unei democrații mai solide. Acesta a subliniat, de asemenea, rolul complementar al celor două Comitete și a reamintit cooperarea cu CoR în ceea ce privește punerea în aplicare a Conferinței privind viitorul Europei, afirmând că cele două Comitete vor depune eforturi pentru a promova participarea cetățenilor.

Președinții celor două Comitete au subliniat angajamentul lor de a colabora pentru o Europă mai echitabilă și mai puternică și de a face auzită vocea celor care acționează pe teren. (ab)

Pentru a asigura un viitor mai prosper pentru cetățenii lor, guvernele din Balcanii de Vest trebuie să abordeze problemele cu care se confruntă tinerii, care dețin cheia unui astfel de viitor. Alocările bugetare suficiente și transparente pentru dezvoltarea politicii de tineret și includerea tinerilor în procesul de aderare la UE reprezintă condiții prealabile pentru facilitarea unor schimbări pozitive și îmbunătățirea situației tinerilor din regiune.

Ionuț Sibian, membru al CESE și raportorul avizului pe tema „Politica de tineret în Balcanii de Vest, ca parte a Agendei de inovare pentru Balcanii de Vest”, a subliniat rolul instituțiilor UE: „Instituțiile UE trebuie să sprijine în continuare Balcanii de Vest în ceea ce privește îmbunătățirea participării tinerilor. Garanția pentru tineret ar trebui să fie pusă în aplicare în Balcanii de Vest prin parteneriate între furnizorii de servicii din cadrul Garanției pentru tineret și părțile interesate relevante”.

Andrej Zorko, membru al CESE și coraportor al acestui aviz, solicită tuturor celor șase parteneri din Balcanii de Vest să se alinieze la principalele documente ale UE privind politica de tineret și să investească în continuare în politici de tineret bazate pe date concrete, care să abordeze provocările legate de dezvoltarea tineretului.

Transformarea regiunii într-un loc cu perspective de viitor

Nivelul ridicat al migrației tinerilor din Balcanii de Vest, care reprezintă o problemă de lungă durată, este determinat, în special, de imposibilitatea tinerilor de a avea acces la o educație de calitate și de oportunitățile profesionale limitate.

Sistemele de educație și programele de învățământ actuale au o nevoie acută de reforme. Capacitățile antreprenoriale ale tinerilor ar trebui încurajate și promovate, iar infrastructura socială a regiunii ar trebui consolidată în continuare.

Agenda de inovare a UE pentru Balcanii de Vest include tineretul și, prin urmare, încurajează guvernele din Balcanii de Vest să își dezvolte cadrul de politici de tineret și să realizeze reformele necesare pentru a transforma această regiune într-un loc în care tinerii să aibă perspective de viitor. (at)

În cadrul sesiunii sale plenare din iulie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a dezbătut, cu Cristina Fabre, reprezentanta Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, proiectul de directivă al Comisiei privind combaterea violenței bazate pe gen și egalitatea de gen.

În ultimii ani, Uniunea Europeană și-a intensificat eforturile menite să promoveze și să integreze egalitatea de gen și emanciparea femeilor. În pofida acestor eforturi, violența împotriva femeilor rămâne forma cea mai frecventă de încălcare a drepturilor omului în Europa, dat fiind că o treime din femei sunt victimele ei.

În deschiderea dezbaterii, președinta CESE, Christa Schweng, a afirmat că „CESE, în calitate de reprezentant al societății civile, și-a luat angajamentul de a acționa în favoarea unei societăți mai egalitare în materie de gen și de a face astfel încât în Uniunea Europeană să înceteze violența împotriva femeilor și a fetelor.”

Cristina Fabre, reprezentanta Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, a evocat repercusiunile economice ale inegalităților: „Promovând egalitatea de gen, stimulăm economia noastră. PIB-ul pe cap de locuitor ar putea crește de la 6,9 % la 9,6 % dacă asigurăm egalitatea de drepturi pentru femei și fete.”

