CESE info

CESE a analizat propunerea UE de reglementare a ratingurilor de mediu, sociale și de guvernanță (rating ESG). Într-un aviz adoptat în octombrie 2023, Comitetul subliniază necesitatea unor standarde de calitate pentru combaterea dezinformării ecologice și pledează pentru includerea obligatorie a principiului dublei semnificații.

Trebuie reformulate definițiile pentru „ratingul ESG” și pentru „furnizorii de rating ESG”, astfel încât să se excludă anumite activități necomerciale din domeniul de aplicare al regulamentului. CESE recomandă, de asemenea, înființarea unei agenții a UE pentru durabilitate.

Ratingurile ESG ghidează investițiile către practici durabile, contribuind la tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Krzysztof Balon, raportorul CESE, salută propunerea Comisiei și subliniază „nevoia de standarde riguroase, transparență și prevenire a conflictelor pentru a stimula încrederea în piețele financiare și pentru a realiza o economie neutră din punct de vedere climatic”.

În vederea asigurării calității și combaterii dezinformării ecologice, CESE propune un proces de autorizare și cerințe legate de organizare pentru furnizorii de rating ESG. Sugerează stabilirea unui standard privind „dubla semnificație”, care obligă întreprinderile să raporteze impactul durabilității asupra activității și societății lor și cel asupra mediului. „Scopul este de a consolida fiabilitatea informațiilor pe baza concurenței reglementate între furnizorii de rating”, precizează coraportorul CESE, Andrea Mone.

În plus, CESE sugerează reformularea definiției pentru „rating ESG” și excluderea din regulament a evaluărilor necomerciale de către anumite grupuri. Comitetul pledează pentru înființarea unei agenții a UE pentru durabilitate, care să umple lacunele pieței prin ratingul IMM-urilor, a furnizorilor de servicii și a întreprinderilor din economia socială. Această agenție ar restabili încrederea publicului în piețele financiare și ar facilita soluționarea litigiilor, o prioritate pentru CESE. (tk)

Conferința #ReskillEU – noi locuri de muncă în sectorul energiei și cel al transporturilor din Europa, găzduită în comun de Secțiunea TEN și DG Cercetare și Inovare a Comisiei Europene la Bruxelles, la 8 noiembrie 2023, a transmis un mesaj clar: UE trebuie să aibă un plan structurat și eficient pentru dezvoltarea competențelor esențiale necesare în contextul tranziției energetice și a celei în sectorul transporturilor.

Energia și transporturile curate au nevoie urgentă de noi competențe, cunoștințe și abilități, iar traiectoria UE către emisii nete egale cu zero până în 2050 poate avea succes numai dacă merge mână în mână cu o forță de muncă dotată cu competențele adecvate.

Referindu-se la importanța „noilor competențe și cunoștințe pentru o tranziție verde și digitală lină în sectorul transporturilor și cel al energiei”, președintele CESE, Oliver Röpke, a spus: „Accentul pus pe tranziția verde și digitală nu trebuie să neglijeze elementul uman în atingerea acestor obiective. Trebuie să ne asigurăm că toți membrii societății fac parte din această tranziție.”

Pentru a se asigura că lucrătorii dispun de competențele „noi” necesare, UE trebuie să acționeze acum, în conformitate cu obiectivele stabilite în Agenda europeană pentru competențe pentru 2025 și în contextul Anului european al competențelor 2023.

Sectorul surselor regenerabile de energie din UE are nevoie, în prezent, de peste 1,2 milioane de lucrători calificați și – potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă – aceste cifre ar urma să crească anual până în 2050.

Același lucru este valabil și în sectorul transporturilor, în care sunt angajate peste 15 milioane de persoane în UE. Sectorul transporturilor trece printr-o transformare rapidă și este modelat în mare măsură de automatizare, electrificare și tehnologii verzi.

