Răspunsul UE la epidemia de COVID-19. Statele membre trebuie să fie mai solidare ca oricând

This page is also available in

Pentru un plan european urgent și cuprinzător de redresare economică

Criza generată de COVID-19 este, înainte de orice, o situație de urgență ce privește sănătatea umană, în al doilea rând, o gravă amenințare economică și socială și, în al treilea rând, o posibilă provocare la adresa instituțiilor democratice.

Principiul care trebuie să călăuzească UE în fața acestei crize – una dintre cele mai grave din istoria sa – este acela de a se considera o comunitate de destin. Pe baza acestui principiu, CESE amintește că este posibil să se adopte și să se coordoneze măsuri comune și de solidaritate pentru a contracara efectele negative ale crizei generate de COVID-19 asupra sănătății, economiei și situației sociale.

În această privință, CESE apreciază răspunsul rapid al Comisiei Europene și salută toate măsurile pe care UE le-a anunțat până în prezent. Comitetul consideră totuși că aceste măsuri reprezintă doar o primă expresie concretă a solidarității și a responsabilității UE față de cetățeni, întreprinderi și lucrători, precum și un prim pas necesar și fundamental în lupta noastră, a tuturor, împotriva pandemiei.

În același timp, Comitetul consideră că, pentru a fi eficiente, măsurile și volumul resurselor mobilizate trebuie să fie proporționale cu amploarea situației de urgență. Trecem printr-o situație excepțională, care supune unei presiuni insuportabile cetățenii, întreprinderile și lucrătorii din UE, care se tem pe bună dreptate pentru sănătatea lor, pentru locurile lor de muncă și viitorul copiilor lor. Acest moment necesită un leadership politic puternic și un curaj unanim din partea liderilor politici europeni. Cetățenii noștri și însăși istoria ne vor judeca după acțiunile pe care le întreprindem sau nu le întreprindem în acest moment extrem de important.

CESE este convins că, în această perioadă de mare incertitudine, numai un plan european global de redresare economică ar permite statelor membre ale UE, cetățenilor, întreprinderilor și lucrătorilor săi să facă față cât mai bine consecințelor pandemiei de COVID-19 și să reconstruiască o economie europeană mai durabilă și mai rezilientă.

În opinia CESE, un astfel de plan de redresare ar trebui să cuprindă, în primul rând, următoarele măsuri menite să dea un răspuns adecvat în materie de politică fiscală și monetară la nivelul UE, proporțional cu dimensiunea și obiectivele uniunii noastre economice și monetare:

  • ·valorificarea întregului potențial al Mecanismului european de stabilitate (MES) pentru a sprijini în mod activ, în toate statele membre, măsuri de restabilire a încrederii pieței prin utilizarea liniilor de credit de tip preventiv, pe care UE ar trebui să le pună la dispoziție rapid și fără condiții discriminatorii, adaptându-și în același timp politica în materie de prețuri astfel încât să ia în considerare ratele actuale de pe piață, extrem de scăzute;
  • ·instituirea rapidă a instrumentului european de sprijin temporar (SURE), propus recent de Comisie. Acesta va fi un instrument important de atenuare a efectelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19, scopul principal fiind de a proteja locurile de muncă și lucrătorii;
  • ·crearea unui fond consacrat crizei generate de COVID-19, care va reprezenta „rezerva de război” a UE pentru a oferi un sprijin financiar cât mai consistent tuturor statelor membre ale UE, în două etape: prima pentru satisfacerea nevoilor urgente legate din sănătate, economie și situația socială, iar a doua pentru relansarea economiei europene după ce va fi depășită starea de urgență din domeniul sănătății. Statele membre trebuie să aibă în egală măsură acces la acest fond, menit să împiedice intrarea în faliment a întreprinderilor, garantându-se astfel menținerea locurilor de muncă, și să ajute întreprinderile europene și persoanele care desfășoară activități independente să-și relanseze activitatea în cel mai scurt timp posibil;
  • ·consolidarea rolului anticiclic al Băncii Europene de Investiții, mărind capacitatea acesteia și confirmând rolul BCE de creditor de ultimă instanță, care ar trebui să fie în măsură să furnizeze lichidități în mod nelimitat prin măsuri suplimentare de politică monetară neconvenționale, menite să răspundă nevoilor în materie de lichidități ale economiei reale, să mențină integritatea zonei euro, să consolideze funcționarea pieței unice și să sprijine rolul UE de actor economic pe plan mondial.