José Antonio Moreno Diaz, raportorul avizului referitor la recenta propunere de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, a abordat mijloacele de care dispune Uniunea pentru a lupta împotriva acestei epidemii de violență împotriva femeilor: „Violența împotriva femeilor este o încălcare a drepturilor omului și, prin urmare, solicităm includerea sa pe lista infracțiunilor incriminate de UE în temeiul articolului 83 alineatul (1) din TFUE." Comitetul susține că problemele sociale nu se pot rezolva doar prin intermediul sistemului judiciar și că sancțiunile nu ar trebui să reprezinte singurul mijloc de acțiune. „Trebuie să asigurăm accesul victimelor la serviciile de sănătate, în special la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă”, a explicat Ody Neisingh, coraportoare, adăugând că „Sistemul este cel care trebuie să evolueze, și nu femeile sunt cele care trebuie să se adapteze.”

La solicitarea Președinției cehe, un aviz distinct privind egalitatea de gen a fost, de asemenea, adoptat cu ocazia acestei sesiuni plenare. Raportoarea CESE, Milena Angelova, a afirmat că egalitatea de gen necesită o recunoaștere, o asumare și un angajament constant din partea tuturor actorilor societății. „Trebuie să construim o cultură a egalității de gen pe tot parcursul vieții, care să cuprindă toate etapele și toate domeniile vieții”, a declarat dna Angelova. (gb)

În cadrul sesiunii sale plenare din iulie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat Comisiei Europene să consolideze aspectele sociale ale principalelor propuneri menite să armonizeze normele UE privind produsele sustenabile, proiectarea ecologică și textilele sustenabile.

CESE a adoptat o serie de avize cu privire la foaia de parcurs a Comisiei privind produsele sustenabile, care cuprinde comunicarea intitulată „Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin norma”, noul regulament privind proiectarea ecologică și comunicarea intitulată „Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare”.

Aceste propuneri fac parte din noul Plan de acțiune al UE privind economia circulară și vor intensifica eforturile menite să diminueze dependența Europei de resurse în contextul crizelor actuale, printre care se numără pandemia de COVID-19, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și schimbările climatice.

În avizul referitor la foaia de parcurs privind produsele sustenabile și regulamentul privind proiectarea ecologică, CESE consideră că Strategia privind economia circulară a UE va reuși numai dacă producătorii, consumatorii și lucrătorii, precum și autoritățile, vor fi implicați și informați în mod adecvat.

Pentru punerea în aplicare cu succes a strategiei sunt necesare norme clare, eficace și coerente, care să garanteze că produsele sustenabile sunt competitive și să facă astfel încât tranziția către o economie circulară să fie mai favorabilă incluziunii.

Un domeniu de aplicare mai amplu pentru un nou regulament privind proiectarea ecologică

Pentru tranziția către economia circulară sunt necesare noi cerințe în materie, de exemplu, de durabilitate a produselor, de potențial de reparare, de reciclare, de impact asupra mediului și de emisii de CO₂, și trebuie îmbunătățite normele în ce privește informațiile furnizate prin intermediul pașapoartelor digitale ale produselor și al etichetelor.

Cu toate acestea, regulamentul propus nu ține seama de dimensiunea socială. Nu este suficient să se facă trimitere la propunerea Comisiei de directivă privind diligența necesară a întreprinderilor.

Este necesar să se acorde mai multă atenție drepturilor lucrătorilor și muncii copiilor

Într-un alt aviz, care abordează tema textilelor sustenabile, CESE subliniază că este necesar să se pună accentul în mai mare măsură asupra aspectelor sociale în sectorul textilelor, în special asupra drepturilor lucrătorilor și negocierii colective. CESE solicită măsuri stricte care să interzică relațiile economice cu întreprinderile care utilizează munca copiilor sau care nu asigură condiții decente de muncă.

Totodată, CESE invită cetățenii să dea dovadă de responsabilitate atunci când achiziționează și poartă haine.
În aceeași ordine de idei, sunt necesare investiții și programe care să consolideze capacitatea organismelor de inspecție și capacitatea operațională a partenerilor sociali de a monitoriza acordurile globale și drepturile lucrătorilor.