„În ceea ce privește sectorul energetic și cel al transporturilor din Europa, amploarea provocării în materie de competențe este extrem de clară”, a subliniat Baiba Miltoviča, președinta Secțiunii TEN. „Trebuie să ne asigurăm că dezvoltarea cunoștințelor și a competențelor se află în prima linie a eforturilor noastre. Acest lucru implică un angajament în favoarea învățării continue, a recalificării și a perfecționării profesionale pentru a răspunde cerințelor în continuă evoluție.” (mp)

La conferința sa de la Bilbao din 10 și 11 octombrie 2023, CESE a pledat ferm pentru lansarea de către Uniunea Europeană a unui plan de acțiune european de combatere a bolilor rare.

Obiectivul principal este accelerarea cooperării între sistemele naționale de sănătate pentru eficientizarea diagnosticării, tratamentului și îngrijirii pacienților cu boli rare.

Bolile rare constituie o problemă gravă în toate statele membre ale UE; Uniunea Europeană a sănătății, care este pe cale de a lua naștere, ar putea juca un rol esențial în abordarea acestei probleme.

În practică, bolile rare nu sunt chiar așa de rare cum am putea crede. Statisticile sunt alarmante: în prezent, există peste 7 000 de boli rare care afectează 8 % din populația UE, adică aproximativ 36 de milioane de persoane.

Organizată de Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN), conferința a reunit 50 de vorbitori, 45 de membri ai CESE, au participat directoarea generală a Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene, 3 deputați din Parlamentul European și aproximativ 550 de participanți din întreaga Europă.

„Uniunea Europeană a sănătății pe care o construim trebuie să protejeze și să îngrijească fiecare cetățean. Avem datoria de a sprijini persoanele care suferă de boli rare și familiile lor. Eforturile noastre vor continua să aibă un efect pozitiv asupra tuturor celor care au nevoie de ele,” a spus Stella Kyriakides, comisara europeană pentru sănătate și siguranță alimentară.

„De fapt, bolile așa-numite «rare» nu sunt deloc rare. Ele sunt o provocare pan-europeană care necesită o soluție pan-europeană,” a spus și Oliver Röpke, președintele CESE; Baiba Miltoviča, președinta Secțiunii TEN a adăugat: „Avem nevoie de un plan de acțiune european care să permită tratamentul pacienților cu boli rare în statul membru UE cel mai potrivit pentru ei: acești pacienți merită cele mai bune îngrijiri, indiferent de locul unde sunt disponibile acestea în Europa.” (mp)

COP28 reprezintă un moment crucial pentru ca națiunile să își reafirme și să își consolideze angajamentele de combatere a schimbărilor climatice. Acordul de la Paris, instituit în cadrul COP21, a pus bazele eforturilor colective de limitare a creșterii temperaturii globale. În cadrul COP28, țările au șansa de a-și revizui și de a-și consolida obiectivele climatice, asigurându-se că se aliniază la cele mai recente evaluări științifice și reflectă urgența tot mai mare a crizei climatice.

Conferința părților COP28 se întrunește în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie 2022 la Dubai, Emiratele Arabe Unite (EAU). CESE participă activ la negocierile anuale.

La COP28 se vor trage concluziile primului bilanț la nivel mondial al punerii în aplicare a Acordului de la Paris. Fiecare bilanț este un proces de doi ani, desfășurat o dată la cinci ani, pentru a evalua progresele colective înregistrate la nivel mondial în direcția atingerii obiectivelor climatice. Primul bilanț la nivel mondial se realizează la jumătatea perioadei de punere în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a ODD-urilor acesteia, inclusiv a obiectivului 13 (combaterea schimbărilor climatice). 

Într-o scrisoare trimisă părților în iulie 2023, președinția a anunțat că COP28 se va concentra asupra a patru schimbări de paradigmă:

• dinamizarea tranziției energetice și reducerea emisiilor înainte de 2030;
• transformarea finanțării combaterii schimbărilor climatice prin îndeplinirea vechilor promisiuni și stabilirea cadrului pentru un nou acord privind finanțarea;
• plasarea naturii, a oamenilor, a vieților și a mijloacelor de subzistență în centrul acțiunilor climatice; și
• mobilizarea pentru cea mai incluzivă COP care a avut loc până în prezent.