În acord cu poziția Parlamentului European, CESE îndeamnă Comisia să revizuiască de îndată bugetul actual al UE pentru a ține seama de dimensiunea crizei COVID-19 prin:

  • mobilizarea marjelor financiare disponibile în bugetul 2020;
  • reorientarea excedentului UE din 2019, în loc de restituirea acestor resurse financiare statelor membre, și utilizarea în întregime a acestor fonduri pentru a facilita finanțarea din buget a acțiunilor legate de epidemia de coronavirus, de preferință la nivelul UE;
  • modificarea legislației existente în domeniul coeziunii, pentru ca statele membre să poată beneficia de o mai mare flexibilitate în efectuarea de transferuri între diferitele programe ale politicii de coeziune, astfel încât resursele să fie rapid redirecționate către domeniile de maximă necesitate.

Pe lângă cele de mai sus, este clar că o piață unică pe deplin funcțională este mai importantă ca oricând și că finalizarea acesteia va fi piatra de temelie a redresării. În prezent, este vital ca statele membre să instituie coridoare verzi care să asigure libertatea fluxului de bunuri de primă necesitate și a aprovizionării pe teritoriul Uniunii, asigurând totodată protecția sănătății cetățenilor lor.

De asemenea, CESE crede cu fermitate că pandemia de COVID-19 a dat la iveală o realitate dură, și anume faptul că UE nu dispune de normele și condițiile necesare pentru a face față unei astfel de situații de urgență în mod rapid și coerent. Concluzia lecției aspre pe care ne-o dă actuala situație de urgență în domeniul sănătății este că, pe agenda europeană, trebuie introdusă crearea unei „Uniuni europene a sănătății”.

COVID-19 va avea un profund impact negativ asupra realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și a obiectivelor Pactului verde european. De aceea, CESE insistă asupra necesității de a adopta cât mai curând posibil măsuri destinate abordării acestei amenințări urgente și de a ne concentra fără întârzieri nejustificate eforturile de redresare asupra ODD și a Pactului verde european.

Menținerea statului de drept și a valorilor europene

Uniunea Europeană se bazează pe valori europene comune, care nu sunt în niciun caz negociabile[1]: respectarea demnității umane și a drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept. Aceste valori nu pot fi uitate atunci când UE și statele sale membre se confruntă cu o situație de urgență și cu provocările economice și sociale pe care aceasta le generează. Răspunsul la criza actuală trebuie să fie rapid și justifică anumite măsuri temporare excepționale, dar acestea nu pot să contravină statului de drept și să pună în pericol democrația, separarea puterilor în stat și drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. CESE insistă asupra faptului că toate măsurile de politică adoptate în acest sens trebuie să respecte pe deplin valorile noastre comune, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din TUE.

Actuala epidemie este un test de solidaritate în plan politic, financiar, social și științific, pentru întreaga Uniune Europeană. Trebuie să fim uniți pentru a combate o amenințare care pune în pericol existența noastră, a tuturor, și care nu ține cont de frontiere, și trebuie să ne asigurăm că dispunem de resursele necesare pentru a pune capăt acestei epidemii și pentru a găsi răspunsuri comune la problemele noastre comune.


[1]             Avizul SC/052 al CESE pe tema „Viitorul UE: beneficii pentru cetățeni și respectarea valorilor europene”