În cele din urmă, pentru a asigura un echilibru între întreprinderi și ceilalți participanți la lanțurile de aprovizionare din sectorul textilelor, CESE recomandă adoptarea de bune practici în materie de sustenabilitate la nivel mondial. (ks)

Într-un nou aviz, Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină pe deplin obiectivele Foii de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare, care sosește într-un moment deosebit de oportun, având în vedere războiul din Ucraina.  

În sesiunea sa plenară din luna iulie, CESE a adoptat un aviz pe tema „Foaia de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate și apărare”. Deși consideră că propunerile Comisiei reprezintă, în general, o inițiativă pozitivă, care permite să se acționeze și să se ofere un răspuns în ceea ce privește diverse crize și provocări geopolitice, CESE subliniază că Comisia ar trebui să investească în continuare în sinergiile orizontale și verticale dintre statele membre.

În primul rând, CESE este de părere că ar trebui adoptată cât mai curând posibil o abordare globală, care să depășească linia de demarcație dintre domeniul civil și cel militar și să combine nivelurile european și național. Invadarea Ucrainei este un semnal de alarmă care ne arată că trebuie să acționăm mult mai rapid decât de obicei.

Mai mult, în ceea ce privește aspectele tehnice, în aviz se sugerează ca rezultatele lucrărilor Observatorului UE pentru tehnologii critice să fie integrate în foile de parcurs. Tranziția dintre diferite faze ale ciclului tehnologic și industrial poate fi gestionată cu succes numai dacă asumarea unei inițiative și responsabilitățile sunt clare.

În același timp, CESE solicită statelor membre să se asigure că răspunsurile lor imediate la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei sunt în acord cu conținutul și obiectivele foii de parcurs, care este un demers pe termen lung. Investițiile naționale pe termen scurt în domeniul apărării trebuie să fie coordonate la nivel european, pentru a evita creșterea fragmentării și duplicarea.

CESE propune, de asemenea, instituirea unui ghișeu unic online pentru IMM-uri și start-upuri, un „spațiu al IMM-urilor din UE” online, care să ofere posibilitatea de a introduce date predefinite și de a primi în schimb informații adaptate despre cel mai potrivit program (cele mai potrivite programe) a(le) UE care poate (pot) oferi sprijin. (ks)

În cadrul sesiunii sale plenare din iulie, CESE a susținut că noul Consiliu pentru comerț și tehnologie (CCT) poate deveni un instrument inovator care să le permită UE și SUA să colaboreze în direcția unei lumi mai sigure și mai prospere, pe baza principiilor dezvoltării durabile și a valorilor democratice. Consiliul este conceput pentru a fi un proces participativ și, ca atare, trebuie să își demonstreze transparența și angajamentul ferm față de societatea civilă și părțile interesate.

În avizul său din proprie inițiativă pe temaNoul Consiliu UE-SUA pentru comerț și tehnologie în acțiune: priorități vizând întreprinderile, lucrătorii și consumatorii și elementele de siguranță necesare, CESE evidențiază prioritățile CCT.

Christa Schweng, președinta CESE, a afirmat: „Consiliul pentru comerț și tehnologie constituie o nouă formă de cooperare, al cărei principal obiectiv trebuie să fie explorarea modului în care comerțul și tehnologia pot consolida bunăstarea societăților noastre. Societatea civilă organizată de ambele părți ale Atlanticului trebuie să joace un rol important în cadrul CCT.”

Timo Vuori, membru al CESE și raportorul acestui aviz, a declarat: „Consiliul UE-SUA trebuie, pe termen scurt, și lung, să ofere soluții pentru a îmbunătăți mediul comercial bilateral și internațional. Altfel, CCT ar putea pierde această oportunitate.”

UE și SUA continuă să întrețină relațiile economice bilaterale cele mai integrate din lume, reprezentând jumătate din PIB-ul mondial și o treime din fluxurile comerciale mondiale.