CESE va face parte din delegația UE și se va bucura de participarea președintelui CESE, Oliver Röpke, a șase membri ai Grupului ad-hoc privind COP, Peter Schmidt,  Isabel Caño Aguilar, Josep Puxeu Rocamora, Antje Sabine Gerstein,  Neža Repanšek  și Arnaud Schwartz, precum și a delegatei pentru tineret în cadrul delegației CESE la CCONUSC Diandra NÍ Bhuachalla. (ks)

Într-o lume care se străduiește să realizeze progrese durabile, a devenit clar că la jumătatea intervalului stabilit pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite ne confruntăm cu provocări semnificative. În avizul său adoptat în sesiunea plenară din octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) subliniază că Uniunea Europeană (UE) trebuie să adopte o strategie integrată și cuprinzătoare, cu obiective și planuri ambițioase și pe termen lung.

Un raport recent al ONU dezvăluie o serie de tendințe alarmante, care arată că numai pentru 12 % din cele aproximativ 140 de ținte ale ODD se avansează pe plan global conform calendarului. CESE solicită un angajament politic de durată din partea UE prin care părțile interesate să fie implicate în etapa timpurie și prin care să se asigure resurse suficiente. Comitetul subliniază că ODD trebuie să constituie în continuare o temă de angajament, și după 2030.

CESE scoate în evidență importanța implicării politice pe termen lung a Comisiei Europene, mergând dincolo de mandatul actual. Acest angajament ar trebui să includă implicarea părților interesate în etapele timpurii, reprezentarea altor instituții, precum și resurse adecvate pentru a garanta participarea incluzivă a organizațiilor societății civile. CESE crede cu tărie că ODD trebuie să rămână o temă vizată de angajamentul politic pe termen lung, și după 2030.

Maria Nikolopoulou, raportoarea avizului, a spus: „Încurajăm Comisia să mențină punerea în aplicare a ODD printre prioritățile principale ale agendei politice, și după anul 2030, și să aloce resursele necesare pregătirii unei strategii cuprinzătoare a UE pentru următorul său mandat.”

În vederea accelerării progreselor, CESE recomandă trecerea de la o abordare compartimentată la una holistică, simplificându-se politicile de dezvoltare durabilă. Este esențială implicarea diferitelor sectoare, inclusiv a societății civile, a sectorului public și a celui privat, a mediului academic și a organizațiilor de tineret și de femei. CESE pledează pentru un dialog structurat cu societatea civilă, în care să fie implicate întreprinderile, sindicatele și organizațiile de la fața locului.

„ODD sunt încă foarte relevante în prezent. Ar trebui să continuăm eforturile comune în această privință.” a spus coraportoarea Antje Gerstein. (ks)

CESE a organizat Forumul societății civile din Balcanii de Vest, la 19 și 20 octombrie 2023, relevând noua dinamică favorabilă pentru aderarea regiunii la UE, având în vedere situația geopolitică actuală și un angajament clar al liderilor UE față de politica de extindere.

Reprezentanții organizațiilor societății civile (OSC) au subliniat necesitatea unui sprijin sporit și a protejării spațiului civic pentru a facilita reformele socioeconomice esențiale necesare pentru integrarea în UE.

Forumul a fost organizat în cooperare cu Comisia Europeană, Fundația Europeană de Formare, Consiliul de Cooperare Regională și Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) din Salonic, Grecia.

În deschiderea forumului, președintele Oliver Röpke a declarat: „CESE constituie o parte integrantă a procesului de extindere a UE și sunt mândru de faptul că sprijinul nostru cunoaște o nouă etapă. Cu doar câteva săptămâni în urmă, CESE a luat decizia istorică de a-și deschide porțile pentru țările candidate la UE, numind membri din țările candidate la aderare.”

Vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene, Dubravka Šuica, a declarat: „Aș dori să spun țărilor din Balcanii de Vest că prezentul și viitorul nostru sunt strâns legate. Salut inițiativa CESE privind includerea membrilor candidați la aderare în activitatea dumneavoastră consultativă. CESE este prima instituție a Uniunii Europene care face acest lucru.”