Economistul și scriitorul Fredrik Erixon, care a fost invitat să ia cuvântul în cadrul sesiunii plenare, a explicat că această inițiativă constituie, pentru ambii parteneri, o nouă ocazie de a exercita o influență asupra economiei mondiale, dând dovadă de unitate și urmărind încheierea de parteneriate cu țări care împărtășesc aceleași valori fundamentale pe plan economic și politic.

Într-un aviz exploratoriu, CESE insistă asupra importanței unei legislații europene coordonate care să stabilească cote de impozitare pentru societățile de servicii digitale. Acest lucru va asigura un mediu de afaceri favorabil creșterii și va aduce beneficii pieței interne, evitând în același timp decalajele pe care le-ar crea inițiativele naționale separate. Avizul Comitetului, elaborat la solicitarea Președinției cehe a Consiliului Uniunii Europene, afirmă că orice norme noi trebuie să evite dubla impunere și să reducă la minimum costurile de asigurare a conformității pentru întreprinderi.

Deși UE poate juca un rol principal în definirea normelor de impozitare a economiei digitale, ea ar trebui să respecte acordul internațional la care au ajuns OCDE/G20. Referitor la aceasta, raportorul Benjamin Rizzo a declarat: „atât primul cât și cel de-al doilea pilon al Cadrului inclusiv privind BEPS al OCDE trebuie puse în aplicare în UE cât de curând cu putință. Acest lucru va contribui la atingerea unui grad ridicat de coerență cu acordul internațional care va fi negociat de OCDE/G20.” Coraportorul Petru Dandea a adăugat: „CESE subliniază că o legislație fiscală internațională pentru întreprinderile digitale, gândită corespunzător, are un rol esențial în prevenirea evaziunii fiscale și a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, precum și în conceperea unui sistem de impozitare echitabil, stabil și progresiv”. (tk)

Cum ar trebui impozitate salariile și profiturile întreprinderilor într-un mod care să răspundă nevoilor mediului de lucru actual? Într-un aviz adoptat în sesiunea plenară din iulie, CESE abordează această provocare, salutând și încurajând extinderea telemuncii. Un set de norme actualizate și ușor de urmat ar trebui să garanteze că angajații și angajatorii din Europa nu se confruntă cu o impozitare multiplă sau cu neimpozitare neintenționată deoarece lucrează din străinătate.

„Ne aflăm într-o lume nouă, în care oamenii doresc să lucreze în mod diferit. CESE sprijină pe deplin munca mai flexibilă și înțelege situațiile de telemuncă transfrontalieră”, afirmă raportorul Krister Andersson. „Dar această nouă paradigmă ridică, de asemenea, provocări serioase pentru sistemele internaționale de impozitare și pentru o piață unică europeană eficientă”. Printre alte măsuri, CESE propune crearea unui ghișeu unic, așa cum există pentru TVA, la nivel european. Angajatorul ar urma să raporteze pentru telelucrătorii transfrontalieri numărul de zile lucrate în țara lor de reședință și în țara în care este situat angajatorul. Cu aceste informații, autoritățile fiscale ar putea determina țara în care ar fi impozabil venitul sau partea din venit care ar fi impozabilă în fiecare țară. Dl Andersson subliniază că „Acest sistem ar permite angajaților și angajatorilor să reducă litigiile fiscale dintre statele membre și să garanteze totodată că taxele sunt percepute corect fără a solicita persoanelor fizice să depună declarații fiscale în mai multe țări”. (tk)

Mulți europeni nu au încă competențe digitale, iar cele mai multe administrații naționale nu au implementat încă soluții digitale. Condiționarea accesului cetățenilor la anumite servicii de interes general de deținerea unei identități digitale ar putea duce la situații în care toată lumea iese în pierdere: un număr semnificativ de europeni ar putea vedea cum li se refuză dreptul de a avea acces la aceste servicii.

Avizul CESE adoptat în sesiunea plenară din iulie și elaborat de Dumitru Fornea trage un semnal de alarmă. Noile instrumente de guvernanță introduse odată cu revoluțiile digitală și industrială nu trebuie să fie opresive și să condiționeze viața de zi cu zi a oamenilor de necesitatea de a adera la sisteme tehnologice digitale controlate într-un mod nedemocratic.

„Avantajele soluțiilor tehnologice digitale sunt evidente”, a declarat dl Fornea. „Cu toate acestea, implementarea lor rapidă, în special pentru serviciile de interes general, cum ar fi identitatea digitală, ar putea duce la excluderea unui număr semnificativ de europeni. Trebuie să ne asigurăm că oamenii rămân la comandă, cu control democratic și cu implicarea organizațiilor societății civile.”

Potrivit CESE, soluțiile tehnologice digitale, cum ar fi identitatea digitală, mijloacele digitale de plată și integrarea în platformele de realitate virtuală și augmentată ar trebui să rămână instrumente complementare și să nu înlocuiască complet și inechitabil alte practici care au fost dezvoltate și perfecționate de oameni de-a lungul a mii de ani. 

CESE a fost prima instituție europeană care a solicitat ca „omul să rămână la comanda” sistemelor de IA și reiterează că este extrem de important ca oamenii să aibă ultimul cuvânt și să dețină controlul deplin asupra proceselor decizionale în chestiunea dezvoltării mașinilor. (mp)

redactat de Antje Gerstein, membră a Grupului „Angajatori” al CESE

La 23 februarie, Comisia Europeană a publicat propunerea sa de directivă privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor, care stabilește un cadru ce impune întreprinderilor să identifice impactul negativ asupra mediului și a drepturilor omului în cadrul propriei lor organizații și de-a lungul lanțului de valoare la care participă, și să ia măsuri pentru a-l contracara.

Din păcate, în versiunea sa actuală, această propunere nu permite atingerea obiectivelor urmărite. Trebuie remarcat faptul că Comitetul de control normativ (CCN) al Comisiei a semnalat lacune grave în studiul său de impact, cum ar fi imprecizia cu care este descrisă problema sau necesitatea ca raportul să fie mai bine aliniat cu alte inițiative.

Colegiuitorii ar trebui să renunțe la dispozițiile care se limitează la a impune obligații și să opteze mai degrabă pentru o abordare axată în mai mare măsură asupra procesului, bazată pe angajament și pe consolidarea încrederii. Așadar, întreprinderile ar trebui să-și conceapă procesele privind obligația de diligență în domeniul drepturilor omului într-o manieră bazată pe riscuri și proporțională cu potențialul și efectele reale ale acestora.

Întrucât întreprinderile au nevoie de securitate juridică și trebuie să reducă la minimum riscurile în materie de răspundere, ele s-ar putea simți constrânse să scurteze lanțurile de aprovizionare și să se retragă din regiunile în care situațiile în materie de drepturi ale omului ar putea fi problematice. Un astfel de demers ar putea avea consecințe grave, întrucât ar aduce prejudicii comerțului mondial, iar numeroși lucrători din țările în curs de dezvoltare și țările emergente și-ar pierde locul de muncă.

Atât avizul CCN, cât și avizul CESE pe tema „Guvernanța corporativă durabilă” (INT/973) subliniază necesitatea unei coerențe normative și politice. Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și Orientările OCDE reprezintă criterii de referință care definesc clar sarcinile și responsabilitățile tuturor actorilor, și trebuie respectate.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene trebuie să aleagă dacă doresc să adopte o abordare constructivă, bazată pe parteneriat, adaptată exigențelor viitorului, axată pe rezultate și pe lumea reală, pentru a favoriza lanțurile de aprovizionare globale durabile. Doresc să asigure o mai bună aliniere a inițiativelor paralele legate de produse sunt mai bine aliniate? Dacă acesta este obiectivul lor, mai au încă multe de făcut. Putem asigura colegiuitorii că angajatorii își iau angajamentul de a-și îndeplini rolul ce le revine pentru a asigura obținerea unui rezultat pozitiv. Această directivă privește principala activitate a membrilor noștri. Nu avem de ales: trebuie să reușim!