Vorbitorii – reprezentanți ai diferitelor organizații ale societății civile și ai ONG-urilor din toate țările din Balcanii de Vest – au amintit provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile, cum ar fi consultările sporadice, declinul accentuat al cooperării cu guvernele și implicarea lor limitată în procesele de implementare a politicilor europene și în monitorizarea acestora din urmă.

În cadrul forumului s-a discutat despre sistemul de învățământ, politica de tineret și dezvoltarea competențelor în Balcanii de Vest, inclusiv educația adulților, învățarea pe tot parcursul vieții și educația și formarea profesională.

Cea de a treia sesiune a fost dedicată contribuției societății civile la punerea în aplicare a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest.

Declarația adoptată va reprezenta un pas către summitul UE-Balcanii de Vest din decembrie. (at)

La 26 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE), și-a prezentat planul pentru o strategie cuprinzătoare a UE în domeniul apei CESE este deschizător de drumuri în calitate de primă instituție europeană care ia măsuri concrete pentru a aborda criza apei. Printre propunerile sale se numără: etichetele privind consumul de apă, un Fond pentru o tranziție albastră, condiționalitatea legată de apă în fondurile UE și un comisar al UE responsabil cu apa.

Se estimează că costul lipsei de acțiune în domeniul apei este de până la cinci ori mai mare decât al adoptării de măsuri, ceea ce reprezintă un dezavantaj financiar semnificativ pentru întreprinderi. Europa are o ocazie unică de a transforma provocările legate de apă în oportunități de dezvoltare tehnologică, progres societal și creștere economică. Cu toate acestea, actuala abordare fragmentată nu este adecvată pentru abordarea deficitului de apă, a poluării și a schimbărilor climatice.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a prezentat o declarație politică cu un set de principii și acțiuni concrete pentru ca Pactul albastru să devină realitate. „Apa este prioritatea absolută”, a declarat dl Röpke: „Trebuie să învățăm din greșelile comise în ceea ce privește clima, energia și materiile prime critice și să adoptăm o strategie specifică în domeniul apei, care să fie pe picior de egalitate cu Pactul verde european.”

Deputata în Parlamentul European, Pernille Weiss, a aprobat apelul la acțiune, subliniind necesitatea unei adevărate reziliențe în domeniul apei în UE. Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, a salutat inițiativa CESE în domeniul apei, punând gestionarea apei dulci în prim-plan la nivel european.

CESE își propune să intensifice presiunea asupra instituțiilor UE și a statelor membre pentru o strategie integrată în domeniul apei înainte de inițiativa Comisiei Europene pentru reziliență la stresul hidric din 2024, și va începe lucrările la o serie de avize suplimentare care să analizeze aspecte specifice ale Pactului albastru.

Mariana Mazzucato, copreședinta Comisiei globale privind economia apei, a avertizat că neglijarea crizei apei împiedică realizarea de progrese în ceea ce privește schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă. Raportorul special al ONU, Pedro Arrojo Agudo, a subliniat faptul că apa este un bun comun, care necesită o guvernanță democratică bazată pe durabilitate și pe drepturile omului.

Comitetul subliniază rolul UE în abordarea crizei globale a apei, cu intenția de a pleda pentru acțiuni internaționale în domeniul apei în cadrul COP28 din decembrie. (gb)

Un nou raport al Grupului privind drepturile fundamentale și statul de drept (DFSD) al Comitetului Economic și Social European (CESE) evidențiază provocările tot mai mari cu care se confruntă organizațiile societății civile în Europa. Raportul a fost prezentat la 7 noiembrie în cadrul conferinței Grupului DFSD privind situația actuală a statului de drept și impactul acesteia asupra spațiului civic.

Cea de a patra conferință anuală a CESE privind drepturile fundamentale și statul de drept a examinat tendințele și provocările emergente, precum și rolul indispensabil al societății civile în supravegherea și respectarea statului de drept pe baza raportului Grupului privind drepturile fundamentale și statul de drept și a raportului privind statul de drept al Comisiei Europene din 2023.