Textul integral poate fi consultat în buletinul informativ al Grupului „Angajatori”: https://europa.eu/!vYX7Wq

Redactat de Grupul „Lucrători”

Europa se află într-o situație dificilă după mulți ani de neglijență și optimism neîntemeiat în materie de energie. Agravat de închiderea instalațiilor nucleare care au fost înlocuite în cea mai mare parte cu centrale pe gaz sau cărbune (cu prețul a zeci de mii de decese premature în fiecare an), de dependența de gaze naturale ca alternativă la îndemână și ieftină (și, recent, considerată și verde), și de o piață a energiei prost concepută pentru a face față la crize sau pentru a asigura o pondere ridicată de energie din surse regenerabile, gerul din această iarnă este foarte temut.

Acești factori, exacerbați de invadarea Ucrainei de către Rusia, au făcut ca prețurile la transport și la energie să crească vertiginos. Pe lângă creșterea bruscă a prețurilor multor produse alimentare de bază cauzată de perturbările din lanțul alimentar mondial, inflația a ajuns la niveluri nemaivăzute în ultimele decenii. Creșterea bruscă a prețurilor afectează, în primul rând, populațiile cele mai vulnerabile, care oricum nu dispuneau de nicio marjă pentru a crește bugetul consacrat energiei, transportului și alimentelor. Să nu mai vorbim de riscul de foamete în restul lumii, unde cheltuielile suplimentare sunt pur și simplu imposibile.

În timp ce întreprinderile noastre se străduiesc să-și continue activitatea în condiții de creșteri majore ale costurilor, iar cetățenii și lucrătorii noștri se întreabă dacă vor putea încălzi iarna aceasta, inițiativa REPowerEU și cea privind reformarea pieței energiei constituie un ajutor binevenit. Tranziția verde și justă a devenit nu numai o necesitate climatică, ci și una socială și geopolitică. Fără acțiuni decisive de renunțare la combustibilii fosili, este probabil ca sistemele noastre politice să se prăbușească cu mult timp înainte de atingerea oricăror obiective climatice. (prp)

Redactat de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE

Activitățile de voluntariat formale și informale întreprinse în timpul pandemiei de COVID‑19 și asistența acordată refugiaților ucraineni au demonstrat, din nou, contribuția vitală și holistică adusă de voluntariat societății. Voluntariatul joacă un rol esențial în construirea capitalului social, a incluziunii sociale și a coeziunii. Este, de asemenea, o sursă importantă de dezvoltare personală și cel mai evident exemplu de implicare civică și cetățenie activă.

Prin urmare, la conferința pe tema „Voluntarii ‒ cetățeni care construiesc viitorul Europei”, care a avut loc la 7 iulie 2022 la Gdansk, Polonia, participanții au făcut un apel, printre altele, la: 

• o conștientizare socială sporită a contribuției voluntariatului la societățile europene, de exemplu prin disponibilitatea și punerea în comun a unor modele și date fiabile care să măsoare contribuția economică a voluntariatului, precum și cea dincolo de PIB;
• introducerea unor politici de facilitare și/sau a unor cadre legale și de reglementare, care să fie stabilite pentru fiecare țară în parte și în consultare directă cu organizațiile societății civile;
• asigurarea unei finanțări structurate și durabile și a unor niveluri adecvate și sigure de sprijin și de infrastructuri dedicate voluntariatului;
• replasarea voluntariatului pe agenda politică europeană, de exemplu prin dezvoltarea și sprijinirea activă a unui program de voluntariat mai cuprinzător la scară europeană, prin crearea unui site web consacrat voluntariatului la nivelul întregii UE și prin desemnarea anului 2025 ca An european al voluntariatului.

Conferința a fost organizată de Grupul „Organizații ale societății civile” al CESE, în colaborare cu diverși parteneri locali și europeni. La ea au participat voluntari, cercetători, reprezentanți ai organizațiilor societății civile și ai autorităților publice naționale și europene, care s-au reunit pentru a dezbate și a-și împărtăși experiența în legătură cu tendințele voluntariatului în UE, cu sprijinul autorităților publice acordat organizațiilor și voluntarilor, precum și cu noile forme de voluntariat.

Totalitatea concluziilor și a recomandărilor conferinței este disponibilă la https://europa.eu/!KC4tFR