Președintele Oliver Röpke a subliniat importanța apărării libertății, democrației și drepturilor omului și a propus înființarea unui Forum al societății civile privind drepturile fundamentale și statul de drept. Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a menționat rolul vital al societății civile în respectarea statului de drept, și a pledat pentru protejarea, sprijinirea și capacitarea acesteia.

A patra ediție a Raportului Comisiei privind statul de drept a fost adoptată în iulie 2023. La fel ca ediția din 2022, raportul conține recomandări specifice fiecărei țări pentru fiecare stat membru. Raportul din acest an evaluează, dee asemenea, progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor din anul precedent, dintre care aproximativ două treimi au fost abordate integral sau parțial, potrivit Comisiei.

În cursul conferinței, Grupul DFSD al CESE și-a prezentat raportul pe baza vizitelor de țară în Grecia, Finlanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Suedia în 2022. Raportul arată că niciun stat membru nu este scutit de provocări și identifică tendințele și amenințările presante la adresa drepturilor fundamentale și a statului de drept în Europa. Printre aceste provocări se numără obstacolele cu care se confruntă organizațiile societății civile în ceea ce privește asigurarea finanțării, schimbările socioeconomice în continuă evoluție din sectorul mass-mediei și problemele persistente legate de agilitatea justiției – toate acestea fiind evidente în diferite țări europene.

Paul Soete, președintele Grupului DFSD, solicită un sprijin mai puternic la nivel național și la nivelul UE pentru a proteja spațiul civic și democrația în ansamblu. (gb)

Membrii CESE Peter Schmidt, Andreas Thurner, Piroska Kállay și Maurizio Reale au participat la cea de-a 51-a sesiune plenară a Comitetului Organizației Națiunilor Unite pentru securitatea alimentară mondială (CSA) de la Roma. Securitatea alimentară mondială este o preocupare mondială majoră care nu cunoaște frontiere, cu repercusiuni asupra bunăstării a miliarde de persoane și asupra stabilității națiunilor. Pe măsură ce populația mondială continuă să crească, iar schimbările climatice generează provocări fără precedent pentru agricultură, asigurarea securității alimentare a devenit o prioritate urgentă.

CESE a solicitat înființarea unui Consiliu european pentru politica alimentară, pentru a garanta o abordare participativă la elaborarea politicilor, și i-a îndemnat pe participanți să ia măsurile necesare pentru a controla speculațiile cu produse alimentare. (ks)

Îndelung așteptata actualizare a legislației UE în domeniul farmaceutic le poate oferi europenilor avantaje, dar Uniunea ar trebui să acorde mai multă atenție autonomiei strategice.

Revizuirea propusă a Regulamentului UE privind sectorul farmaceutic este binevenită, afirmă CESE, dar ea ar trebui să pună un accent mai mare pe preocupări sociale și geopolitice mai largi, pe lângă garanția că industria rămâne competitivă și atrage investiții.

„Trebuie să obținem autonomia strategică și pentru aceasta avem nevoie de securitatea aprovizionării. Trebuie dezvoltate stimulente administrative și financiare”, afirmă Martin Schaffenrath, raportor la avizul CESE privind propunerea Comisiei. „Avem nevoie de investiții în acest sector. Avem nevoie de sprijin durabil pentru acest domeniu. Și trebuie să readucem producția în Uniune.”

Industria farmaceutică este un actor economic esențial în UE, având 840 000 de persoane angajate direct și de trei ori mai multe în mod indirect. În 2021, această industrie a investit 41 de miliarde EUR în cercetare și inovare. Avizul precizează că sprijinirea acestui sector, considerat o cheie de boltă de înaltă tehnologie a economiei UE ar trebui să se afle în centrul abordării pe termen lung a Uniunii.

Pentru a reduce dependența de țările terțe, CESE pledează pentru stimulente acordate producătorilor de medicamente din UE și pentru relocarea producției din țări din afara UE, propunând și instituirea unei rezerve europene de medicamente de importanță strategică pentru situații neprevăzute. Subliniind autonomia strategică echitabilă, CESE recomandă extinderea în UE a achizițiilor comune de medicamente, invocând exemplul de succes al achizițiilor publice de vaccinuri împotriva COVID-19.

Axându-se pe importanța socială a revizuirii reglementărilor, avizul propune un fond special la nivelul UE pentru boli rare, care să asigure accesul la tratament pentru toți pacienții europeni și să atenueze disparitățile în materie de sănătate dintre statele membre, în special atunci când asigurările obligatorii de sănătate nu acoperă costurile totale ale tratamentului. (dm)

Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM-uri) au nevoie de un sprijin mai eficace și mai bine structurat pentru tranziția către practici comerciale durabile.

Într-un aviz din proprie inițiativă, CESE se concentrează asupra noțiunii de responsabilitate antreprenorială modernă, a rolului microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM) în promovarea principiilor sale și asupra necesității ca legiuitorii să creeze un mediu propice pentru ca MIMM să adopte pe deplin aceste principii.

CESE definește responsabilitatea antreprenorială modernă ca fiind o abordare proactivă, voluntară, ce cuprinde sustenabilitatea economică, socială și de mediu, mergând dincolo de obligațiile impuse prin lege. Avizul evidențiază provocările cu care se confruntă MIMM în eforturile lor de a adopta aceste practici. Pentru a aborda acest aspect, CESE recomandă înființarea de alianțe pentru MIMM, care să promoveze aptitudini și competențe esențiale pentru această tranziție. Colaborarea dintre organizațiile patronale, sindicate, camere profesionale, asociații și societatea civilă este esențială pentru a aborda în comun aceste provocări.

Evidențiind necesitatea unei abordări ample și pragmatice, CESE recunoaște natura diversă a MIMM și respinge o soluție unică. Raportorii Ferre Wyckmans și Milena Angelova subliniază că este nevoie de o gândire proactivă, care necesită sprijinul partenerilor sociali și al factorilor politici.

CESE pledează pentru un cadru politic favorabil, care să evite impunerea unor obligații complexe și să asigure concentrarea resurselor pe responsabilitatea antreprenorială la nivel local. Avizul recomandă elaborarea unor instrumente practice (liste de verificare, modele și tabele de calcul) și analize de scenarii alternative pe care MIMM le pot utiliza pentru a-și dezvolta operațiuni în conformitate cu responsabilitatea antreprenorială modernă și a raporta cu privire la angajamente și realizări.

Raportorul Rudolf Kolbe insistă că responsabilitatea trebuie integrată în toate procesele comerciale, extinzând conceptul la lucrătorii independenți, și subliniază importanța dezvoltării profesionale continue.

Comitetul precizează că și noțiunea de responsabilitate a întreprinderilor evoluează în timp, asigurând gestionarea proactivă și orientată spre viitor a evoluțiilor digitale, ecologice și demografice pe termen lung și consolidând în același timp reziliența în timpul crizelor. (dm)

CESE a găzduit la Bruxelles, la 8 noiembrie, o conferință axată pe dimensiunea socială a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR), finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), principalul instrument financiar al UE.

MRR este menit să promoveze coeziunea socială și să atenueze impactul social al pandemiei. Cu toate acestea, PNRR prezintă încă o serie de deficiențe, inclusiv niveluri inegale de investiții în programe sociale în diferitele state membre, lipsa unei consultări adecvate a partenerilor sociali și o dimensiune de gen slab reprezentată.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a subliniat că sunt necesare noi măsuri pentru a aborda dezechilibrele în programele sociale finanțate de UE, în special în materie de locuințe, formare și educație. Evelyn Regner, vicepreședintă a Parlamentului European, a evidențiat dimensiunea socială inegală a diferitelor PNRR, subliniind eficacitatea mecanismului bazat pe atingerea unor obiective de etapă în țările în care există o implicare puternică a partenerilor sociali.

Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a solicitat ca fondurile nealocate din cadrul MRR să fie luate în considerare pentru realizarea de investiții în locuințe și a remarcat că, deși MRR a crescut capacitatea de a realiza investiții sociale în UE, statele membre se confruntă în materie de locuințe cu probleme care se cer abordate urgent.

Participanții la conferință au criticat caracterul inadecvat al dispozițiilor în materie de egalitate de gen din cadrul MRR, care nu se ridică la înălțimea angajamentelor UE în acest domeniu. Chiar dacă s-a recunoscut faptul că în unele state membre sunt în curs de desfășurare o serie de proiecte care ar putea îmbunătăți egalitatea de gen pe termen lung, dezbaterea a subliniat necesitatea ca dimensiunea socială și cea de gen să fie abordate mai ferm și mai cuprinzător în diferitele PNRR.

Conferința a abordat diverse aspecte ale acestor planuri, inclusiv coeziunea socială și dimensiunea privind tineretul, axându-se în mod deosebit pe măsurile educative din programele din cadrul PNRR care se adresează tineretului. Participanții au subliniat necesitatea unor strategii mai cuprinzătoare pentru a facilita trecerea tinerilor de pe băncile școlilor la locul de muncă și au subliniat că este important să li se ofere tinerilor o platformă pentru a se implica activ în deciziile care le modelează viitorul. (ll)

În pofida numeroaselor progrese recente și a faptului că indicele egalității de gen din UE a atins niveluri record în acest an, mai sunt încă multe de făcut pentru ca femeile să obțină drepturi egale cu bărbații, în multe domenii.

La 25 octombrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat o dezbatere cu privire la egalitatea de gen, ca parte a Săptămânii europene a egalității de gen – un eveniment anual organizat de Parlamentul European și menit să evidențieze eforturile continue ale UE de a plasa femeile în centrul legislației.

Deși s-au făcut unele progrese, ele sunt departe de a fi satisfăcătoare. În 2023, indicele egalității de gen în UE a înregistrat cea mai mare creștere anuală de până acum, scorul UE ajungând astfel la 70,2 de puncte, așa cum a anunțat în această săptămână Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE).

Vicepreședinta Parlamentului European, Evelyn Regner, a subliniat că segregarea pe piața muncii persistă, femeile regăsindu-se preponderent în sectoarele cu remunerații mai mici, iar bărbații în locuri de muncă mai bine remunerate. Ea a subliniat necesitatea urgentă de a aborda inegalitățile de gen, făcând referire în special la egalitatea de șanse în ceea ce privește locurile de muncă. Comisara pentru egalitate, Helena Dalli, a subliniat eforturile UE din ultimii patru ani de a proteja drepturile femeilor, inclusiv propunerile legislative privind discriminarea salarială și, respectiv, reprezentarea femeilor în organele de conducere ale societăților.

Președintele CESE, Oliver Röpke, a reafirmat angajamentul CESE în favoarea integrării egalității de gen în toate lucrările politice și a încurajat prezența femeilor în structurile de conducere ale CESE. CESE va lua parte și de această dată la Săptămâna europeană a egalității de gen și va organiza dezbateri privind impactul crizei climatice asupra egalității de gen, asupra violenței împotriva femeilor și asupra inegalității de gen în ceea ce privește accesul la piețele financiare. (ll)

Impactul dezinformării asupra alegerilor pentru Parlamentul European din 2024 și modalitățile de a garanta că societatea civilă joacă un rol mai eficace în promovarea acestor alegeri, cu un accent special asupra tineretului: acestea au fost principalele teme dezbătute în cadrul seminarului „Alegerile europene din 2024: De ce să mergem la vot?”, organizat de CESE la Bratislava, la 23 și 24 noiembrie.

Manifestarea a fost găzduită de Autoritatea Europeană a Muncii și organizată în colaborare cu Consiliul Economic și Social din Slovacia și cu sprijinul Biroului de legătură al Parlamentului European din Bratislava. Ea a adus laolaltă peste 130 de participanți: membri ai CESE, responsabili cu comunicarea și atașați de presă ai organizațiilor societății civile, jurnaliști și reprezentanți ai consiliilor economice și sociale din șapte state membre.

Dezbaterile, care s-au desfășurat de-a lungul a două zile, au evidențiat faptul că, dacă se dorește obținerea unui efect real al campaniilor menite să crească prezența la vot, cetățenii europeni trebuie să fie conștienți de modul în care deciziile UE le vor afecta viața. Mesajele trebuie să fie adaptate la fiecare țară din UE, iar obstacolele care îi împiedică pe tineri să intre în politică trebuie înlăturate urgent.

Pentru a-i încuraja pe votanți să se prezinte în număr foarte mare la urne, este esențial să se combată în mod eficace dezinformarea și să se promoveze o comunicare fermă și clară cu privire la mizele acestor alegeri, astfel încât votanții să simtă angajamentul politicienilor care îi vor reprezenta în cadrul UE.

În deschiderea seminarului, președintele CESE, Oliver Ropke, a afirmat: „Dacă dorim ca alegerile din 2024 să se bucure de succes, trebuie să colaborăm cu toții – instituțiile UE, mass-media, specialiștii în comunicare – și să sensibilizăm publicul, pentru a combate dezinformarea și, înainte de toate, pentru a aduce Europa mai aproape de cetățenii săi.  Ei trebuie, în primul rând, să fie conștienți că aceste alegeri îi privesc”.

Dl Röpke și delegația CESE au vizitat, de asemenea, Centrul de investigații Jan Kuciak și au adus un omagiu jurnalistului Jan Kuciak, care a fost asasinat în 2018 pentru că denunțase corupția la nivel înalt din țara sa. (ll)

Comitetul Economic și Social European a găzduit proiecția filmului „Până la ultima picătură” („Until the last drop”), care prezintă criza tot mai accentuată a apei dulci, în prezența regizoarei poloneze Ewa Ewart. Proiecția a făcut parte dintr-o serie de evenimente ale CESE pe tema apei, care a culminat cu conferința „Un apel pentru un pact albastru european”, în cadrul căreia Comitetul și-a prezentat strategia pentru UE în domeniul apei.

„Apa înseamnă viață, trebuie s-o protejăm și să avem grijă de ea. Fără apă nu există viață pe această planetă”, a afirmat Ewa Ewart în introducerea proiecției documentarului său despre apă, la 24 octombrie, la Bruxelles.

Manifestarea a fost inaugurată de președintele CESE, Oliver Röpke, cu participarea vicepreședintelui, Laurențiu Plosceanu, și a președintelui CCMI, Pietro De Lotto, promotorul Inițiativei „Pactul albastru” a CESE. Proiecția a fost vizionată de peste 100 de invitați, printre care s-au numărat membri ai CESE, reprezentanți ai UE și jurnaliști.

Filmele dnei Ewa Ewart tratează chestiuni dificile și subiecte periculoase. Ea relatează povești de la granița dintre viață și moarte. Filmele ei vorbesc despre oameni și războaie. „Și «Până la ultima picătură» este un film despre război”, a declarat Ewa Ewart.

„Este povestea unui alt fel de război, cel mai stupid dintre toate. Este o poveste despre războiul pe care oamenii l-au declarat apei – o sursă de viață – în numele progresului. Și despre speranța pe care o putem regăsi atunci când ne îndreptăm atenția către râurile noastre – principala sursă de apă dulce și curată de care avem nevoie pentru a trăi. Zi de zi, tot mai mulți oameni devin conștienți că nu ne rămâne mult timp înainte de a fi prea târziu pentru a ne schimba modul în care gestionăm apa – resursa noastră cea mai prețioasă.” (redactor-șef)

Pentru a sărbători cea de a 65-a aniversare, CESE va organiza o dezbatere și va găzdui distinși vorbitori invitați și reprezentanți la nivel înalt.

Dezbaterea pe tema „EESC@65: Capacitarea societății civile, apărarea democrației” va avea loc miercuri, 13 decembrie 2023, în cadrul sesiunii plenare a CESE, la ora 17:30, și poate fi urmărită prin intermediul transmisiei pe internet pe site-ul oficial al CESE.